Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că a condiționat relația comercială de dosarul Iran, după ce i-ar fi cerut printr-o scrisoare lui Xi Jinping să nu furnizeze arme Teheranului, iar liderul chinez l-ar fi asigurat că Beijingul nu livrează armament, potrivit Agerpres.
Trump a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network, că a existat un schimb de scrisori cu Xi, fără să precizeze când a avut loc. În același context, președintele american a reiterat amenințarea formulată săptămâna trecută: impunerea unor taxe vamale de 50% oricărei țări care furnizează arme Iranului.
„I-am scris (președintelui chinez n.red) o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta (să nu furnizeze arme Iranului n.red), iar el mi-a scris o scrisoare în care, în esență, spune că nu face asta”, a afirmat Trump.
Ulterior, Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social, că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz și că Beijingul ar fi „foarte mulțumit”, întrucât China „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu au nevoie”, invocând resursele proprii și pe cele ale Venezuelei, despre care a afirmat că au ajuns sub control american după capturarea președintelui Nicolas Maduro.
Trump a legat mesajul despre Ormuz de decizia sa de a anunța, începând de luni, o blocadă navală împotriva porturilor iraniene, după eșecul negocierilor cu Iranul desfășurate în weekend în Pakistan. El a menționat și o viitoare vizită oficială în China „în câteva săptămâni”.
Nu este clar ce a vrut să spună Trump prin afirmația că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres, în condițiile în care transportul maritim prin acest culoar rămâne restricționat atât din cauza amenințărilor iraniene cu represalii după bombardamentele americano-israeliene, cât și din cauza blocadei navale americane împotriva porturilor iraniene. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare a declarațiilor președintelui american.
Recomandate
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Rusia mizează pe axa cu China pentru a amortiza șocurile energetice și geopolitice , iar Vladimir Putin ar urma să viziteze China în prima jumătate a acestui an, pe fondul intensificării contactelor bilaterale, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov , aflat la Beijing, a spus în cadrul întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping că relațiile dintre Moscova și Beijing joacă „un rol stabilizator” la nivel global. Declarațiile sunt atribuite de Agerpres agenției EFE, care citează inclusiv versiunea în limba chineză a publicației ruse Sputnik. Lavrov a susținut că, „datorită colaborării” dintre Xi și Putin, relațiile bilaterale au arătat „un grad ridicat de reziliență” în fața „agitației economice și geopolitice” care, „din păcate”, capătă tot mai mult un caracter militar. Potrivit publicației Russia Today, el a mai afirmat că legăturile dintre Rusia și China sunt „neclintite în fața oricărei furtuni”. Energie: Rusia spune că poate acoperi „lipsa de energie” a Chinei În contextul războiului din Iran, Lavrov a afirmat că Rusia poate compensa „lipsa de energie” a Chinei și a altor țări. În același timp, autoritățile chineze au limitat creșterile prețurilor combustibililor pentru a amortiza impactul scumpirii petrolului și au accelerat, în planificarea strategică, proiecte de gaze cu Rusia pentru a-și asigura aprovizionarea, potrivit relatării. Mesajul Beijingului: „stabilitatea și certitudinea” relației sunt „valoroase” Xi Jinping a declarat că, într-o situație internațională „complexă și volatilă”, stabilitatea relațiilor China–Rusia este „deosebit de valoroasă”, potrivit agenției oficiale chineze Xinhua. Liderul chinez a adăugat că cele două țări trebuie să „mențină unitatea sudului global” și să dea dovadă de responsabilitatea specifică marilor puteri și membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Vizite la nivel înalt: Putin, așteptat în China în lunile următoare De la Beijing, Lavrov a anunțat că Vladimir Putin va vizita China în prima jumătate a acestui an, în contextul unui nou șir de contacte bilaterale și al unui climat internațional marcat de războiul din Iran. Anunțul vine în condițiile în care este așteptată și o vizită la Beijing a președintelui american Donald Trump, prevăzută pentru 14–15 mai, ceea ce ar putea plasa cele două vizite într-un interval scurt una față de cealaltă, potrivit materialului. Totodată, se preconizează că Putin va călători din nou în China în noiembrie, pentru a participa, pentru prima dată din 2017, la summitul Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) , care va avea loc în Shenzhen. Context: coordonare diplomatică și poziția Chinei față de Ucraina Lavrov s-a întâlnit și cu omologul său chinez Wang Yi, care a spus că Beijingul și Moscova „își coordonează pe deplin pozițiile” și „se sprijină reciproc” pe plan internațional. Lavrov a criticat încercările de a „bloca” China și Rusia prin structuri de „blocuri” în Asia, referindu-se la Taiwan, Marea Chinei de Sud și peninsula coreeană. Agerpres amintește că, în ultimii ani, China și Rusia s-au apropiat, iar înainte de invazia rusă în Ucraina, Xi și Putin au proclamat la Beijing „prietenia fără limite”. De la izbucnirea conflictului din Ucraina, Beijingul a păstrat o poziție descrisă drept ambiguă: a cerut protejarea suveranității tuturor țărilor, dar a invocat și „îngrijorările legitime de securitate”, aluzie la Rusia, negând repetat că ar sprijini operațiunile ruse, în pofida acuzațiilor guvernelor occidentale. [...]
Iranul ridică miza economică în negocierile cu SUA, cerând compensații estimate la 270 mld. dolari (aprox. 1.242 mld. lei) pentru pagubele provocate de atacurile SUA și Israel, într-un moment în care sunt anticipate noi runde de discuții diplomatice, potrivit Al Jazeera . Teheranul susține că despăgubirile ar trebui plătite inclusiv de cinci țări din regiune, pe motiv că teritoriile lor ar fi fost folosite pentru lansarea atacurilor asupra Iranului, a declarat emisarul iranian la ONU. Ce include estimarea de 270 mld. dolari și de ce contează O estimare „timpurie” indică circa 270 miliarde de dolari în daune directe și indirecte de la începutul războiului SUA–Israel, pe 28 februarie, a spus purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, într-un interviu pentru agenția rusă RIA Novosti, publicat marți. Ea nu a oferit o defalcare a pagubelor. Miza economică este majoră: autoritățile iraniene spun că încă evaluează impactul asupra infrastructurii critice, după ce au fost vizate repetat: facilități de petrol și gaze; companii petrochimice; combinate siderurgice și fabrici de aluminiu; complexe militare. Guvernul afirmă că reconstrucția completă ar urma să dureze ani. În plus, au fost lovite direct sau avariate poduri, porturi și rețele feroviare, universități și centre de cercetare, precum și mai multe centrale electrice și instalații de desalinizare a apei; au fost afectate și spitale, școli și locuințe civile. Compensații, Strâmtoarea Hormuz și poziția de negociere Iranul a avansat și ideea ca despăgubirile să fie obținute printr-un „ protocol al Strâmtorii Hormuz ”, care ar include o taxă pentru navele ce tranzitează această rută maritimă. Mohajerani a spus că tema compensațiilor a fost discutată în negocierile de săptămâna trecută dintre Teheran și Washington, desfășurate în Pakistan, și că va fi ridicată în eventuale discuții viitoare cu SUA și mediatorii. În paralel, autoritățile iraniene transmit că nu intenționează să facă concesii majore în negocieri, inclusiv pe tema îmbogățirii uraniului, în pofida pagubelor și a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, începută luni. Presiune pe economie: aviație civilă și lipsa resurselor bugetare Purtătoarea de cuvânt a guvernului a invocat „realitățile economice existente”, spunând presei de stat că guvernul nu are resurse să despăgubească populația dacă locuințele au fost avariate sau distruse. În sectorul aviatic, secretarul Asociației Companiilor Aeriene Iraniene, Maghsoud Asadi Samani, a declarat presei iraniene că 60 de aeronave civile au fost scoase din uz, dintre care 20 ar fi fost complet distruse. El a mai spus că Iranul ar avea aproximativ 160 de aeronave de pasageri încă operaționale, majoritatea vechi, menținute în funcțiune prin lucrări de întreținere îngreunate de lipsa pieselor și serviciilor, pe fondul sancțiunilor SUA. Samani a afirmat că operatorii aerieni au pierdut o parte importantă din veniturile așteptate în perioada sărbătorilor Nowruz (sfârșitul lui martie), iar pierderile cumulate ar fi depășit 300.000 de miliarde de riali (circa 190 milioane dolari, aprox. 874 milioane lei) în 40 de zile de război. Mai multe aeroporturi internaționale, inclusiv din Teheran, Tabriz, Urmia și Khorramabad, ar fi fost avariate semnificativ, după atacuri asupra pistelor, turnurilor de control și hangarelor. Închiderea internetului: costuri economice zilnice și „internet pe niveluri” O altă sursă de presiune economică este întreruperea aproape totală a internetului, impusă de stat pentru peste 90 de milioane de iranieni, aflată în a șaptea săptămână, potrivit articolului. După valuri de concedieri și pierderea oportunităților de afaceri, guvernul a susținut că nu are autoritate asupra deciziei, indicând Consiliul Suprem de Securitate Națională . Afshin Kolahi, șeful unei comisii din Camera de Comerț a Iranului, a spus într-o videoconferință cu executivi din sectorul public și privat că oprirea internetului ar produce până la 80 milioane dolari pe zi (aprox. 368 milioane lei) în pierderi directe și indirecte. În lipsa unei reconectări complete, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor avansează un sistem de internet „pe niveluri”: un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri ar urma să primească acces la internet global, în timp ce restul populației rămâne limitată la o intranet locală. Companiile de telecomunicații oferă unor clienți selectați un serviciu numit „Internet Pro”, mai scump decât pachetele obișnuite, cu filtrare mai redusă; unii utilizatori spun că au plătit și așteaptă activarea. În același timp, articolul notează existența unei piețe negre profitabile pentru vânzarea de VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru ocolirea restricțiilor de acces). [...]
Țările europene din NATO accelerează un plan de rezervă care ar muta mai multă comandă și control către Europa , pe fondul riscului ca SUA să-și reducă prezența militară sau sprijinul în alianță, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: menținerea descurajării față de Rusia și a continuității militare în scenariul în care Washingtonul își retrage trupele din Europa ori refuză să intervină. Planul, descris de unii oficiali drept „un NATO european”, ar folosi structurile militare existente ale NATO, dar ar crește ponderea europenilor în pozițiile de comandă și ar încerca să acopere, cu resurse locale, capabilități pe care în prezent le furnizează în mare parte SUA. Inițiativa avansează informal, prin discuții și întâlniri „paralele” organizate în NATO. Schimbarea de poziție a Germaniei, pivotul politic al planului Un element-cheie este schimbarea de optică la Berlin, notează The Wall Street Journal , citat de Antena 3. Germania ar fi fost mult timp reticentă față de ideea unei apărări continentale fără SUA, însă și-ar fi ajustat poziția în contextul noilor realități politice de la Washington. În același timp, dificultatea este structurală: NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , este citat afirmând: „Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni”. Ce ar însemna, concret, „planul de rezervă” După schimbarea de poziție a Germaniei, planificarea de urgență ar fi intrat în detalii militare, inclusiv cine ar coordona, în lipsa ofițerilor americani, componente critice ale apărării. În discuție sunt, potrivit materialului: coordonarea apărării antiaeriene și antirachetă a NATO; coridoarele către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore. Oficialii implicați ar considera că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este „un alt element esențial” pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la această practică după Războiul Rece. Limitele: informațiile și descurajarea nucleară O zonă considerată deosebit de dificilă este cea a informațiilor și a descurajării nucleare. Oficialii europeni ar admite că sistemele americane de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie privind rachetele nu pot fi înlocuite rapid. În acest context, după ce Donald Trump a amenințat că va invada Groenlanda, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron ar fi început discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze pentru a acoperi și alte state europene, inclusiv Germania. De ce se grăbește Europa acum Potrivit articolului, lucrul la plan s-a accelerat după amenințările lui Trump privind Groenlanda și a devenit și mai urgent pe fondul unui blocaj legat de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran. Trump a afirmat, la începutul lunii, că retragerea SUA din NATO este „dincolo de reconsiderare”, deși o ieșire formală ar necesita aprobarea Congresului. Totuși, materialul subliniază că președintele american ar putea, în schimb, să retragă trupe sau echipamente din Europa ori să refuze sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem. În paralel, rămâne un obstacol major: comandantul suprem al forțelor aliate din Europa este întotdeauna un american, iar oficialii SUA ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. [...]
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
