Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Creșterea bruscă a cotațiilor petrolului readuce riscul de scumpiri în lanț pentru energie și transport, după ce tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au împins din nou piața în sus, potrivit Mediafax.
În sesiunea de duminică, țițeiul american a urcat cu 6,4%, până la 87,88 dolari pe baril (aprox. 404 lei), după reluarea tranzacțiilor la Bursa Comercială din Chicago, conform AP, citată de Mediafax. Brent, reperul internațional, a crescut cu 6,5%, la 96,25 dolari pe baril (aprox. 443 lei).
Mișcarea vine după o perioadă de peste două zile în care piața a oscilat între speranțe și dezamăgiri legate de evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz. Câștigurile de duminică recuperează o parte din scăderea de vineri, când prețul țițeiului coborâse cu peste 9%, pe fondul declarației ministrului iranian de externe că strâmtoarea s-a redeschis pentru petrolierele comerciale.
Recomandate
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3 . Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală. Volatilitate ridicată: scădere puternică vineri, urmată de o nouă închidere Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt: țițeiul Brent a scăzut cu 11%, până la aproximativ 89 de dolari pe baril; West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a coborât cu 12%, până la 84 de dolari, la scurt timp după mișcarea Brent. Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene. AIE: recuperarea producției pierdute ar putea dura circa doi ani Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită). Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă. „Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE. De ce contează pentru economie Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează. [...]
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Prăbușirea exporturilor de combustibil pentru aviație din statele din Golf a șters venituri estimate la circa 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) de la începutul conflictului, pe fondul unor volume care au dispărut din piață într-un moment în care petrolul s-a tranzacționat, în medie, la aproximativ 100 de dolari pe baril, potrivit Stirile Pro TV . Scăderea este abruptă: exporturile au coborât de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până acum. Ca ordin de mărime, cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK și Londra Heathrow. De ce contează: șocul de volum se vede direct în bani și în stocuri Estimarea de „circa 50 de miliarde de dolari” în venituri pierdute îi aparține lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler , citat în material. Publicația notează că suma este comparabilă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Pe partea de echilibru fizic al pieței, datele Kpler indică o comprimare rapidă a rezervelor: stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Ce urmează: revenirea fluxurilor ar putea fi lentă, chiar și cu Ormuz redeschis Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz , materialul avertizează că revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. În plus, unele active ar putea rămâne sub presiune mai mult timp: câmpurile petroliere cu țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcționare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară; deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
SUA a prelungit până la 16 mai derogarea care permite cumpărarea de petrol rusesc transportat pe mare , o mișcare cu miză directă pe stabilizarea pieței energetice în contextul scumpirilor alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai. Decizia extinde o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie, conform unui document publicat pe site-ul instituției și citat de The Guardian. Prelungirea vine la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără a se confrunta cu sancțiuni americane. De ce contează: efecte asupra ofertei și prețurilor Administrația Trump a emis derogarea pentru aproximativ o lună, cu obiectivul de a controla prețurile globale la energie, care au crescut puternic în timpul războiului împotriva Iranului. Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar elibera 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. Chiar și așa, amânarea sancțiunilor ar putea stimula doar temporar aprovizionarea mondială cu petrol, fără să fi împiedicat creșterea prețurilor, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Ormuz , mai notează informația citată de Mediafax. [...]
Reînchiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran reaprinde riscul unui șoc de aprovizionare cu petrol și GNL , după ce Teheranul a anunțat că revine la „controlul strict” al trecerii, pe fondul menținerii blocadei SUA asupra porturilor iraniene, potrivit HotNews . Iranul a revenit astfel asupra deciziei de vineri de a redeschide ruta maritimă, esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Televiziunea de stat iraniană IRIB a relatat că „trecerea necesită aprobarea” Teheranului, iar comandamentul forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya a susținut că SUA și-ar fi încălcat angajamentele și ar continua „acte de piraterie” sub pretextul blocajului. Incident armat raportat pe rută: focuri asupra unui petrolier Pe fondul reimpunerii restricțiilor, UKMTO (organism de monitorizare a riscurilor maritime, subordonat Royal Navy) a anunțat că două nave ale Gărzilor Revoluționare Iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, atât nava, cât și echipajul sunt în siguranță. Reuters mai notează că au existat informații și despre focuri trase asupra altor nave care încercau să traverseze strâmtoarea. De ce contează pentru piața energiei Miza este direct legată de fluxurile globale de energie: închiderea strâmtorii a dus la „cea mai mare pierdere de aprovizionare din istorie” – peste 10 milioane de barili de petrol pe zi și o reducere de 20% a aprovizionării globale cu gaz natural lichefiat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , citată în articol. Principalii producători din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak și Kuweit – au avertizat că au nevoie de un flux constant al petrolierelor și de trecere fără restricții pentru a reveni la exporturi stabile. Trafic „major” pentru scurt timp, apoi noi restricții Reînchiderea a venit la scurt timp după ce traficul crescuse temporar sâmbătă dimineață, într-un episod descris de Reuters drept „prima mișcare majoră de nave” prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit datelor consultate de agenție, un convoi de opt petroliere traversa strâmtoarea prin apele iraniene, la sud de insula Larak. În paralel, au fost observate nave care se apropiau de strâmtoare și apoi se întorceau încă de vineri după-amiază, un indiciu că trecerea rămânea, în practică, restricționată. Context politic: blocada SUA rămâne, armistițiul e limitat Iranul ridicase vineri blocada după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban. În acest interval, Donald Trump a mulțumit Iranului pentru deschiderea strâmtorii, dar a spus că blocada impusă de SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene „va rămâne în vigoare pe deplin” până la încheierea unui acord. Separat, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis pe Telegram amenințări la adresa adversarilor, afirmând că marina Iranului este pregătită să producă „noi înfrângeri dureroase”. Mesajul integral este publicat de HotNews într-un material separat: „Mesajul pe larg al lui Mojtaba Khamenei”. [...]
