Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Închiderea tuturor plajelor publice din Ras Al Khaimah după o deversare de petrol ridică riscuri operaționale pentru turism și activitățile maritime din nordul Emiratelor Arabe Unite, în condițiile în care autoritățile nu au indicat un termen de redeschidere, potrivit Agerpres.
Deversarea provine de la un petrolier aflat în largul coastei de nord a țării, în apropierea strâmtorii Ormuz. Decizia de închidere a plajelor a fost luată „până la noi dispoziții”. Xinhua indică motive de siguranță publică, în timp ce Reuters notează că autoritățile nu au oferit un motiv explicit pentru măsură.
Incidentul a dus la restricții și în alte emirate din nordul țării:
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Emiratele Arabe Unite a anunțat că sunt în desfășurare operațiuni pentru limitarea scurgerii de petrol și că este evaluat impactul asupra mediului. În paralel, autoritățile le-au cerut pescarilor și celorlalți utilizatori ai mării să evite zonele afectate și să respecte instrucțiunile oficiale.
Potrivit Reuters, autoritățile nu au identificat petrolierul implicat și nici nu au precizat cauza deversării. Locuitori din Sharjah, Ajman și Umm Al Quwain au semnalat mirosuri neobișnuite, însă Ministerul Mediului a transmis că acestea nu prezintă riscuri pentru sănătate.
Ras Al Khaimah este un emirat cunoscut pentru plajele și resorturile sale de lux și găzduiește proiectul unui complex turistic al companiei americane Wynn Resorts, care ar urma să includă un cazinou; compania estimează deschiderea resortului de pe insula Al Marjan în primul trimestru din 2027, conform Reuters.
Recomandate
Franța își acoperă peste 10% din consumul de motorină prin acorduri din Golf , după ce președintele Emmanuel Macron a obținut angajamente suplimentare de livrare în contextul scumpirii carburanților, potrivit Al Jazeera . Noile înțelegeri ridică volumele contractate la 295.000 de tone pe lună, într-un moment în care tensiunile geopolitice mențin presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare. Președinția franceză a anunțat că Franța a securizat încă 200.000 de tone de motorină pe lună din Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Din acest total, aproximativ 100.000 de tone pe lună ar veni din EAU, iar alte 100.000 de tone ar urma să fie obținute în timpul vizitei lui Macron în Bahrain. Împreună cu livrările din Arabia Saudită, angajamentele ajung la 295.000 de tone lunar, „puțin peste 10%” din consumul Franței, conform Palatului Élysée. Ce înseamnă acordurile pentru aprovizionare Miza imediată este reducerea riscului de penurie în lunile de iarnă, pe fondul unei crize a costului vieții care a alimentat proteste violente în Franța. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, care îl însoțește pe Macron în turneul din Golf, a declarat – citat de AFP – că acordurile ar trebui să „liniștească” populația. „Nu vom rămâne fără motorină în februarie.” Separat, Kuweitul a oferit, potrivit președinției, „angajamente foarte clare” pentru livrări de motorină și kerosen către teritoriile franceze de peste mări Mayotte și Réunion, în Oceanul Indian. Transporturile ar urma să fie direcționate prin Oman pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz . Contextul geopolitic: Hormuz și presiunea pe prețuri Articolul leagă aceste mișcări de războiul SUA-Iran, care menține prețurile energiei ridicate. Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz – principala rută de ieșire pentru exporturile energetice din Golf – ceea ce a împins în sus cotațiile petrolului, iar motorina a fost printre produsele cel mai puternic afectate. În paralel, G7 (prezidat anul acesta de Franța) a convenit la începutul lunii octombrie să elibereze până la 100 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Măsuri interne: eliberare din rezerve și țintă de ieftinire Franța a eliberat și 10 milioane de barili de motorină din propriile rezerve, cu obiectivul de a reduce prețurile cu 12–18 cenți pe litru (aprox. 5–8%) începând de luna viitoare, potrivit președinției franceze. De ce contează pentru piață Dincolo de efectul imediat asupra aprovizionării, acordurile indică o repoziționare pragmatică a Franței către contracte de volum cu state din Golf, într-un moment în care rutele și fluxurile energetice sunt perturbate de conflict. Andreas Krieg, profesor la King’s College London, a spus pentru Al Jazeera că aceste înțelegeri se înscriu într-un tipar mai larg de apropiere între statele din Golf și capitale europene, inclusiv pe dimensiuni de securitate și industrie de apărare, pe fondul presiunii resimțite de ambele părți din partea Statelor Unite. [...]
Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]
Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]
Negocierile Rusia–SUA pot debloca sau bloca o tranzacție de 22 mld. dolari (aprox. 99 mld. lei) cu efect direct asupra pieței globale de active petroliere , în condițiile în care vânzarea portofoliului internațional al Lukoil depinde de o licență a Trezoreriei SUA și de cadrul sancțiunilor, potrivit Mediafax . Un consilier al Kremlinului, Yuri Ushakov, a spus că sancțiunile împotriva Lukoil și vânzarea activelor sale din străinătate au fost parte din același „pachet” de subiecte discutate de Moscova și Washington, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Oficialul rus a adăugat că au fost abordate și „proiecte economice de amploare”, fără detalii. Miza: licența Trezoreriei SUA și calendarul vânzării Lukoil a scos la vânzare activele internaționale după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că licența Trezoreriei SUA necesară pentru vânzare ar putea fi prelungită „fără dificultate”, dacă va fi nevoie. Din punct de vedere economic, licența este elementul operațional care poate decide dacă tranzacția se poate închide, indiferent de interesul cumpărătorilor: fără autorizarea americană, vânzarea riscă să rămână blocată sau amânată. Cine s-a retras și cine rămâne pe listă În ianuarie, grupul american de investiții Carlyle acceptase să cumpere activele, însă în această lună a anunțat că nu mai urmărește în mod activ tranzacția, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Portofoliul Lukoil, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 mld. lei), ar fi atras interesul a cel puțin 12 companii. Printre numele menționate se află ExxonMobil și Bernd Bergmair, fostul proprietar al Pornhub. Ce urmează Informațiile publicate indică faptul că evoluția tranzacției depinde de deciziile legate de sancțiuni și de licența Trezoreriei SUA. Deocamdată, partea rusă susține că prelungirea licenței ar fi posibilă, însă nu sunt oferite termene sau detalii despre un acord concret între Moscova și Washington. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
