Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday. Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi.
Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident.
Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență.
Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times.
Recomandate
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
Prețul petrolului a urcat cu circa 7% după ce Iranul a restricționat din nou trecerea prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru aproximativ o cincime din țițeiul mondial, alimentând temeri de escaladare înainte de expirarea armistițiului, potrivit CNN . Duminică, cotația Brent (referința internațională) a crescut cu aproximativ 7%, la 96,88 dolari (aprox. 445 lei) pe baril, iar țițeiul american a urcat cu 7%, la 90,33 dolari (aprox. 416 lei) pe baril. Mișcarea vine după ce vineri prețurile coborâseră la cel mai redus nivel din 10 martie, pe fondul informațiilor că Iranul ar urma să redeschidă strâmtoarea. Blocajul din Hormuz reaprinde riscul de întreruperi pe lanțul de aprovizionare Situația din teren rămâne neclară: nu este limpede „cât de deschisă” este strâmtoarea și ce nave ar putea tranzita și când. Sâmbătă, Iranul a anunțat că închide din nou Strâmtoarea Hormuz, invocând „încălcări ale încrederii” din partea Statelor Unite. După anunțul de închidere, vedete iraniene au tras asupra unor petroliere care încercau să treacă, iar președintele SUA, Donald Trump, a numit incidentul o „încălcare” a armistițiului, afirmând totodată că „blocada” americană a închis deja strâmtoarea. Datele de urmărire citate de CNN arată că duminică nu a traversat strâmtoarea niciun petrolier. Tensiuni militare și negocieri: armistițiul, sub presiune Armata americană a tras duminică „mai multe focuri” către o navă sub pavilion iranian care ar fi încercat să încalce blocada navală a SUA, iar ulterior a capturat nava „Touska”, potrivit US Central Command. Armata Iranului a avertizat, prin presa de stat, că va răspunde și va „riposta împotriva acestei piraterii armate americane”. Pe plan diplomatic, Trump a spus că o delegație americană se îndreaptă spre Pakistan pentru discuții de pace cu Iranul. El a avertizat că nu va prelungi armistițiul dacă nu se ajunge la un acord până miercuri. Negociatori iranieni ar urma să ajungă în Pakistan marți, au declarat surse pentru CNN, însă Teheranul nu a confirmat public participarea. În paralel, Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului Iranului și negociator-șef, a declarat la televiziunea de stat că Iranul și SUA sunt „departe de un acord final”. Efecte colaterale: carburanți mai scumpi și nervozitate pe piețe În SUA, prețul benzinei a ajuns duminică la o medie națională de 4,05 dolari pe galon, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a spus la CNN că nivelul ar putea să nu revină sub 3 dolari pe galon până „anul viitor”, fără să excludă totuși posibilitatea atingerii pragului „mai târziu anul acesta”. În același timp, contractele futures pe Dow Jones erau în scădere cu 0,91% (451 de puncte), iar futures pe S&P 500 și Nasdaq coborau cu aproximativ 0,8%, semn că investitorii reevaluează rapid riscul geopolitic și potențialul impact asupra energiei și inflației. [...]
Scurgerile de petrol din Golful Persic, declanșate de lovituri asupra unor nave și infrastructuri energetice, riscă să afecteze inclusiv alimentarea cu apă a regiunii , prin posibile perturbări ale instalațiilor de desalinizare de care depind aproape 100 de milioane de oameni, potrivit unei analize CNN , bazată pe imagini satelitare. Imaginile surprind mai multe pete de petrol apărute după lovituri iraniene și atacuri ale SUA și Israelului asupra unor facilități petroliere și nave din zonă, în contextul războiului. Experți citați de publicație avertizează asupra riscului unei „catastrofe ecologice”, cu efecte în lanț asupra comunităților de coastă și asupra biodiversității fragile a Golfului Persic. Unde au fost observate scurgerile și ce le-ar fi provocat Potrivit CNN, o imagine din 7 aprilie arată o scurgere care se întinde pe mai mult de cinci mile (aprox. 8 kilometri) în Strâmtoarea Hormuz , lângă insula iraniană Qeshm. Un purtător de cuvânt al Greenpeace Germania, Nina Noelle, a declarat că în aceeași zonă a existat o scurgere de la nava iraniană „Shahid Bagheri”, după ce forțele americane au lovit vasul pe 28 februarie. O altă serie de imagini indică petrol în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept o lovitură „a inamicilor” asupra unei facilități petroliere din apropierea coastei insulei, pe 7 aprilie. CNN menționează și un videoclip distribuit pe rețele sociale, localizat geografic de redacție, care arată un incendiu de proporții la o rafinărie iraniană. Imagini satelitare arată, de asemenea, scurgeri în largul coastei Kuweitului, datate 6 aprilie. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a transmis că a vizat facilități de combustibili și petrochimie din țări din Golf, inclusiv Kuweit, ca represalii pentru un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Impactul economic și operațional: pescuit, desalinizare, curățare dificilă Wim Zwijnenburg, lider de proiect la organizația olandeză PAX, care urmărește consecințele loviturilor din jurul Golfului, a descris lovitura asupra Lavan drept o „urgență majoră de mediu”. El a spus că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost avariate, iar scurgerile ulterioare au ajuns să se extindă și către insula Shidvar, un sit protejat nelocuit, dar cu specii protejate. CNN notează că Shidvar este o insulă de corali, bogată în faună, inclusiv țestoase și păsări marine. În scenariul cel mai grav, scurgerile ar putea afecta „mii de oameni”, în special de-a lungul coastei Iranului, inclusiv prin contaminarea peștelui de care depind pentru hrană și venituri, a avertizat Zwijnenburg. Riscurile se extind și la fauna marină – țestoase, delfini și balene – care ar putea ingera petrolul sau ar putea rămâne prinse în acesta. Un punct sensibil pentru funcționarea economiilor din regiune este infrastructura de desalinizare: scurgerile ar putea afecta sistemele de filtrare ale acestor instalații, de care depind aproape 100 de milioane de oameni pentru apă curată, potrivit articolului. Ce se știe și ce rămâne greu de evaluat CNN precizează că, în acest stadiu, este dificil de cuantificat amploarea pagubelor, însă temerile privind o catastrofă ecologică cresc, mai ales dacă vor fi lovite și alte nave. Conform datelor Greenpeace Germania citate de publicație, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței. Curățarea unor astfel de scurgeri este complicată, a spus Noelle, invocând „complexitatea structurală, accesul limitat și condițiile de lucru dificile”, iar conflictul în desfășurare face ca accesul pentru intervenții în Golf să fie „aproape imposibil”. [...]
Costurile zborurilor lung-curier din Europa cresc cu peste 100 de dolari (aprox. 460 lei) pe bilet din cauza perturbărilor în aprovizionarea globală cu petrol generate de războiul din Iran , iar scumpirea ar urma să se vadă în tarifele plătite de pasageri, potrivit unei analize citate de Agerpres . Impactul economic este legat de creșterea costului combustibilului pentru aviație, care se transmite rapid în costul total al operării curselor pe distanțe lungi, unde consumul de carburant are o pondere ridicată. Analiza aparține ONG-ului Transport and Environment (T&E) și este transmisă de Reuters , conform materialului Agerpres. În practică, efectul anticipat este o presiune suplimentară asupra prețurilor biletelor pentru zborurile lung-curier din Europa, într-un context în care companiile aeriene ajustează tarifele în funcție de costurile cu energia și de disponibilitatea combustibilului. [...]
Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]
