Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a scăzut, pe fondul semnalelor de detensionare din Orientul Mijlociu, potrivit TVR Info. Criza din regiune a intrat în a patra săptămână, iar tranzacționarea petrolului „începe să se calmeze”, pe măsură ce piețele au reacționat la evoluțiile diplomatice.
Țițeiul Brent a coborât cu 5% până la 99 de dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu peste 5,5% și se vinde la 88 de dolari, notează sursa. Mișcarea vine după ce bursele au primit pozitiv anunțul președintelui american Donald Trump privind negocierile pe care Washingtonul le poartă cu Teheranul pentru încheierea războiului.
O contribuție la schimbarea de sentiment a avut-o și declarația Iranului referitoare la permisiunea acordată navelor neostile de a folosi ruta de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol.
Principalele elemente menționate în material:
Recomandate
Producția celor 11 membri OPEC monitorizați a coborât la 16,13 milioane barili/zi, un minim lunar de după 2000 , pe fondul reducerii exporturilor iraniene după blocada navală impusă de SUA și al perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Profit . Scăderea față de luna precedentă a fost de 1,06 milioane de barili pe zi, conform unui sondaj citat de News.ro. Reuters notează că nivelul este mai jos decât cel din 2020, din perioada pandemiei, când cererea globală de petrol s-a prăbușit. Iranul, principalul factor: exporturi la minim de cel puțin șase ani Cea mai mare reducere a producției a venit din Iran, după ce blocada americană începută la 13 aprilie a afectat semnificativ exporturile de țiței și condensat. Potrivit sondajului, exporturile iraniene au coborât la cel mai redus nivel din ultimii cel puțin șase ani. În paralel, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat presiunea asupra fluxurilor de export din regiune. Mișcări diferite în interiorul OPEC și planuri OPEC+ blocate În interiorul organizației, Arabia Saudită a raportat o diminuare suplimentară a producției, în timp ce Irakul a reușit să își majoreze livrările, pe fondul unei creșteri a consumului intern. Venezuela și Nigeria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale producției. Datele nu includ Emiratele Arabe Unite, care au părăsit OPEC începând cu 1 mai. În același timp, cele opt state din grupul OPEC+ (care include și aliați precum Rusia) conveniseră anterior să majoreze producția în luna mai, însă conflictul cu Iranul și blocada navală americană au împiedicat materializarea acestor planuri. Cum a fost realizat sondajul Sondajul Reuters se bazează pe date privind fluxurile petroliere furnizate de LSEG, pe informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor maritime (precum Kpler ), precum și pe date obținute de la companii petroliere, consultanți și surse din cadrul OPEC. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea . Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social. Ce știm și ce nu e confirmat Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit. Context: tensiuni regionale și presiune pe prețuri În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran , iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere. Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat. [...]
Două războaie au scos din piață aproape 9% din capacitatea globală de rafinare, iar efectul se vede direct în prețurile carburanților , într-un moment în care industria intrase deja cu „marjă” mică de funcționare după închiderile din anii pandemiei, potrivit Profit . Războiul din Iran a perturbat atât aprovizionarea cu energie (inclusiv prin afectarea traficului de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ), cât și activitatea de rafinare, pe fondul daunelor la infrastructură și al deficitului de țiței, ceea ce a redus volumele procesate. În paralel, conflictul Rusia–Ucraina a eliminat și el capacități de rafinare, inclusiv prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești. Câtă capacitate de rafinare a fost pierdută și unde Conform calculelor Reuters citate de Profit, închiderile și reducerile de activitate legate de cele două războaie cumulează aproape 9% din capacitatea globală de rafinare (raportată la 100,5 milioane barili/zi): Iran (până la 7 mai): închiderea capacității de rafinare cu până la 3,52 milioane barili/zi . Orientul Mijlociu: 20 de rafinării au fost lovite sau închise preventiv, scoțând din funcțiune peste 2,3 milioane barili/zi până la mijlocul lui aprilie. Rusia–Ucraina: eliminarea a încă 1,42 milioane barili/zi , inclusiv o reducere de aproximativ 700.000 barili/zi în Rusia între ianuarie și mai, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone (Reuters). Asia și Europa: deficitul de țiței a redus procesarea cu aproximativ 3,8 milioane barili/zi , potrivit analiștilor JPMorgan. În lista rafinăriilor afectate este menționată și Ras Tanura (Arabia Saudită, 550.000 barili/zi), repornită, dar cu unele unități încă în reparații, precum și rafinării din Kuweit (Mina Al-Ahmadi, Mina Abdullah și Al-Zour – 615.000 barili/zi) care și-au redus ratele de procesare după atacuri cu drone. De ce se transmite rapid în prețurile la pompă Reducerea ofertei a împins rafinăriile, traderii și comercianții să apeleze la stocuri pentru a acoperi cererea. CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanne, a declarat pe 29 aprilie că aproximativ 500 de milioane de barili au fost extrași din stocuri și că cifra ar putea urca la 1 miliard de barili , având în vedere timpul necesar repornirii instalațiilor și livrărilor către Asia. În același timp, cotațiile au urcat: Brent a ajuns la 126 dolari/baril în aprilie (aprox. 580 lei/baril, conversie orientativă), maxim al ultimilor patru ani, iar prețurile unor produse rafinate au crescut în avans, cu kerosenul atingând un maxim record în martie. Analistul Ole Hansen (Saxo Bank) a sintetizat mecanismul de piață: „Restricțiile actuale vor continua să scumpească piața produselor rafinate, având în vedere pagubele aduse rafinăriilor.” Europa: risc de deficit la combustibilul de aviație și motorină scumpă Impactul este descris ca fiind disproporționat pe kerosen și motorină , inclusiv din cauza reducerilor din Asia și Rusia, potrivit analistului FGE Qilin Tam, care indică trecerea pieței asiatice de la surplus la deficit. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil pentru avioane încă din iunie , dacă aprovizionarea din Golf nu este înlocuită complet. Ca reacție, rafinăria Dangote din Nigeria (650.000 barili/zi) aproape și-a dublat exporturile de combustibil pentru avioane către Europa în aprilie, conform datelor Kpler. La pompă, presiunea s-a văzut deja: prețurile motorinei în UE au atins un record de 2,11 euro/litru în aprilie (aprox. 10,6 lei/litru), potrivit datelor Comisiei Europene, pe fondul pierderii aprovizionării din Golf și al opririi aportului din Rusia, fost furnizor major. Ce urmează: normalizarea poate dura luni Profit notează că industria a intrat în acest episod cu capacitate disponibilă limitată după închiderile din timpul și de la pandemie. Datele IIR arată că 9,69 milioane barili/zi (circa 10% din capacitatea globală) s-au închis între 2019 și 2026 din motive precum pandemia, probleme operaționale, situația economică și creșterea treptată a cotei vehiculelor electrice. Revenirea la normal „va dura probabil luni de zile”, iar AIE anticipează că procesarea rafinăriilor din Golf va scădea la 8,7 milioane barili/zi în acest an, cu 900.000 barili/zi sub 2025. Totodată, AIE și-a redus estimările pentru producția de țiței rusească în 2026 la 4,8 milioane barili/zi în trimestrul al doilea, de la aproximativ 5,2 milioane barili/zi la începutul anului, pe fondul atacurilor ucrainene. [...]
Escaladarea Iran–Israel împinge petrolul spre 100 de dolari și reaprinde riscul de inflație globală , pe fondul temerilor privind livrările prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Creșterea cotațiilor vine după noi atacuri între cele două state, în pofida eforturilor diplomatice ale administrației Donald Trump pentru menținerea armistițiului. Brent , referința internațională, a urcat cu 3,50 dolari, la 96,59 dolari pe baril, apropiindu-se de pragul psihologic de 100 de dolari. În paralel, WTI (petrolul american) a crescut cu 3,48 dolari, până la 94,02 dolari pe baril, conform Euronews, citată de publicație. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și costul energiei Conflictul are implicații directe asupra pieței energetice globale, deoarece războiul a afectat grav traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. În acest context, investitorii evaluează un risc mai mare de întreruperi sau întârzieri în livrări, ceea ce se reflectă rapid în prețuri. Efect imediat pe piețe: bursele asiatice, în scădere Escaladarea s-a văzut și pe piețele financiare din Asia: indicele sud-coreean Kospi a pierdut aproape 7%; acțiunile Samsung au scăzut cu aproximativ 7%; bursa din Taiwan a coborât cu aproape 4%; piețele din Hong Kong, Shanghai și Tokyo au înregistrat, de asemenea, pierderi importante. Miza pentru investitori este că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu poate alimenta inflația globală prin scumpirea energiei și a transporturilor. Presiune suplimentară din SUA: datele de pe piața muncii și dobânzile Pe lângă șocul energetic, piețele au fost influențate și de cele mai recente date din SUA: economia americană a creat 172.000 de locuri de muncă în luna mai, peste așteptările analiștilor, potrivit Departamentului Muncii. În interpretarea investitorilor, acest rezultat poate însemna dobânzi menținute la niveluri ridicate sau chiar majorări, pentru a ține sub control inflația, iar randamentele obligațiunilor americane au crescut după publicarea datelor. Ce urmează: conflictul rămâne factorul dominant În următoarele săptămâni, evoluția confruntării dintre Iran și Israel este așteptată să rămână principalul factor pentru piețe. Cu petrolul aproape de 100 de dolari pe baril și transporturile energetice afectate în zona Golfului Persic, atenția se mută pe semnalele privind reluarea negocierilor sau, dimpotrivă, o nouă escaladare militară. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de taxe de tranzit , o schimbare care poate adăuga costuri directe transportului de petrol și gaze și poate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Adevărul . Mesajul vine după ce conflictul americano-israelian împotriva Iranului a redus semnificativ fluxurile prin strâmtoare, pe unde înainte tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Ambasadorul Iranului la Moscova, Kazem Jalali, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, însă „în condiții noi” ce urmează să fie stabilite de autoritățile iraniene și omaneze. În același context, diplomatul a spus că Iranul și Omanul oferă „anumite servicii” legate de tranzit și că „se vor percepe taxe” pentru aceste servicii, fără a detalia nivelul sau mecanismul de aplicare. Ce înseamnă „condiții noi”: taxare variabilă în funcție de navă și încărcătură Conform poziției Teheranului, un acord permanent de pace ar trebui să permită perceperea de taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz . Acestea ar urma să varieze în funcție de: tipul navei, încărcătura transportată, condițiile „predominante” (fără alte precizări în declarațiile citate). În plan practic, o astfel de taxare ar însemna un cost suplimentar pentru armatori și, indirect, pentru cumpărătorii de țiței și gaze naturale lichefiate, într-un punct de tranzit critic pentru comerțul energetic global. Dispută cu SUA și rolul Omanului Inițiativa este contestată „vehement” de președintele SUA, Donald Trump , notează publicația. În luna mai, Statele Unite au avertizat Omanul să nu se implice în niciun demers cu Iranul pentru impunerea unei taxe, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus atunci că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri pentru astfel de taxe. Pe teren, situația rămâne volatilă: Israelul a anunțat luni că a lovit ținte militare în vestul și centrul Iranului, chiar și după ce Trump i-ar fi transmis premierului Benjamin Netanyahu să se abțină de la noi atacuri, potrivit relatării. Tranzit încă restricționat, în ciuda unor plecări recente Deși „câteva petroliere” au reușit recent să părăsească Golful, tranzitul de petrol și gaze naturale lichefiate este în continuare „sever restricționat”, conform informațiilor prezentate. Un exemplu invocat este Japonia: înainte de război, țara importa aproximativ 95% din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu și afirmă că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu țiței care îi aparținea a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai. [...]
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol , după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax . Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale. Ce a împins Rusia în jos și a creat spațiu pentru SUA În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită: războiul din Golful Persic, care ar fi întrerupt exporturile de petrol din Arabia Saudită; exporturile rusești, afectate de sancțiuni și de atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor. În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul. Presiunea pe infrastructura petrolieră iraniană ridică miza Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil. Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului. „La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii” Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală. [...]
