Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters, tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume.
Criza a început la 28 februarie 2026, după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content.
Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol. Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf.
Printre efectele imediate ale crizei:
Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar, banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată.
Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril. În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit.
Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei, potrivit datelor citate de Capital.
Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril, prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru. Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru, iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon.
În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea, însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale.
Recomandate
La peste 100 de zile de la izbucnirea conflictului din Iran , prețul petrolului a rămas în jur de 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), deși 20% din fluxurile energetice globale sunt încă perturbate , arată o analiză Al Jazeera . Miza economică este că „scenariul de coșmar” – o explozie a cotațiilor care să alimenteze o criză globală – a fost evitat deocamdată, însă presiunile asupra inflației și creșterii economice rămân. Potrivit materialului, perturbarea este descrisă drept „cel mai mare șoc de ofertă din istorie”, dar piața a reușit să absoarbă o parte din impact. În același timp, analiștii avertizează că o blocare prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul peste 200 de dolari pe baril (aprox. 920 lei), cu potențial de declanșare a unei crize economice la nivel global. De ce nu a sărit prețul peste 100 de dolari Al Jazeera indică mai mulți factori care au ținut cotațiile sub control, în pofida perturbărilor: mai multe țări au eliberat rezerve strategice de petrol; exportatorii au găsit rute alternative; cererea mai slabă a contribuit la temperarea prețurilor. Totuși, analiza notează că „amortizoarele” se subțiază, ceea ce sugerează o capacitate mai redusă de a compensa șocuri suplimentare dacă situația se prelungește. Efecte economice: risc de inflație persistentă și creștere mai lentă Chiar dacă vârful de volatilitate a fost evitat, impactul economic nu dispare rapid. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că efectele asupra economiei ar putea persista până în 2027, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia „mâine”, potrivit materialului. Pentru companii și consumatori, implicația este că stabilizarea relativă a prețului la țiței nu elimină riscul de costuri ridicate la energie și transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor și ritmului de creștere economică. [...]
Armata SUA escortează petroliere cu circa 7 milioane de barili pe zi prin Strâmtoarea Hormuz , un nivel care indică o reluare parțială a fluxurilor de țiței și produse petroliere într-un punct-cheie pentru piața globală, potrivit Politico . Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a spus că volumele escortate „cresc”, iar fluxul total prin Hormuz ar ajunge astfel la aproximativ jumătate din nivelul de dinainte ca Statele Unite și Israel să înceapă atacurile asupra Iranului, în februarie. Declarațiile au fost făcute la Bloomberg Energy Security Executive Briefing, în Houston. Ce înseamnă cifrele pentru oferta de petrol Înainte de război, aproximativ 20 de milioane de barili pe zi tranzitau strâmtoarea dinspre Golful Arab, potrivit lui Wright. Din acest volum: circa 5 milioane de barili pe zi s-ar fi mutat către conducte și alte opțiuni de transport; producția din restul lumii ar fi crescut cu aproximativ 1 milion de barili pe zi; ar rămâne astfel un „gol” de aproximativ 14 milioane de barili pe zi față de situația anterioară. În acest context, Wright a afirmat că fluxurile actuale „se apropie de jumătate din gol” și sunt în creștere. „Fluxurile de astăzi se apropie de jumătate din gol și cresc.” Presiunea prețurilor și opțiunile discutate la Washington Politico notează că scumpirea petrolului și a benzinei, după ce Iranul a „aproape” închis Hormuz traficului, a complicat agenda administrației Trump, pe fondul preocupărilor legate de costul vieții înaintea alegerilor de la mijloc de mandat. Inflația a ajuns la 4,2% în mai, potrivit Departamentului Muncii, „alimentată de prețurile mai mari la energie”, conform articolului. Wright a susținut că escortele navale ar arăta că administrația urmărește simultan reducerea presiunii pe prețurile energiei și împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară. El a mai spus că sunt analizate și alte măsuri, inclusiv o nouă eliberare de petrol din Rezerva Strategică (Strategic Petroleum Reserve), iar o „vacanță” de la taxa pe benzină este „posibilă”, dar ar necesita acțiune în Congres. „Obiectivul general este costuri mai mici pentru toți americanii.” De ce contează pentru piață Escorta militară a unui volum de ordinul milioanelor de barili pe zi prin Hormuz este un semnal operațional că o parte din exporturile din regiune reîncep să circule, ceea ce poate tempera presiunile asupra prețurilor. În același timp, articolul subliniază că situația rămâne volatilă, pe fondul mesajelor schimbătoare ale președintelui Donald Trump privind continuarea loviturilor și posibilitatea unui acord cu Iranul. [...]
În pofida blocadei din Strâmtoarea Hormuz , prețul petrolului rămâne sub vârfurile temute, dar riscul unei scumpiri abrupte crește pe măsură ce stocurile se subțiază , potrivit unei analize CNN . După trei luni de război care a paralizat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, piața pare să fi găsit soluții de avarie, însă acestea nu elimină presiunea asupra ofertei. Traficul vizibil prin Strâmtoarea Hormuz este estimat la doar 15% din nivelurile de dinainte de război, conform JPMorgan, dar cotațiile nu au „explodat” până acum. Brent, reperul internațional, a coborât la 93 de dolari pe baril (aprox. 428 lei) vineri, peste circa 70 de dolari înainte de conflict, dar sub maximul recent de 114 dolari (aprox. 524 lei), notează publicația. „Scurgeri” de petrol: fluxuri clandestine și „tranzite fantomă” O explicație pentru calmul relativ al pieței este că o parte din țiței ar continua să iasă din zonă prin rute greu de urmărit. Experți citați de CNN susțin că unele petroliere ar ocoli blocada oprind transponderele (dispozitivele care transmit poziția navei), pentru a evita detectarea. Estimările din articol indică: JPMorgan: fluxuri clandestine de circa 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele două săptămâni din mai, față de 15,6 milioane de barili pe zi care tranzitau strâmtoarea înainte de război. Piper Sandler (Jan Stuart): aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi ar fi ieșit din strâmtoare în mai, inclusiv circa 900.000 de barili pe zi prin „tranzite fantomă” (cu transponderele oprite). Bob McNally, de la Rapidan Energy Group, spune că aceste „scurgeri” pot întârzia sau atenua parțial criza, dar nu sunt suficiente pentru a evita scăderi semnificative ale stocurilor. De ce nu s-a rupt încă echilibrul: rute alternative și cerere mai mică din China Analiza arată că fluxurile clandestine nu sunt principalul factor care ține prețurile în frâu. Piper Sandler estimează că aproximativ 4,5 milioane de barili pe zi ar fi părăsit Golful Persic prin alte mijloace, în special prin conducta East-West, care leagă câmpurile petroliere din Arabia Saudită de portul Yanbu de la Marea Roșie. Un alt element important este cererea: China și-ar fi redus importurile de țiței, apelând la stocuri, ceea ce a diminuat presiunea imediată asupra pieței. JPMorgan mai indică și pierderi de cerere „mai mari decât se recunoaște” și stocuri „mai mari decât se raportează”. Riscul care rămâne: stocuri în scădere și posibilă scumpire a carburanților În spatele stabilității relative, unii veterani ai industriei avertizează că efectele reale se acumulează. Stocurile comerciale de petrol au scăzut puternic de la începutul războiului, iar rezerva strategică a SUA ( Strategic Petroleum Reserve ) se îndreaptă rapid spre cel mai redus nivel de la începutul anilor ’80, potrivit articolului. Jan Stuart (Piper Sandler) anticipează că Brent ar putea avea o medie de 130 de dolari pe baril (aprox. 598 lei) în iulie și august. În scenariul său, prețul benzinei în SUA ar urca peste 5 dolari pe galon (aprox. 1,32 dolari/litru, adică aproximativ 6,1 lei/litru), de la circa 4,20 dolari pe galon (aprox. 1,11 dolari/litru, adică aproximativ 5,1 lei/litru) în prezent, pe fondul nevoii de a stimula eliberări suplimentare de urgență și de a tempera consumul. [...]
Prețurile petrolului au scăzut puternic după semnalul că Strâmtoarea Ormuz s-ar putea redeschide , pe fondul unui acord anunțat între SUA și Iran, potrivit HotNews , care citează BBC. Mișcarea arată cât de rapid se retrage „prima de risc” din cotații atunci când piața percepe o reducere a amenințărilor la adresa transportului prin cel mai sensibil punct de tranzit pentru energie din lume. Țițeiul Brent (referința globală) a coborât cu 4%, la 83,81 dolari (aprox. 385 lei) pe baril, iar petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu 4,7%, la 80,89 dolari (aprox. 372 lei). De ce contează: Ormuz, un nod prin care trece circa 20% din fluxurile globale Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, prin care trece în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) din lume. Închiderea ei, survenită la scurt timp după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie, a alimentat volatilitatea și scumpirile din ultimele luni. În acest context, un acord care ar permite redeschiderea rutei are impact direct asupra așteptărilor privind oferta și livrările, iar piața a reacționat imediat prin scăderea cotațiilor. Acordul există, dar lipsesc detaliile – iar asta poate menține volatilitatea Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a spus că o ceremonie oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, 19 iunie, în Elveția. La Televiziunea de stat iraniană, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a confirmat, într-o convorbire telefonică, că a fost finalizat un acord cu SUA, în timp ce Donald Trump a postat pe rețelele sociale mesajul „să lase petrolul să curgă!”. Totuși, lipsa informațiilor despre conținutul înțelegerii poate prelungi incertitudinea, avertizează Vandana Hari (Vanda Insights): „Lipsa detaliilor cu privire la ceea ce s-a convenit este probabil să aducă incertitudine pe piață.” Redeschiderea nu înseamnă revenire imediată la normal Chiar dacă ruta se redeschide, experți din piața energetică avertizează că transportul de petrol prin strâmtoare este puțin probabil să revină rapid la nivelurile de dinainte de război. Andrew Lipow (Lipow Oil Associates) a indicat că minele ar trebui îndepărtate mai întâi, un proces care ar putea dura de la câteva săptămâni până la șase luni, iar normalizarea încărcărilor și a producției ar putea, la rândul ei, să dureze săptămâni, în condițiile în care există multe petroliere care așteaptă să tranziteze. Reacție în piețe: bursele asiatice au urcat Pe lângă scăderea petrolului, bursele asiatice au crescut luni dimineață, investitorii salutând acordul: Nikkei 225 (Japonia) a urcat cu 4,3%, iar Kospi (Coreea de Sud) cu peste 5%. Regiunea este deosebit de sensibilă la șocurile de preț din energie, deoarece depinde puternic de Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu petrol și GNL. Contextul rămâne însă fragil: înainte de conflict, Brent era în jur de 70 de dolari pe baril, iar în timpul războiului a atins un vârf de aproximativ 120 de dolari, semn al amplitudinii riscului geopolitic reflectat în preț. Pentru piață, următorul test este dacă acordul va fi detaliat și implementat suficient de repede încât fluxurile prin Ormuz să se stabilizeze. [...]
Producția celor 11 membri OPEC monitorizați a coborât la 16,13 milioane barili/zi, un minim lunar de după 2000 , pe fondul reducerii exporturilor iraniene după blocada navală impusă de SUA și al perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Profit . Scăderea față de luna precedentă a fost de 1,06 milioane de barili pe zi, conform unui sondaj citat de News.ro. Reuters notează că nivelul este mai jos decât cel din 2020, din perioada pandemiei, când cererea globală de petrol s-a prăbușit. Iranul, principalul factor: exporturi la minim de cel puțin șase ani Cea mai mare reducere a producției a venit din Iran, după ce blocada americană începută la 13 aprilie a afectat semnificativ exporturile de țiței și condensat. Potrivit sondajului, exporturile iraniene au coborât la cel mai redus nivel din ultimii cel puțin șase ani. În paralel, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat presiunea asupra fluxurilor de export din regiune. Mișcări diferite în interiorul OPEC și planuri OPEC+ blocate În interiorul organizației, Arabia Saudită a raportat o diminuare suplimentară a producției, în timp ce Irakul a reușit să își majoreze livrările, pe fondul unei creșteri a consumului intern. Venezuela și Nigeria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale producției. Datele nu includ Emiratele Arabe Unite, care au părăsit OPEC începând cu 1 mai. În același timp, cele opt state din grupul OPEC+ (care include și aliați precum Rusia) conveniseră anterior să majoreze producția în luna mai, însă conflictul cu Iranul și blocada navală americană au împiedicat materializarea acestor planuri. Cum a fost realizat sondajul Sondajul Reuters se bazează pe date privind fluxurile petroliere furnizate de LSEG, pe informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor maritime (precum Kpler ), precum și pe date obținute de la companii petroliere, consultanți și surse din cadrul OPEC. [...]
Două războaie au scos din piață aproape 9% din capacitatea globală de rafinare, iar efectul se vede direct în prețurile carburanților , într-un moment în care industria intrase deja cu „marjă” mică de funcționare după închiderile din anii pandemiei, potrivit Profit . Războiul din Iran a perturbat atât aprovizionarea cu energie (inclusiv prin afectarea traficului de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ), cât și activitatea de rafinare, pe fondul daunelor la infrastructură și al deficitului de țiței, ceea ce a redus volumele procesate. În paralel, conflictul Rusia–Ucraina a eliminat și el capacități de rafinare, inclusiv prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești. Câtă capacitate de rafinare a fost pierdută și unde Conform calculelor Reuters citate de Profit, închiderile și reducerile de activitate legate de cele două războaie cumulează aproape 9% din capacitatea globală de rafinare (raportată la 100,5 milioane barili/zi): Iran (până la 7 mai): închiderea capacității de rafinare cu până la 3,52 milioane barili/zi . Orientul Mijlociu: 20 de rafinării au fost lovite sau închise preventiv, scoțând din funcțiune peste 2,3 milioane barili/zi până la mijlocul lui aprilie. Rusia–Ucraina: eliminarea a încă 1,42 milioane barili/zi , inclusiv o reducere de aproximativ 700.000 barili/zi în Rusia între ianuarie și mai, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone (Reuters). Asia și Europa: deficitul de țiței a redus procesarea cu aproximativ 3,8 milioane barili/zi , potrivit analiștilor JPMorgan. În lista rafinăriilor afectate este menționată și Ras Tanura (Arabia Saudită, 550.000 barili/zi), repornită, dar cu unele unități încă în reparații, precum și rafinării din Kuweit (Mina Al-Ahmadi, Mina Abdullah și Al-Zour – 615.000 barili/zi) care și-au redus ratele de procesare după atacuri cu drone. De ce se transmite rapid în prețurile la pompă Reducerea ofertei a împins rafinăriile, traderii și comercianții să apeleze la stocuri pentru a acoperi cererea. CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanne, a declarat pe 29 aprilie că aproximativ 500 de milioane de barili au fost extrași din stocuri și că cifra ar putea urca la 1 miliard de barili , având în vedere timpul necesar repornirii instalațiilor și livrărilor către Asia. În același timp, cotațiile au urcat: Brent a ajuns la 126 dolari/baril în aprilie (aprox. 580 lei/baril, conversie orientativă), maxim al ultimilor patru ani, iar prețurile unor produse rafinate au crescut în avans, cu kerosenul atingând un maxim record în martie. Analistul Ole Hansen (Saxo Bank) a sintetizat mecanismul de piață: „Restricțiile actuale vor continua să scumpească piața produselor rafinate, având în vedere pagubele aduse rafinăriilor.” Europa: risc de deficit la combustibilul de aviație și motorină scumpă Impactul este descris ca fiind disproporționat pe kerosen și motorină , inclusiv din cauza reducerilor din Asia și Rusia, potrivit analistului FGE Qilin Tam, care indică trecerea pieței asiatice de la surplus la deficit. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil pentru avioane încă din iunie , dacă aprovizionarea din Golf nu este înlocuită complet. Ca reacție, rafinăria Dangote din Nigeria (650.000 barili/zi) aproape și-a dublat exporturile de combustibil pentru avioane către Europa în aprilie, conform datelor Kpler. La pompă, presiunea s-a văzut deja: prețurile motorinei în UE au atins un record de 2,11 euro/litru în aprilie (aprox. 10,6 lei/litru), potrivit datelor Comisiei Europene, pe fondul pierderii aprovizionării din Golf și al opririi aportului din Rusia, fost furnizor major. Ce urmează: normalizarea poate dura luni Profit notează că industria a intrat în acest episod cu capacitate disponibilă limitată după închiderile din timpul și de la pandemie. Datele IIR arată că 9,69 milioane barili/zi (circa 10% din capacitatea globală) s-au închis între 2019 și 2026 din motive precum pandemia, probleme operaționale, situația economică și creșterea treptată a cotei vehiculelor electrice. Revenirea la normal „va dura probabil luni de zile”, iar AIE anticipează că procesarea rafinăriilor din Golf va scădea la 8,7 milioane barili/zi în acest an, cu 900.000 barili/zi sub 2025. Totodată, AIE și-a redus estimările pentru producția de țiței rusească în 2026 la 4,8 milioane barili/zi în trimestrul al doilea, de la aproximativ 5,2 milioane barili/zi la începutul anului, pe fondul atacurilor ucrainene. [...]
