Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters, tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume.
Criza a început la 28 februarie 2026, după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content.
Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol. Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf.
Printre efectele imediate ale crizei:
Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar, banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată.
Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril. În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit.
Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei, potrivit datelor citate de Capital.
Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril, prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru. Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru, iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon.
În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea, însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale.
Recomandate
Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi. Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident. Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență. Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times . [...]
China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz , după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters . Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG . Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere , față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii , potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler. De ce este implicată China China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu . Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime. Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice. Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză” . Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice. Impact asupra pieței globale Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale: prețul petrolului a crescut cu peste 15% de la începutul conflictului; atacurile iraniene asupra instalațiilor energetice din Golful Persic au oprit unele producții; rachete iraniene au lovit sau au ajuns în apropierea unor zone din Cipru, Azerbaidjan și Turcia , amplificând tensiunile regionale. Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală , în contextul creșterii prețurilor la energie. Acces selectiv prin strâmtoare Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora . Declarația oficială nu a menționat însă China. Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene , iar traficul rămâne extrem de limitat. Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani. [...]
Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, blocând tranzitul a 20% din petrolul mondial , potrivit CNBC. Anunțul a fost făcut de comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene, care a avertizat că orice navă ce va încerca să traverseze zona va fi atacată. Deși Teheranul a negat anterior închiderea oficială a rutei, strâmtoarea era deja ocolită de operatorii maritimi, pe fondul conflictului declanșat după atacurile lansate de SUA și Israel. Gărzile Revoluționare au susținut că au lovit cu drone un petrolier în zonă, însă operatorul navei „Athe Nova”, sub pavilion Honduras, nu a confirmat situația. Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important coridor energetic al lumii. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează acest pasaj îngust, aflat parțial sub control iranian. Blocarea lui are potențialul de a produce un șoc major pe piețele energetice. Analiștii avertizează că închiderea completă ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Capital Economics, un astfel de nivel ar adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală . Cotația Brent se află deja la aproximativ 73 de dolari pe baril, aproape de maximul ultimelor șapte luni, după o creștere de aproape 12% în ultima lună. Impactul nu s-ar limita la petrol. Piețele de gaze naturale, inclusiv cele din Europa, ar putea resimți presiuni suplimentare, în special pe segmentul gazelor naturale lichefiate. Într-un scenariu prelungit, economiile europene ar fi printre cele mai afectate de scumpirea energiei și de efectele în lanț asupra inflației. [...]
Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare. Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă. Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil , estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă. Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy , pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor. Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington. [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru , dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte. Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”. Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul , calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context. Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis. [...]
