Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
O navă cu GNL pare să fi spart blocajul din Strâmtoarea Ormuz, un semnal urmărit de piață pentru efectul asupra prețurilor, în condițiile în care traficul prin această rută a scăzut aproape la zero în ultimele două luni, pe fondul blocadelor rivale impuse de Iran și SUA, potrivit Agerpres, care citează Bloomberg.
Datele de urmărire arată că nava Mubaraz, care la începutul lunii martie a încărcat gaze lichefiate de la instalația Das Island a companiei Abu Dhabi National Oil (ADNOC) din Emiratele Arabe Unite, apare acum în vârful sudic al Indiei. Conform acelorași date, nava a staționat în Golful Persic, a încetat să mai trimită semnale în jurul datei de 31 martie, iar apoi a reapărut la est de India pe 27 aprilie.
Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: pe aici trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de gaze lichefiate. Închiderea acestei căi navigabile a dus la o „creștere dramatică” a prețurilor, notează Bloomberg, în contextul în care piața urmărește atent orice indiciu de reluare a tranzitului.
Bloomberg arată că este relativ obișnuit ca navele să oprească transponderele (echipamentele care transmit poziția) la traversarea strâmtorii pentru a evita detectarea, iar datele pot fi și bruiate sau actualizate.
În prezent, Mubaraz semnalează ca destinație un terminal din China. Totuși, până acum nu a fost confirmată trecerea vreunei nave cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, iar mai multe nave care transportau GNL din Qatar s-au apropiat de strâmtoare, dar s-au întors din cauza tensiunilor persistente dintre SUA și Iran.
Recomandate
Războiul din Iran riscă să accelereze structural tranziția energetică și să taie din cererea viitoare de petrol , pe fondul unei reevaluări a riscului geopolitic asociat combustibililor fosili, potrivit Economica , care citează o analiză OilPrice și declarații ale șefului Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol . În timp ce criza împinge cotația Brent peste 105 dolari pe baril (aprox. 483 lei), Birol susține că „scăderea încrederii în securitatea combustibililor fosili este permanentă”. Miza, dincolo de prețul de moment, este schimbarea de strategie: țările expuse la perturbări în Strâmtoarea Ormuz ar urma să își recalibreze cât risc sunt dispuse să accepte în sistemele energetice. De ce contează: riscul geopolitic devine argument economic împotriva petrolului Birol afirmă că percepția asupra „riscului și fiabilității” se va modifica, iar guvernele își vor revizui strategiile energetice, cu efect direct asupra piețelor de petrol. În această logică, șocul de securitate funcționează ca un catalizator pentru investiții și politici care reduc dependența de importuri și de rute vulnerabile. „Va exista un impuls semnificativ pentru regenerabile și energia nucleară și o orientare suplimentară către un viitor mai electrificat.” În evaluarea sa, această repoziționare ar „afecta piețele principale pentru petrol” și ar produce „consecințe permanente pentru piețele globale de energie”. Implicații pentru investiții: avertisment privind extinderea producției Birol a criticat și planurile Regatului Unit legate de o campanie de foraj în Marea Nordului, argumentând că nu ar aduce beneficii imediate. Potrivit acestuia, nu ar furniza cantități semnificative de petrol și gaze timp de mulți ani și „nu ar face nicio diferență semnificativă în această criză”, cu excepția proiectelor de tip „tie-back” (racordări la infrastructura existentă). Mesajul transmis este că o expansiune a extracției „s-ar putea să nu aibă sens din punct de vedere comercial”, în condițiile în care cererea viitoare ar putea fi erodată de accelerarea electrificării și de orientarea către regenerabile și nuclear. Contextul pieței: semnale de penurie, nu de cerere în scădere În paralel, materialul notează că JPMorgan consideră că prețurile ar trebui să urce și mai mult pentru a forța o „distrugere” suplimentară a cererii (adică reducerea consumului prin prețuri foarte ridicate). Totodată, Goldman Sachs estimează că producția de petrol din Golf a scăzut cu 57% față de nivelurile de dinainte de război — un indicator de penurie de ofertă, nu o dovadă că cererea de combustibili fosili este deja în retragere. Birol descrie criza drept „mai mare decât toate cele mai mari crize combinate” și critică faptul că economia globală a ajuns „ostatică” unei strâmtori de circa 50 km, referire la Strâmtoarea Ormuz. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din piață 13 milioane de barili de petrol pe zi , iar șocul de ofertă riscă să se traducă rapid în inflație mai mare și frânarea creșterii economice, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , pentru CNBC. Birol spune că, de la blocarea strâmtorii – pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului – „s-au pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi” și că există „perturbări majore” și la alte materii prime vitale, conflictul devenind „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”. De ce contează: un șoc pe o rută care muta 20 de milioane de barili pe zi Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz erau transportate zilnic, în medie, 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere. În prezent, strâmtoarea se află sub o „blocadă dublă”, în condițiile în care nici Iranul, nici SUA nu permit navelor să intre sau să iasă, potrivit informațiilor citate. AIE avertizează că închiderea unuia dintre cele mai critice puncte de tranzit pentru petrol va avea efecte în lanț: va afecta creșterea economică globală; va alimenta inflația; ar putea duce la raționalizarea energiei. Europa, expusă prin combustibilul pentru avioane Un risc imediat menționat de AIE este o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Birol afirmă că Europa își asigură aproximativ 75% din acest combustibil din rafinării din Orientul Mijlociu, iar fluxul este „practic redus acum la zero”. În acest context, Europa încearcă să aducă volume din SUA și Nigeria, însă Birol avertizează că, dacă importurile suplimentare nu se materializează, „vom avea dificultăți”. Ce măsuri sunt pe masă: rezervele de urgență, doar un pansament Pentru a atenua impactul asupra aprovizionării globale, AIE (care are 32 de state membre) a convenit în martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Birol a spus la începutul lunii aprilie că o a doua tranșă ar putea fi luată în calcul, dar ar oferi doar o ușurare temporară. „Acest lucru ajută doar la reducerea impactului, nu va fi un remediu. Soluția este redeschiderea Strâmtorii Ormuz.” În paralel, Birol îndeamnă guvernele să-și consolideze reziliența energetică prin surse alternative, inclusiv energia nucleară, și prin tehnologii mai eficiente, precum vehiculele electrice. [...]
Scurgerile de petrol din Golful Persic, declanșate de lovituri asupra unor nave și infrastructuri energetice, riscă să afecteze inclusiv alimentarea cu apă a regiunii , prin posibile perturbări ale instalațiilor de desalinizare de care depind aproape 100 de milioane de oameni, potrivit unei analize CNN , bazată pe imagini satelitare. Imaginile surprind mai multe pete de petrol apărute după lovituri iraniene și atacuri ale SUA și Israelului asupra unor facilități petroliere și nave din zonă, în contextul războiului. Experți citați de publicație avertizează asupra riscului unei „catastrofe ecologice”, cu efecte în lanț asupra comunităților de coastă și asupra biodiversității fragile a Golfului Persic. Unde au fost observate scurgerile și ce le-ar fi provocat Potrivit CNN, o imagine din 7 aprilie arată o scurgere care se întinde pe mai mult de cinci mile (aprox. 8 kilometri) în Strâmtoarea Hormuz , lângă insula iraniană Qeshm. Un purtător de cuvânt al Greenpeace Germania, Nina Noelle, a declarat că în aceeași zonă a existat o scurgere de la nava iraniană „Shahid Bagheri”, după ce forțele americane au lovit vasul pe 28 februarie. O altă serie de imagini indică petrol în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept o lovitură „a inamicilor” asupra unei facilități petroliere din apropierea coastei insulei, pe 7 aprilie. CNN menționează și un videoclip distribuit pe rețele sociale, localizat geografic de redacție, care arată un incendiu de proporții la o rafinărie iraniană. Imagini satelitare arată, de asemenea, scurgeri în largul coastei Kuweitului, datate 6 aprilie. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a transmis că a vizat facilități de combustibili și petrochimie din țări din Golf, inclusiv Kuweit, ca represalii pentru un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Impactul economic și operațional: pescuit, desalinizare, curățare dificilă Wim Zwijnenburg, lider de proiect la organizația olandeză PAX, care urmărește consecințele loviturilor din jurul Golfului, a descris lovitura asupra Lavan drept o „urgență majoră de mediu”. El a spus că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost avariate, iar scurgerile ulterioare au ajuns să se extindă și către insula Shidvar, un sit protejat nelocuit, dar cu specii protejate. CNN notează că Shidvar este o insulă de corali, bogată în faună, inclusiv țestoase și păsări marine. În scenariul cel mai grav, scurgerile ar putea afecta „mii de oameni”, în special de-a lungul coastei Iranului, inclusiv prin contaminarea peștelui de care depind pentru hrană și venituri, a avertizat Zwijnenburg. Riscurile se extind și la fauna marină – țestoase, delfini și balene – care ar putea ingera petrolul sau ar putea rămâne prinse în acesta. Un punct sensibil pentru funcționarea economiilor din regiune este infrastructura de desalinizare: scurgerile ar putea afecta sistemele de filtrare ale acestor instalații, de care depind aproape 100 de milioane de oameni pentru apă curată, potrivit articolului. Ce se știe și ce rămâne greu de evaluat CNN precizează că, în acest stadiu, este dificil de cuantificat amploarea pagubelor, însă temerile privind o catastrofă ecologică cresc, mai ales dacă vor fi lovite și alte nave. Conform datelor Greenpeace Germania citate de publicație, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței. Curățarea unor astfel de scurgeri este complicată, a spus Noelle, invocând „complexitatea structurală, accesul limitat și condițiile de lucru dificile”, iar conflictul în desfășurare face ca accesul pentru intervenții în Golf să fie „aproape imposibil”. [...]
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]
Repornirea rafinăriei Petrotel depinde de contracte pentru țiței nerusesc , după ce autoritățile americane au transmis o scrisoare de conformitate care permite reluarea activității, potrivit Economedia . Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , spune că rafinăria ar urma să funcționeze cu petrol „compatibil” provenit din alte surse decât Federația Rusă. Ivan a declarat pentru Agerpres că, în baza scrisorii primite din partea autorităților SUA, Petrotel-Lukoil „ar trebui să înceapă să opereze”, însă repornirea efectivă vine după pași operaționali: probe, decizia finală și semnarea contractelor de furnizare pentru țițeiul potrivit instalațiilor rafinăriei. În acel moment, susține el, ar urma să apară „primele molecule de combustibil”. Ce se schimbă operațional: sursa țițeiului Fostul ministru afirmă că nu va fi importat petrol din Federația Rusă și indică drept alternative: Kazahstan; Azerbaidjan. „100% nu se va importa petrol din Federația Rusă.” Tot el susține că decizia de repornire nu ar fi fost luată fără garanția existenței unor furnizori de țiței compatibil. Context de reglementare: derogare de la sancțiunile SUA Bogdan Ivan a mai spus că, la 14 aprilie, a primit „confirmare oficială” de la Guvernul SUA pentru o derogare de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât România să poată reporni rafinăria Petrotel-Lukoil, iar prin acest mecanism unitatea „în 45 de zile va putea să funcționeze din nou”. În context mai larg, materialul notează că Administrația Trump a extins până la 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să își vândă benzinăriile din străinătate, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA citat de Reuters. Lukoil a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar OFAC (structură a Trezoreriei SUA) a indicat anterior că banii din vânzarea activelor ar trebui plasați într-un cont sub jurisdicția SUA și înghețați până la ridicarea sancțiunilor. [...]
