Știri
Știri din categoria Externe
Trimiterea unei baterii Iron Dome și a unor militari israelieni în Emiratele Arabe Unite a ridicat cooperarea de securitate la un nivel fără precedent și arată cât de rapid se pot reconfigura aranjamentele operaționale de apărare în Golf sub presiunea atacurilor, potrivit Antena 3, care citează declarații pentru Axios ale unor oficiali israelieni și americani.
Israelul ar fi trimis la începutul războiului cu Iranul un sistem de apărare aeriană Iron Dome în Emiratele Arabe Unite, împreună cu militari care să îl opereze. Mutarea nu fusese făcută publică până acum, iar un înalt oficial israelian a descris Emiratele drept prima țară din afara Statelor Unite și Israelului unde Iron Dome a fost folosit.
Elementul operațional central este că sprijinul nu s-ar fi limitat la livrarea echipamentului, ci ar fi inclus și personal pentru operare, ceea ce implică o integrare directă în arhitectura de apărare a Emiratelor pe durata conflictului. Potrivit sursei, premierul Benjamin Netanyahu ar fi ordonat trimiterea unei baterii Iron Dome, a interceptorilor și a „câtorva zeci” de militari israelieni, după o discuție telefonică cu președintele EAU, Mohammed bin Zayed.
Un al doilea oficial israelian a spus că sistemul ar fi interceptat „zeci” de rachete iraniene.
Emiratele Arabe Unite au cerut sprijinul aliaților după atacuri masive, iar Ministerul Apărării de la Abu Dhabi a indicat că Iranul a lansat asupra țării aproximativ 550 de rachete balistice și de croazieră și peste 2.200 de drone. Cele mai multe ar fi fost interceptate, însă unele au lovit ținte militare și civile.
În paralel, Forțele Aeriene Israeliene ar fi efectuat lovituri pentru a distruge rachete cu rază scurtă de acțiune amplasate în sudul Iranului, înainte ca acestea să poată lovi Emiratele sau alte state din Golf.
Prezența trupelor israeliene pe teritoriul Emiratelor „ar putea fi un subiect sensibil” în regiune, notează materialul, însă oficiali din Emirate susțin că războiul cu Iranul a schimbat percepțiile interne: un oficial a spus că oricine ajută la apărarea țării împotriva atacurilor iraniene va fi văzut pozitiv.
În Israel, decizia de a trimite un sistem de apărare aeriană în Emirate ar putea genera nemulțumiri, în condițiile în care și Israelul era sub atacuri intense.
Un fost oficial din Consiliul Național de Securitate al EAU, Tareq al-Otaiba, a scris într-un articol pentru Arab Gulf States Institute că Israelul s-a numărat printre țările care „au intervenit pentru a oferi ajutor real” Emiratelor. Un al doilea oficial emiratez a spus că același lucru este valabil și pentru alte state care au sprijinit apărarea Emiratelor, între care:
Parteneriatul Israel–EAU, formalizat printr-un tratat în 2020, ar fi ajuns „mai apropiat ca oricând”, în pofida diferențelor de poziție apărute între timp, inclusiv pe tema războiului din Gaza, potrivit declarațiilor atribuite unor oficiali israelieni și emiratezi.
Recomandate
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
Elveția votează duminică o limită constituțională a populației la 10 milioane, o măsură care ar putea forța restricții la azil și permise de ședere și ar pune sub semnul întrebării acordul cu UE privind libera circulație a persoanelor , potrivit Al Jazeera . Inițiativa este susținută de principalul partid de dreapta, Partidul Popular Elvețian (SVP) , și este prezentată ca răspuns la presiunea pe servicii publice și locuințe. Propunerea ar introduce în Constituție obligația ca populația să nu depășească 10 milioane până în 2050. Proiecțiile oficiale indică atingerea acestui prag la începutul anilor 2040, iar rezultatele votului sunt așteptate să înceapă să fie anunțate în jurul prânzului (10:00 GMT), pe fondul unor sondaje recente care sugerau o cursă strânsă. Ce ar declanșa inițiativa, dacă trece Textul prevede un prag intermediar: dacă populația ajunge la 9,5 milioane înainte de 2050, guvernul ar fi obligat să ia măsuri care, conform articolului, includ: restricționarea azilului; limitarea reîntregirii familiei; restricționarea permiselor de ședere; posibilitatea de a renunța la acordul Elveției cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor. Miza de reglementare este majoră, deoarece o astfel de schimbare ar lega direct politica de migrație de un plafon demografic și ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul, într-un context în care UE este principalul partener comercial al Elveției. Argumentele SVP și opoziția guvernului SVP susține că „inițiativa pentru sustenabilitate” este necesară deoarece creșterea demografică ar fi pus presiune pe infrastructură, locuințe, programe sociale, resurse naturale și „modul de viață” din Elveția. Guvernul federal și parlamentul se opun inițiativei. Criticii plafonului spun că migrația din ultimele decenii a adus forță de muncă și competențe în sectoare precum sănătatea, finanțele, industria farmaceutică și tehnologia și avertizează că aprobarea ar putea slăbi legături considerate esențiale cu UE. „Nu vreau ca libera circulație să se încheie. Încă un milion de oameni pot imigra în Elveția, dar guvernul trebuie să acționeze.” Declarația îi aparține lui Heinz Taennler, politician SVP și director de finanțe al cantonului Zug, citat de Al Jazeera, și sugerează că inclusiv în interiorul partidului există o nuanțare: inițiativa ar funcționa și ca presiune politică pentru măsuri mai ferme, nu neapărat ca o oprire imediată a liberei circulații. Context: demografie, economie și relația cu UE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că Elveția avea o populație născută în străinătate de 32% în 2024, nivel depășit în grup doar de Luxemburg și Australia. În Elveția, majoritatea străinilor sunt europeni, notează publicația, spre deosebire de alte țări unde dezbaterea se concentrează mai mult pe migrația din Sudul Global. După relaxarea restricțiilor dintre Elveția și UE în 2002, populația Elveției a crescut cu 23%, ajungând la 9,1 milioane la finalul anului trecut, iar producția economică a urcat cu 24% în același interval, potrivit datelor guvernamentale citate în articol. Elveția a mai votat în repetate rânduri pe tema imigrației; singurul referendum care a trecut a fost cel „împotriva imigrației în masă” din 2014, aprobat la limită. Experți elvețieni citați de Al Jazeera spun că, deși multe țări au limite la imigrație, niciuna nu a votat vreodată o limită a populației. [...]
Geneva intră în regim de securitate extinsă, cu efect direct asupra comerțului din centru , unde zeci de magazine și afaceri și-au acoperit vitrinele cu panouri de lemn înaintea protestelor anti-G7, relatează Mediafax , citând Associated Press. Duminică sunt planificate proteste anti-G7, pe fondul temerilor că summitul ar putea declanșa tulburări violente. Reuniunea liderilor G7 începe luni și are loc în perioada 15–17 iunie la Evian-les-Bains (Franța), pe malul lacului Geneva, cu teme anunțate precum Orientul Mijlociu, Ucraina și dezechilibrele economice globale. Proteste anunțate și incidente deja raportate Mai multe grupuri de activiști – inclusiv ecologiști, feminiști și „dușmani ai capitalismului” – au convocat o demonstrație de amploare duminică seara, potrivit AP. În zonă au fost deja semnalate acțiuni și intervenții ale autorităților: o flotilă de aproximativ 20 de ambarcațiuni a apărut sâmbătă pe lacul Geneva, în largul coastei orașului Evian, cu pancarte anti-G7 și pro-palestiniene; aproximativ 20 de protestatari au fost reținuți vineri seara, potrivit presei elvețiene; anterior, între 100 și 150 de persoane au participat la Geneva la o plimbare cu bicicleta în semn de protest, încetinind traficul și scandând sloganuri anti-G7 și pro-palestiniene, conform postului public RTS, citat de sursă. Proprietarii de afaceri și liderii locali invocă riscul repetării violențelor din trecut, amintind distrugerile de vitrine din marja summitului G8 din 2003 . Dispozitiv de securitate: armată, poliție și controale la frontieră Guvernul elvețian a anunțat desfășurarea a aproximativ 4.000 de militari pentru sprijinirea poliției pe durata summitului. Operațiunile includ restricții de spațiu aerian și rutiere, precum și patrule pe lacul Geneva. Din cele 35 de puncte de trecere a frontierei rutiere, șapte vor rămâne deschise. Geneva închide și un parc important unde activiștii intenționau să se adune. De partea franceză, autoritățile vor desfășura peste 13.000 de ofițeri de poliție și jandarmerie în zona summitului, iar peste 800 de ofițeri francezi de control la frontieră vor fi activi, față de aproximativ 60 în mod normal, potrivit aceleiași surse. Activiștii urmăresc să își exprime nemulțumirea față de conducerea lui Donald Trump pe teme precum tarifele vamale, războiul din Iran și clima, menționând și intenția de a evidenția legături anterioare ale acestuia cu Jeffrey Epstein, conform informațiilor citate de AP. [...]
Ucraina își extinde loviturile la sute de kilometri în Rusia , vizând infrastructură energetică și industrială, într-o strategie pe care Volodimir Zelenski o descrie drept „sancțiuni la distanță”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o presiune operațională mai mare asupra unor active cu relevanță pentru aprovizionare și producția militară, cu potențiale efecte în lanț asupra logisticii și transportului aerian. Ținte invocate: petrol și industrie chimică Într-un mesaj public, Zelenski a spus că, la peste 700 de kilometri de granița Ucrainei, în regiunea rusă Iaroslavl, forțele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit o instalație petrolieră pe care a descris-o ca importantă pentru rezervele statului rus. Tot el a afirmat că au fost atinse ținte și în regiunea Tula, unde ar fi fost vizată uzina Azot , pe care a prezentat-o drept o facilitate cu rol esențial în producția de explozibili. Efecte raportate: restricții de zbor și alerte aeriene Zelenski a susținut că acțiunile au avut efecte și asupra aviației civile din Rusia, afirmând că „au fost impuse restricții de zbor în șase aeroporturi”. În același mesaj, el a spus că „28 de regiuni au fost sub alerte de atac aerian” începând din seara precedentă. „Sancțiuni la distanță” și logistica militară din teritoriile ocupate Președintele ucrainean a adăugat că au existat atacuri și asupra infrastructurii logistice militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, încadrând operațiunile într-un plan de lovituri de „rază medie”, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri războiul. „Ucraina își desfășoară planul de sancțiuni la distanță împotriva Rusiei și îndeplinește sarcinile privind loviturile de rază medie ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt acestui război.” Zelenski a încheiat cu un avertisment privind evoluția conflictului și un apel la pace, afirmând că „este firesc ca războiul să se întoarcă acolo de unde a pornit” și că „Ucraina are nevoie de pace”. [...]
Semnarea unui acord SUA–Iran care ar debloca Strâmtoarea Ormuz poate reduce presiunea pe piețele energetice , într-un moment în care blocada iraniană a afectat un coridor prin care trecea înainte de conflict circa 20% din petrolul mondial, potrivit Agerpres , care citează Axios . Reprezentanți ai Statelor Unite și ai Iranului ar urma să aibă duminică o întâlnire virtuală, alături de mediatori pakistanezi și qatarezi, pentru a semna electronic un acord menit să pună capăt războiului și să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz. Surse americane și din țările mediatoare, citate de Axios, au confirmat că semnarea se va face online din motive logistice. Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru energie Documentul este descris ca un memorandum de înțelegere care ar extinde încetarea focului în vigoare din aprilie cu încă 60 de zile și ar facilita deschiderea negocierilor privind programul nuclear iranian. Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: acordul ar putea contribui la stabilizarea piețelor energetice, afectate de blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru exporturile de țiței. Contextul negocierilor și actorii implicați Semnarea ar fi rezultatul a aproape trei luni de negocieri între administrația Trump și regimul de la Teheran, cu medierea Pakistanului, Qatarului, Egiptului și Turciei. Acordul ar pune capăt războiului început de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Președintele Donald Trump urmează să călătorească luni în Franța pentru summitul G7, unde speră să se întâlnească și cu liderii din Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite, pentru discuții despre situația din Iran. Potrivit surselor americane citate, prințul moștenitor saudit Mohamed bin Salman a fost invitat, dar nu poate participa din motive de agendă, iar prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu „nu este de așteptat”, conform aceleiași relatări. [...]
Refacerea rapidă a arsenalului iranian ridică riscul reluării tensiunilor în Golful Persic și pune presiune pe securitatea rutelor petroliere , potrivit Digi24 . Evaluări ale serviciilor de informații citate de Bloomberg indică faptul că Teheranul ar fi revenit la aproximativ 75% din stocurile de rachete și drone de dinainte de război, în timpul armistițiului intrat în vigoare la 8 aprilie. Iranul ar fi folosit pauza de lupte pentru a redeschide accesul la buncăre subterane adânci, unde ar fi păstrat echipamente esențiale, după ce atacurile aeriene americane și israeliene ar fi blocat ieșirile acestor complexe. În același interval, forțele iraniene și-ar fi regrupat capacitățile și ar fi început revizia rețelelor de lansatoare, conform aceleiași relatări. Ce se schimbă operațional: capacitate de lovire refăcută și producție internă activă Bloomberg estimează că stocurile Iranului și-au revenit de la circa 60% din capacitate în luna martie la „trei sferturi” în prezent, în pofida consumului de muniții și a blocajului aliat menționat în material. În paralel, evaluările indică faptul că Iranul își păstrează o bază industrială internă capabilă să accelereze producția dacă ostilitățile se reiau la scară largă. În acest context, sunt puse sub semnul întrebării declarațiile publice anterioare ale unor oficiali americani privind degradarea severă a capabilităților iraniene. În articol este menționată afirmația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit căreia capacitățile de lovire la distanță ale Iranului ar fi fost reduse cu 90% la jumătatea lunii martie. Legătura cu Rusia: muniție „probabil” nouă, produsă recent Un element cheie al refacerii arsenalului ar fi aportul de echipamente militare din exterior. Surse din serviciile de informații citate în material susțin că stocul reînnoit ar include „probabil” rachete de fabricație rusă, produse în ultimele 12 luni, ceea ce ar indica o legătură industrial-militară activă între Moscova și Teheran. Formularea sugerează o evaluare, nu o confirmare publică a transferurilor. Totodată, expertul Kelly Grieco (Stimson Center) este citat cu ideea că infrastructura industrială de bază a Iranului poate trece la asamblarea unor variante de drone de nouă generație chiar și sub presiunea războiului. Materialul mai notează că, deși embargourile ar îngreuna accesul la explozivi militari de înaltă calitate și componente de urmărire, Iranul ar continua să producă muniții de tip Shahed folosind materiale și componente comerciale mai ușor de procurat. De ce contează pentru securitatea energetică: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic Refacerea capabilităților militare complică, în relatare, calculele Washingtonului privind o eventuală reluare a operațiunilor milititare la scară largă și reduce pârghiile de negociere. În același timp, materialul indică faptul că Marina SUA continuă să desfășoare grupuri de atac de pe portavioane pentru a escorta aproximativ 7 milioane de barili de petrol pe zi prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru exporturile de petrol. Pe fondul deteriorării relațiilor după doborârea recentă a unui elicopter militar american în Golful Persic (menționată în articol), secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că Washingtonul ar putea lichida 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fondurile iraniene înghețate pentru a compensa aliații regionali. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a respins amenințarea privind activele, conform materialului. [...]
