Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Kirill Dmitriev, trimisul special al Kremlinului, a ajuns în SUA cu doar câteva zile înainte ca derogarea americană care permite temporar vânzarea unor volume de petrol rusesc să expire sâmbătă, potrivit AGERPRES. Miza imediată este una de piață și de reglementare: dacă excepția nu este prelungită, tranzacțiile vizate reintră sub incidența sancțiunilor SUA, cu potențial de a alimenta din nou tensiuni pe prețuri.
Vizita are loc în contextul în care Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva Moscovei după invazia în Ucraina, dar a acordat ulterior o relaxare temporară după ce prețul petrolului a crescut puternic pe fondul războiului din Iran. Derogarea a permis vânzarea petrolului rusesc aflat deja la bordul navelor, însă este valabilă doar până sâmbătă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Dmitriev „conduce un grup pe probleme economice și continuă munca în cadrul acestui grup”, conform aceleiași surse, care citează agenția TASS.
În același timp, Peskov a susținut că Dmitriev nu poartă discuții privind încheierea războiului din Ucraina și că vizita nu ar însemna reluarea negocierilor.
Cel mai recent, Moscova și Kievul au avut discuții directe în Emiratele Arabe Unite și în Elveția, cu mediere din partea Washingtonului, însă războiul din Iran a amânat o nouă rundă de discuții.
Separat, președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi un armistițiu de 32 de ore de Paștele Ortodox, de sâmbătă după-amiază până duminică la miezul nopții. Pentru piața petrolului, următorul reper rămâne termenul-limită de sâmbătă pentru derogarea americană.
Recomandate
Iranul va limita la 15 nave pe zi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile unui oficial iranian de rang înalt pentru agenția rusă TASS și consemnarea Reuters. Măsura ar urma să se aplice după armistițiul de două săptămâni convenit între Iran și SUA. În acest interval, cele două părți ar căuta „o ieșire negociată din război”, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, conform aceleiași relatări. „Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA”, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Potrivit informațiilor transmise, Iranul a permis până acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după izbucnirea războiului. În urma închiderii strâmtorii, „peste 200 de nave” ar fi rămas blocate în Golful Persic, iar Teheranul ar fi acceptat deblocarea rutei odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Strâmtoarea Ormuz are, în punctul cel mai îngust, o lățime de aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman și reprezintă un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial. Este, totodată, o rută importantă și pentru alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte chimice. În același timp, Iranul a amenințat miercuri că s-ar putea retrage din înțelegerea privind armistițiul și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban, mai notează AGERPRES, pe baza relatării Reuters. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Gardienii Revoluției spun că pregătesc condiții de navigație în Strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , care citează France Presse. Mesajul vine în contextul în care Iranul a limitat sever traficul prin această rută strategică pentru piața globală a hidrocarburilor. Strâmtoarea Ormuz este „blocată aproape în totalitate” de Iran ca reacție la atacurile americano-israeliene asupra teritoriului său, începute la 28 februarie. Teheranul a permis doar un trafic limitat, ceea ce a afectat tranzitul unei cincimi din producția mondială de petrol și gaze naturale, care trece în mod obișnuit prin Ormuz. „Forțele navale ale Gărzii Revoluției finalizează pregătirile operaționale pentru planul anunțat de autoritățile iraniene privind noua ordine în Golful Persic”, se arată într-un mesaj publicat pe X. Potrivit aceleiași surse, condițiile avute în vedere ar urma să se aplice „în special Statelor Unite și Israelului”. Anunțul intervine după amenințările președintelui american Donald Trump, care a spus că SUA vor lovi centrale electrice și poduri din Iran dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă. În paralel, se poartă negocieri: relatează HotNews.ro că Iranul și Statele Unite ar fi primit un plan de încetare a ostilităților care „ar putea intra în vigoare luni” și ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, conform unei surse citate de Reuters. Duminică, Omanul a anunțat că a discutat cu Iranul despre redeschiderea strâmtorii, iar în ultimele săptămâni parlamentari iranieni au propus redevențe de trecere și alte taxe pentru navele care tranzitează această cale navigabilă. [...]
Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești , pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov. În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran. „Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului. Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială. Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian. Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”. Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa. [...]
Un atac de sabotaj asupra unei stații de pompare din Alpii italieni a întrerupt timp de trei zile alimentarea cu țiței a unor rafinării-cheie din sudul Germaniei , expunând dependența operațională a regiunii de conducta Transalpine Pipeline (TAL), potrivit politico.eu . Întreruperea, produsă la final de martie, a afectat livrările de țiței către Miro, cea mai mare rafinărie din Germania, situată lângă Karlsruhe. O purtătoare de cuvânt a rafinăriei a confirmat că, timp de trei zile, nu a intrat țiței prin TAL, iar compania a funcționat pe baza stocurilor existente până în jurul orei 2:00 din 30 martie. Și rafinăria Bayernoil a fost afectată, unitățile sale din Neustadt și Vohburg (Bavaria) acoperind aceeași perioadă de trei zile prin utilizarea rezervelor din depozitare locală. Ce s-a întâmplat și ce investighează autoritățile Defecțiunea conductei ar fi fost provocată de un atac asupra alimentării cu energie a unei stații de pompare din apropiere de Terzo di Tolmezzo, în Alpii italieni. Două persoane „cu cunoștință despre caz” au confirmat că a fost vorba despre sabotaj, iar autoritățile germane ar fi fost informate de partea italiană. Ministerul de Interne de la Berlin a transmis că Oficiul Federal al Poliției Criminale (BKA) este în contact cu autoritățile italiene, însă eventuala motivație politică și încadrarea ca atac asupra infrastructurii critice rămân în analiza anchetatorilor italieni. Impactul operațional: stocuri suficiente, dar vulnerabilitate expusă Miro susține că, pe durata întreruperii, „toate produsele au rămas pe deplin disponibile”, fără perturbări în aprovizionarea stațiilor de carburanți. Totuși, publicația notează că nu este clar cât timp ar fi putut rafinăria să continue să opereze doar din stocarea din incintă. După repararea stației de pompare, Miro a început să-și refacă treptat stocurile de țiței. Rafinăria afirmă că alimentează zilnic 10 milioane de persoane cu carburanți și păcură și furnizează încălzire centralizată pentru mii de gospodării din Karlsruhe; statistic, produsele sale acoperă aproximativ 45% din cererea totală de energie primară a landului Baden-Württemberg. Context: presiuni pe piața combustibililor și riscuri de aprovizionare Incidentul vine într-un moment sensibil pentru Germania: combustibilii și gazele naturale „nu sunt încă” în lipsă, însă apar deja semne de blocaje la combustibilul de aviație pentru companii aeriene. În plus, sursa arată că nu pot fi excluse deficite de motorină — importantă pentru transport și industrie — dacă Iran nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz. Germania se bazează pe importuri pentru circa 36% din consumul de motorină, iar creșterea accentuată a prețurilor pe piețele globale face ca o parte din combustibilul produs în Germania și Europa să fie exportat către Asia, unde prețurile sunt mai ridicate. [...]
Rezervele de kerosen din unele state europene ar ajunge doar 8-10 zile , conform unei anchete Corriere della Sera . Fără noi aprovizionări, sezonul estival al călătoriilor ar putea fi afectat, iar unele țări ar putea ajunge să suspende zborurile după epuizarea stocurilor. Conform informațiilor prezentate, stocurile actuale de combustibil pentru aviație ar urma să se epuizeze între a doua și a treia săptămână a lunii mai, inclusiv ultimele încărcături sosite pe mare din Golful Persic . În acest context, rezervele strategice ale statelor europene riscă să fie insuficiente pentru a susține traficul aerian în plină vară în anumite zone. Datele invocate indică diferențe mari între state: doar două țări ar avea rezerve de urgență pentru 90 de zile, în timp ce majoritatea nu ar putea gestiona o criză mai lungă de 30 de zile. Corriere della Sera afirmă că a discutat cu trei surse comunitare care cunosc situația, însă, oficial, subiectul rămâne unul sensibil, iar comunicarea publică este limitată. „Riscul unei penurii de kerosen în Europa a trecut de la virtual la real în doar câteva zile”, explică una dintre surse. La Bruxelles , miza imediată este ca armistițiul dintre SUA și Iran să reziste, astfel încât traficul navelor-cisternă prin Strâmtoarea Ormuz să poată fi reluat. În paralel, sursele citate susțin că unele aeroporturi se confruntă deja cu dificultăți legate de cantitățile disponibile, fără a oferi informații oficiale, iar în comunicările dintre furnizori și companii aeriene apar limitări punctuale. Printre efectele și restricțiile menționate în material se numără: plafonarea cantității maxime încărcate pe aeronavă în unele aeroporturi (5.000 de kilograme); imposibilitatea de a alimenta avioanele private, pentru a prioritiza zborurile de linie; perspectiva activării prelevării din rezervele strategice, urmată de oprirea aprovizionării cu kerosen în aeroporturile unor țări, dacă nu sosesc noi nave din Golful Persic. Dependența de importuri este un factor central: Europa importă din Golful Persic 43% din necesarul anual de combustibil pentru aviație, iar oprirea tranzitului petrolierelor în zonă reduce drastic volumele disponibile chiar înaintea vârfului de trafic. În plus, sursele citate afirmă că rafinăriile europene funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a crește producția pe termen scurt, iar luna mai devine o perioadă critică. În cazul Italiei, rezervele ar acoperi 30-60 de zile, iar președintele Assaeroporti, Carlo Borgomeo, a declarat pentru Corriere della Sera că există combustibil pentru avioane „până la sfârșitul lunii mai”. Pe termen scurt, proprietarii petrolierelor ar fi transmis că nu este suficientă redeschiderea stabilă a Strâmtorii Ormuz, fiind necesară și reducerea costurilor de asigurare; chiar și după reluarea tranzitelor, ar fi nevoie de săptămâni până la sosirea încărcăturilor în Europa, iar pentru petrolierele mari, de până la două luni. În aceste condiții, sursele citate susțin că Orientul Mijlociu nu poate aproviziona Europa „în acest moment”, iar Asia își păstrează producția pentru consum intern, astfel că alternativa indicată rămân Statele Unite, însă cu incertitudini legate de costuri și condiții. În zilele următoare, Bruxelles ar urma să colecteze date actualizate despre cantitatea reală de combustibil disponibilă și să lucreze la un plan care să includă măsuri de atenuare și reguli de repartizare între țări. [...]
