Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a scăzut cu circa 11%, după ce Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne „deschisă total” până la finalul armistițiului cu SUA, o mișcare care reduce temporar prima de risc geopolitic din cotații, potrivit Digi24.
Pe piață, țițeiul Brent (referința globală) se tranzacționa la 88,80 dolari pe baril, în scădere cu 10,7%, după ce coborâse anterior până la 87,71 dolari pe baril. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) era în declin cu 11,4%, la 83,89 dolari pe baril. Ambele contracte au ajuns la cel mai redus nivel din 11 martie, conform datelor citate de Reuters.
Mesajul Teheranului este interpretat de investitori ca un semnal de dezescaladare, atâta timp cât armistițiul rămâne în vigoare. Giovanni Staunovo, analist UBS, a spus că piața are nevoie să vadă dacă numărul de petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz crește semnificativ.
Totuși, chiar dacă anunțul este „un pas în direcția potrivită”, efectele în lanț asupra pieței europene a energiei pot persista o perioadă, avertizează Ole Hvalbye, analist la SEB Research, citat în material: este nevoie de aproximativ 21 de zile pentru ca navele să ajungă din Golf în Rotterdam.
Iranul a indicat că menține strâmtoarea deschisă până la sfârșitul armistițiului convenit cu SUA, care expiră miercurea viitoare. Evoluția cotațiilor va depinde, în principal, de două elemente: dacă traficul de petroliere revine vizibil la normal și dacă armistițiul este menținut sau prelungit.
Recomandate
Prețul petrolului a coborât rapid spre 85 de dolari pe baril , după semnalele că Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie deblocată, un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu țiței și gaze. Mișcarea a venit pe fondul anunțului Iranului privind redeschiderea „completă” a strâmtorii pe durata armistițiului și a confirmării ulterioare din partea președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Stirile Pro TV . Cotația Brent , reperul pentru Europa (în timp ce în SUA referința este WTI), „s-a prăbușit” pe bursele internaționale de mărfuri imediat după confirmarea americană, iar în câteva minute prețul a coborât de la 96 la 88 de dolari pe baril, conform aceleiași surse. Ulterior, prețul a ajuns la 85 de dolari pe baril. De ce contează Ormuz pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) din statele Golfului. În material se arată că traficul naval este în continuare „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal, potrivit experților citați. Înainte de atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol trecea prin această rută maritimă îngustă, care conectează producătorii din Golful Persic la piețele mondiale. Ce au anunțat Iranul și SUA Iranul a transmis vineri că trecerea navelor comerciale prin strâmtoare este „complet deschisă” pe durata rămasă a armistițiului, printr-un mesaj publicat pe X de ministrul de Externe Abbas Araghchi. Donald Trump a confirmat la scurt timp anunțul și a adăugat că, deși strâmtoarea este „complet deschisă” pentru trafic, „blocada navală” rămâne în vigoare în ceea ce privește Iranul până la finalizarea „tranzacției” cu Teheranul, despre care a spus că ar trebui să se deruleze rapid, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”. Context: restricții și perturbări ale livrărilor Ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a permis doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, notează sursa. Exporturile de petrol prin strâmtoare „s-au prăbușit” în timpul războiului, pe fondul atacurilor iraniene asupra transportului comercial, ceea ce a generat „cea mai mare perturbare din istorie” a livrărilor de țiței. În acest context, reacția pieței indică faptul că investitorii au început să reducă „prima de risc” (costul suplimentar inclus în preț din cauza riscurilor geopolitice) asociată blocajelor din Ormuz, pe măsură ce perspectiva deblocării pare mai credibilă. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic după redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran , reducând rapid prima de risc geopolitic inclusă în cotații, potrivit Profit . Mișcarea indică faptul că piața a reacționat în primul rând la perspectiva reluării fluxurilor prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel global, unde orice blocaj poate împinge în sus prețurile prin riscul de întrerupere a aprovizionării. În materialul citat nu sunt prezentate valori concrete ale scăderii (cotații, procente sau repere de tip Brent/WTI), astfel că amplitudinea exactă a corecției nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
Cotațiile petrolului au coborât sub 100 de dolari pe baril , pe măsură ce piețele au redus prima de risc geopolitic după armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban, potrivit Mediafax . În tranzacțiile de vineri, petrolul Brent a ajuns la 98,05 dolari pe baril (aprox. 451 lei), în scădere cu 1,34 dolari sau 1,35%. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,65 dolari (1,74%), la 93,40 dolari pe baril (aprox. 430 lei), după creșteri în sesiunea anterioară, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce scade: armistițiu și semnale de detensionare Declinul vine după intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile între Israel și Liban, pe fondul perspectivelor considerate pozitive privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie. În același context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite și Iranul ar putea începe discuții în weekend. „Vom vedea ce se întâmplă. Dar cred că suntem foarte aproape de a face o înțelegere cu Iranul” Trump a mai spus că Teheranul s-ar fi angajat să nu dețină arme nucleare pentru o perioadă de peste 20 de ani. Mediafax mai notează că surse din tabăra iraniană au indicat o temperare a așteptărilor pentru un acord cuprinzător, fiind vizat în prezent un memorandum care să prevină reînceperea ostilităților. Context: după un salt de 50% în martie, piața revine sub pragul psihologic În luna martie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz , prețul petrolului a crescut cu 50%, atingând niveluri record, înainte de a coborî recent sub 100 de dolari pe baril. Pentru piață, pragul de 100 de dolari pe baril rămâne un reper psihologic: trecerea sub acest nivel sugerează o reducere a temerilor legate de întreruperi majore de aprovizionare, cel puțin pe termen scurt, în măsura în care detensionarea se menține. [...]
Trecerea a trei petroliere iraniene prin Strâmtoarea Ormuz sugerează limite operaționale ale blocadei navale anunțate de SUA , într-un moment în care exporturile de țiței ale Iranului depind masiv de ruta din Golful Persic, potrivit Economica . Datele companiei Kpler arată că petrolierele „Deep Sea”, „Sonia I” și „Diona” — toate aflate sub sancțiuni americane — au tranzitat miercuri Strâmtoarea Ormuz pe direcția de ieșire. Navele au plecat din insula Kharg, unde se află cel mai mare terminal petrolier al Iranului, prin care țara livrează aproximativ 90% din exporturile sale de petrol, conform Agerpres. Ce înseamnă tranzitul pentru eficiența blocadei Blocada navală a fost anunțată de președintele american Donald Trump după eșecul negocierilor directe dintre SUA și Iran desfășurate în weekend la Islamabad și a intrat în vigoare luni, ca represalii la restricționarea de către Iran a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Washingtonul susține că măsura este aplicată „întocmai”, însă, în pofida blocadei, mai multe nave au traversat strâmtoarea către sau dinspre porturile iraniene. Înaintea celor trei petroliere care au trecut miercuri, din 10 aprilie nu mai ieșise prin Golful Persic niciun petrolier iranian cu încărcătură la bord, potrivit informațiilor citate. Urmărire dificilă și destinație neclară Website-urile de monitorizare a traficului maritim nu mai oferă date recente despre localizarea celor trei nave, deoarece petrolierele și-au închis transponderele (echipamentele care transmit poziția). Kpler afirmă însă că folosește și alte metode de urmărire și a confirmat tranzitul pe 15 aprilie. Destinația este necunoscută, dar, conform datelor Global Fishing Watch și Kpler, aceste nave au efectuat în mod repetat în ultimii ani curse în zona Singapore, de unde transferă încărcăturile în larg către alte nave (transfer „navă la navă”), care au ca destinație China. Context: transferuri pe mare și volume mari de țiței Potrivit datelor citate, începând cu 1 martie, a doua zi după începutul războiului lansat de SUA și Israel, încărcăturile a cel puțin 37 de petroliere venite din Iran au fost transferate pe mare în aceeași zonă, însumând cel puțin 62,3 milioane de barili de țiței. Atunci când destinațiile finale sunt cunoscute, acestea sunt în mod constant porturi chineze. [...]
Două superpetroliere sancționate de SUA au reușit să intre în Golful Persic, semnalând limitele blocadei americane asupra traficului asociat porturilor iraniene , potrivit HotNews , care citează date de transport maritim preluate de Reuters. Blocada a fost anunțată duminică de președintele SUA, Donald Trump , după ce negocierile de pace SUA–Iran desfășurate la Islamabad nu au produs un acord. Comandamentul Central al SUA a transmis miercuri că 10 nave au fost întoarse din drum și că, de la începutul blocadei (luni), nicio navă nu ar fi reușit să treacă. Ce nave au trecut și ce se știe despre traseu În pofida acestor declarații, datele LSEG și Kpler indică faptul că petrolierul „RHN” (din categoria VLCC – transportator foarte mare de țiței) a intrat miercuri în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz . Direcția exactă nu era clară imediat, iar capacitatea navei este de 2 milioane de barili de petrol. Intrarea „RHN” a avut loc la o zi după ce un alt VLCC sancționat de SUA, „Alicia”, a traversat Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă spre Irak, conform datelor Kpler. Potrivit aceleiași surse, ambele nave au transportat petrol iranian în ultimii ani. Separat, agenția iraniană Fars a relatat miercuri că un superpetrolier iranian sancționat de SUA a traversat strâmtoarea spre portul Imam Khomeini, fără să identifice nava și fără detalii despre traseu. Implicația economică: presiune pe exporturile Iranului și risc de sancțiuni pentru cumpărători SUA au avertizat că ar putea impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol iranian, într-un demers care urmărește consolidarea poziției Washingtonului înaintea unor noi negocieri, la câteva săptămâni după ce SUA relaxaseră aplicarea unor sancțiuni energetice împotriva Iranului. Analiștii citați în material se așteaptă ca blocada să reducă exporturile de țiței ale Iranului, deși Teheranul ar putea menține pentru câteva săptămâni producția la nivelul actual, de 3,5 milioane barili/zi, prin stocarea petrolului în rezervoare de pe uscat. Datele Kpler arată că Iranul a exportat 1,84 milioane barili/zi în martie și a livrat 1,71 milioane barili/zi până acum în aprilie, față de o medie de 1,68 milioane barili/zi în 2025. Ce ar putea urma în Strâmtoarea Ormuz O sursă Reuters a declarat că Iranul ar putea permite navelor să treacă prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor din negocierile cu SUA, condiționat de un acord care să prevină repornirea conflictului. În paralel, materialul notează o creștere a optimismului privind apropierea finalului conflictului, pe fondul unor semnale legate de mediere și de posibilitatea unui acord care să „deschidă” strâmtoarea. [...]
Donald Trump susține că „un număr uriaș” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care sugerează o repoziționare rapidă a fluxurilor de aprovizionare pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Afirmația a fost făcută într-o postare pe Truth Social , unde Trump a spus că petroliere „complet goale”, inclusiv unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă „chiar acum” către Statele Unite pentru a fi încărcate cu „cel mai bun” și mai „dulce” petrol și gaz. În același mesaj, el a susținut că SUA ar avea mai mult petrol decât „următoarele două mari economii petroliere la un loc” și de o calitate superioară. De ce contează: semnal despre rute și costuri într-o piață perturbată Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz — un coridor esențial pentru transporturile globale de petrol — este descrisă ca fiind, în practică, în continuare blocată, deși Iranul ar fi acceptat deblocarea printr-un armistițiu convenit cu SUA pentru două săptămâni. În material se arată că puținele nave care tranzitează o fac doar cu aprobare din partea Teheranului, iar Iranul consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. În acest cadru, ideea unor petroliere care se repoziționează către SUA pentru încărcare indică presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și potențiale schimbări de rute, cu efecte în costurile de transport și în prețurile energiei. Contextul politic și de securitate invocat Potrivit materialului, postarea lui Trump a apărut în timp ce înalți oficiali americani și iranieni se întâlnesc la Islamabad, cu intermediari pakistanezi, pentru a căuta o ieșire negociată din războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Tot în această săptămână, Trump a mai spus că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia este descrisă drept o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie. Ce rămâne neclar Materialul redă declarațiile lui Trump, dar nu oferă date independente care să confirme numărul petrolierelelor sau amploarea exactă a mișcării acestora către SUA. În lipsa unor astfel de confirmări în text, afirmația trebuie tratată ca un semnal politic și de piață, nu ca o statistică verificată. [...]
