Știri
Tag: pentagon
Știri despre „pentagon”
Pentagonul implementează planul FORTRESS pentru autonomie de 90 de zile a bazelor militare din SUA - energie, apă, combustibil și comunicații fără sprijin extern
Pentagonul își face bazele din SUA autonome 90 de zile în scenariul unui război de amploare care ar putea afecta infrastructura critică, potrivit Digi24 , care citează documente analizate de Fox News. Miza este una operațională: armata americană vrea să reducă dependența de rețelele civile (energie, apă, comunicații) în cazul unor întreruperi majore. Planul, denumit FORTRESS , prevede ca fiecare bază militară importantă de pe teritoriul SUA să poată funcționa complet autonom timp de 90 de zile, cu acces independent la electricitate, apă, combustibil și comunicații. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a explicat pentru Fox News că dependența de infrastructura municipală civilă este considerată „un risc inacceptabil”, în special din perspectiva energiei electrice, pe care o descrie drept fundamentul operațiunilor militare (de la comunicații și alimentarea cu apă, până la logistică și structurile de comandament). Ce presupune concret autonomia bazelor În cadrul FORTRESS, Pentagonul are în vedere mai multe soluții pentru continuitatea alimentării cu energie, inclusiv: amplasarea în baze a unor reactoare nucleare portabile; sisteme de stocare a energiei la scară largă, bazate pe baterii; micro-rețele (rețele locale de energie) care să mențină funcționarea în timpul unor pene îndelungate de curent. Reorientarea industriei și redundanță în aprovizionare Dincolo de infrastructura din baze, Departamentul Apărării pregătește și o componentă de mobilizare industrială: reorientarea fabricilor civile către comenzi din domeniul apărării în caz de război, plus lanțuri de aprovizionare alternative și rezerve strategice pentru livrări neîntrerupte de arme, combustibil și materiale. Pentru necesitățile militare considerate critice, Pentagonul intenționează să asigure cel puțin două canale independente de aprovizionare sau producție, pentru a limita riscul ca operațiunile să fie afectate de pierderea unor furnizori sau capacități industriale. Separat, programul include măsuri pentru creșterea rezistenței comunicațiilor militare, a navigației și a sistemelor satelitare la interferențe, inclusiv scenarii de funcționare în condiții de suprimare a semnalelor GPS sau perturbări ale infrastructurii spațiale. Context: de la „protecția oceanelor” la scenarii pe mai multe fronturi Parnell susține că abordarea tradițională a apărării teritoriului SUA — bazată pe ideea că țara este protejată de două oceane — este depășită, iar Pentagonul ia în calcul un conflict pe mai multe fronturi simultan. În acest cadru, planificarea din timp ar trebui să evite luarea unor decizii logistice și industriale „în mijlocul unui conflict global”. În paralel, Digi24 notează că SUA au publicat la începutul anului o nouă strategie de apărare națională , în care Rusia este descrisă drept o „amenințare gestionabilă” pentru NATO, iar documentul menționează necesitatea restabilirii stabilității strategice în relațiile cu Rusia și a prevenirii unei escaladări neintenționate sau a extinderii războiului. [...]
Dmitri Medvedev cere SUA să-l asasineze pe Volodimir Zelenski - mesajul, atribuit de Digi24 unei postări citate de Nexta și adresat lui Donald Trump
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]
Pentagonul include Institutele Confucius din universitățile americane pe lista amenințărilor la securitatea națională - Pete Hegseth susține că au apărut „80 de noi celule” în 30 de campusuri
Pentagonul a trecut Institutele Confucius pe lista amenințărilor la securitatea națională , o decizie care poate accelera restricțiile asupra colaborărilor universitare și a accesului la resurse în campusuri, potrivit Agerpres . Departamentul american al Apărării a desemnat centrele culturale finanțate de China din campusurile universitare, cunoscute ca Institutele Confucius, drept o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Anunțul a fost făcut vineri de secretarul apărării Pete Hegseth , într-o informație relatată de Reuters și preluată de Agerpres. Ce invocă Pentagonul și ce măsuri spune că a luat Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că Institutele Confucius ar funcționa „sub acoperire” în universitățile americane și că Pentagonul le-a adăugat pe lista instituțiilor considerate o amenințare la securitatea națională. „Se pare că au apărut 80 de noi celule de propagandă în 30 de universități, folosind nume și statute diferite, dar cu aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să infiltreze mințile studenților americani.” Tot el a afirmat că, în ultimele două luni, Departamentul Apărării a „demontat sistematic” fiecare dintre aceste organizații, fără ca materialul citat de Agerpres să ofere detalii despre mecanismul concret al acestor acțiuni sau despre instituțiile vizate. Context și reacții Washingtonul acuză de mai mult timp Institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă chineză și a luat măsuri pentru a le limita, notează aceeași sursă. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu din partea Reuters, conform informațiilor preluate de Agerpres. [...]
Pentagonul ar fi creat un birou clandestin pentru sabotaj tehnologic - apar întrebări despre supraveghere și limitele operațiunilor
Pentagonul ar fi creat o structură pentru sabotaj tehnologic clandestin, iar întrebarea-cheie este cine o supraveghează : un nou birou numit „ Information on the Technology Support Office ” (TSO) ar fi fost înființat discret în aprilie, prin comasarea a două programe clasificate, potrivit TechRadar . Informația ridică mize de reglementare și control democratic, tocmai pentru că ar fi vorba despre operațiuni în spațiu clasificat, unde transparența și mecanismele de aprobare sunt, prin definiție, limitate. Biroul ar avea ca obiectiv perturbarea programelor tehnologice străine care ar putea afecta superioritatea militară a SUA, inclusiv prin tactici precum atacuri cibernetice, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și operațiuni de dezinformare. Publicația notează că TSO este menționat nominal în puține documente ale Pentagonului, ceea ce sugerează un nivel ridicat de discreție instituțională. Ce ar face, concret, TSO și cum ar funcționa Potrivit unor actuali și foști oficiali americani din securitatea națională citați de Politico (menționat de TechRadar), TSO ar extinde la nivel global capacități de sabotaj clandestin orientate spre tehnologii considerate amenințătoare, de la utilizări malițioase ale inteligenței artificiale până la drone și robotică. În același timp, din informațiile obținute de Politico, TSO nu ar lansa direct operațiuni, ci ar acționa ca un „intermediar” care: procură instrumente necesare pentru perturbarea adversarilor, prin echipe de ingineri, operatori speciali și ofițeri de informații; conectează alte programe ale Pentagonului; centralizează și pune la dispoziție un „pool” de instrumente de sabotaj cibernetic aprobate, utilizabile de alte structuri. Problema de fond: supravegherea într-un spațiu clasificat Deși mai mulți dintre cei intervievați de Politico ar susține inițiativa, există și avertismente privind riscul de depășire a mandatului în lipsa unor reguli și aprobări suficient de bine definite. Un fost oficial senior al Pentagonului ridică explicit întrebări despre „structurile de aprobare”, „supraveghere” și despre cine este informat pentru a oferi încredere publică că activitatea rămâne „consistentă cu valorile” SUA. Un alt element de tensiune ține de dilema clasică a programelor secrete: cu cât mai puțini oameni știu, cu atât operațiunea rămâne mai acoperită; însă supravegherea Congresului ar putea crește riscul ca detalii să devină publice. Un ofițer american din securitatea națională, citat de Politico, susține că într-un spațiu clasificat există „mai multe oportunități de a ascunde sau de a deturna”. Reacția oficială: Pentagonul contestă premisele Întrebat despre TSO, adjunctul purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Jacob Bliss, a respins afirmațiile, spunând că solicitarea se bazează pe informații „pur și simplu neadevărate” și că sursele care alimentează aceste susțineri ar fi „prost informate” sau ar induce deliberat în eroare. În lipsa unor detalii publice verificabile despre mandat, proceduri și control, subiectul rămâne, în esență, unul de guvernanță: dacă o astfel de capacitate există și se extinde, întrebarea centrală pentru mediul politic și pentru ecosistemul tehnologic este cum se trasează limitele și cine le verifică efectiv. [...]
Lockheed Martin și Pentagonul agreează un acord-cadru pentru cel puțin 850 de avioane F-35 în 10 ani - înțelegere estimată la minimum 78 mld. dolari, condiționată de aprobarea Congresului
Pentagonul a ajuns la un acord-cadru pentru cel puțin 850 de avioane F-35 în zece ani , o înțelegere care, dacă trece de Congres, ar ridica semnificativ ritmul de producție și ar consolida pe termen lung comenzile pentru Lockheed Martin , potrivit Digi24 . Acordul, anunțat joi, 22 octombrie, este evaluat la minimum 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde lei) și vine pe fondul creșterii cererii pentru avioane militare, sisteme antiaeriene și rachete, în contextul conflictelor și tensiunilor geopolitice, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce înseamnă acordul pentru producție și capacitatea industrială Lockheed Martin spune că intenționează să mențină o producție anuală de 156 de avioane F-35, destinate atât armatei americane, cât și clienților internaționali. În paralel, compania s-a angajat să investească din fonduri proprii cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea capacităților industriale necesare programului, inclusiv modernizarea liniilor de producție și extinderea infrastructurii de reparații și întreținere. Un element important pentru calendar este că înțelegerea are nevoie de aprobarea Congresului american și, în această etapă, nu este o comandă fermă de achiziție. Costurile unitare și miza pentru bugetul apărării Valoarea minimă a acordului este estimată la 78,2 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei), însă suma finală poate crește în funcție de versiunea aeronavelor și de evoluția costurilor de producție. În articol sunt indicate următoarele repere de preț: F-35 (cea mai ieftină variantă): aproximativ 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pe aparat; F-35B (decolare scurtă/aterizare verticală): aproximativ 121 milioane de dolari (aprox. 545 milioane lei); F-35C (pentru Marina SUA): aproximativ 110 milioane de dolari (aprox. 495 milioane lei). Digi24 mai notează că F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, proiectat pentru a reduce posibilitatea detectării de către radarele inamice, iar în prezent SUA au circa 800 de aparate F-35. Efecte în rezultate și comenzi: portofoliu record Compania și-a revizuit în creștere estimările privind veniturile și profitul pentru 2026, după rezultate peste așteptările analiștilor în trimestrul al treilea. Pe segmentul de rachete, Lockheed Martin beneficiază de cererea ridicată pentru sisteme de apărare antirachetă, în special interceptoarele PAC-3 și THAAD . Portofoliul de comenzi a crescut cu 27% față de trimestrul precedent, până la un nivel record de 292 de miliarde de dolari (aprox. 1.314 miliarde lei), evoluție susținută inclusiv de un contract multianual de 52,5 miliarde de dolari (aprox. 236 miliarde lei) pentru interceptoare PAC-3 Missile Segment Enhancement. Potrivit Reuters, citată de Digi24, stocurile acestor rachete au fost utilizate intens de forțele americane și aliați în timpul războiului din Iran, ceea ce a dus la nevoia de refacere a rezervelor. În același context, alți mari producători americani, precum RTX și Northrop Grumman, și-au îmbunătățit estimările financiare pentru acest an, iar acțiunile Lockheed Martin au urcat la un moment dat cu până la 10%, mai arată articolul. [...]
Pentagonul pregătește un program de spionaj „fără acoperire oficială” pentru război economic împotriva Chinei - Inițiativa este în faza de planificare și ar folosi identități false din mediul privat
Pentagonul pregătește un program de spionaj „sub acoperire” orientat spre război economic , o mutare care ar putea ridica miza pentru companiile din sectoare sensibile și pentru lanțurile de aprovizionare legate de China, potrivit Digi24 . Inițiativa vizează dezvoltarea unui program de spionaj mai solid decât cel existent, destinat să susțină „războiul economic” al SUA împotriva Chinei și a altor competitori. Informațiile sunt atribuite de Digi24 unei relatări The Washington Post, preluată de agenția EFE. Ce se schimbă operațional: agenți fără acoperire oficială Noul program ar urma să se bazeze pe agenți care operează fără acoperire oficială (NOC – „Non-Official Cover”, în jargonul comunității de informații), adică persoane care ar acționa sub identități false, prezentându-se drept antreprenori sau angajați din sectorul privat, fără o legătură aparentă cu guvernul SUA. Conform sursei citate, programul este descris ca o componentă secretă a campaniei de război economic derulate de Pentagon. Cine coordonează și în ce stadiu este programul Potrivit informațiilor prezentate, supravegherea inițiativei i-ar reveni lui Tom Rakusan , un fost oficial CIA cu o carieră de 39 de ani în agenție, care lucrează acum ca principal consilier al subsecretarului apărării Steve Feinberg. Sursele citate au cerut anonimatul, invocând caracterul delicat al subiectului. Programul este, deocamdată, în faza de planificare și „încă nu este operațional”, iar la el ar participa experți din mai multe ramuri ale forțelor armate, din biroul subsecretarului apărării pentru informații și securitate, precum și foști angajați ai CIA. De ce contează economic: informația devine instrument de politică industrială Contextul descris este că administrația Trump ar fi tratat „războiul economic” ca instrument central al strategiei de stat, printr-un mix de taxe vamale și controale la export, investiții în resurse și tehnologii americane critice, colaborare cu sectorul privat pentru întărirea bazei industriale de apărare și prioritizarea informațiilor economice sensibile. Pentru mediul de afaceri, o astfel de orientare sugerează o intensificare a competiției economice cu componentă de securitate, cu potențiale efecte în special asupra companiilor expuse la restricții comerciale, controale la export și zone considerate strategice de Washington. [...]
Pentagonul a creat în secret Biroul de Sprijin Tehnologic (TSO), o structură pentru sabotaj tehnologic și atacuri cibernetice - Politico indică un buget estimat de cel puțin 1,5 miliarde de dolari și ridică întrebări despre supraveghere
Pentagonul își extinde capabilitățile de „război în umbră” în zona cibernetică , după ce a înființat în secret, în aprilie, o structură dedicată sabotajului tehnologic și perturbării proiectelor din străinătate, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza, conform materialului, este accelerarea operațiunilor „agresive” în afara SUA, inclusiv potențiale atacuri cibernetice, într-un cadru despre care sursa notează că a fost ținut departe de supravegherea publică. Noua entitate se numește „ Biroul de Sprijin Tehnologic ” (Technology Support Office – TSO) și, până acum, nu a fost menționată public nici de secretarul Apărării, Pete Hegseth, nici de alți oficiali de rang înalt. Informațiile despre TSO ar fi greu de găsit pe site-urile Pentagonului, iar agenția apare doar în câteva documente ale Departamentului Apărării. Ce ar face TSO și de ce contează operațional Potrivit articolului, TSO ar fi fost creat pentru a intensifica activități clandestine care vizează sabotarea sau perturbarea proiectelor tehnologice externe considerate amenințări la adresa superiorității militare a SUA. În această logică, agenția ar urma să acopere o plajă mai largă de acțiuni, de la zona cibernetică până la operațiuni de dezinformare și perturbarea lanțurilor logistice. Publicația menționează că TSO nu ar avea autoritatea legală de a desfășura direct operațiuni clandestine, însă ar colabora cu ofițeri superiori militari și de informații pentru a dezvolta instrumente și strategii care să limiteze accesul adversarilor la tehnologii critice de apărare sau să le submineze „de la distanță”. Cum ar fi fost construită agenția și cine a coordonat înființarea Politico afirmă că a discutat, sub anonimat, cu 12 foști și actuali oficiali americani din securitatea națională, inclusiv persoane implicate în înființarea agenției sau care au lucrat îndeaproape cu aceasta. Conform relatării, inițiativa ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg , iar un alt oficial implicat ar fi Tom Rakusan, fost agent CIA și consilier principal al lui Feinberg la Pentagon. TSO ar fi rezultat în mare parte din reorganizarea a două departamente secrete care derulau eforturi similare, la scară mai mică, încă din 2023. Instrumente, ținte și buget estimat TSO ar fi format din ingineri, operatori speciali și ofițeri de informații, iar activitatea ar include: dezvoltarea de instrumente și sisteme de hacking personalizate; planificarea de operațiuni de înșelăciune și diversiune; inducerea în eroare a adversarilor pentru a-i determina să instaleze componente concepute de TSO în platforme-cheie și programe ale sistemelor de armament străine. Un fost oficial al serviciului de informații al Pentagonului a estimat pentru Politico un buget de cel puțin 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru TSO. Întrebările de supraveghere și reacția Casei Albe În material sunt menționate și temeri că administrația Trump ar fi evitat deliberat să vorbească public despre TSO pentru a limita supravegherea unor programe care ar putea afecta civili sau ar putea tensiona relațiile cu state cu care SUA nu sunt în război, precum China. Un fost oficial de rang înalt din Pentagon, citat sub anonimat, a ridicat explicit problema controlului și a responsabilității: „Întrebările sunt: Cine aprobă și controlează (o astfel de agenție), cine supraveghează (activitățile sale), cine este informat, pentru ca cetățenii americani să aibă încredere că ceea ce faci tu este în conformitate cu valorile noastre.” Casa Albă, potrivit articolului, a refuzat să comenteze existența agenției și nu a răspuns unei cereri de comentariu privind subiectul. [...]
Wall Street Journal: Elon Musk ar fi ordonat limitarea Starshield în Ucraina - Pentagonul neagă că ar fi cerut modificări, iar Trump respinge implicarea
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Guvernul României propune să acopere o parte din costurile trupelor SUA staționate în țară - miza: menținerea prezenței americane înaintea revizuirii Pentagonului
România ia în calcul să plătească o parte din costurile prezenței militare americane , într-un moment în care Pentagonul își reevaluează desfășurarea de trupe în Europa, potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg. Miza pentru București este dublă: menținerea garanțiilor de securitate pe flancul estic și asumarea unor cheltuieli suplimentare într-un context bugetar deja tensionat. România se aliniază astfel altor state din estul Europei – precum Polonia și țările baltice – care propun stimulente financiare pentru militarii americani, înainte ca analiza Pentagonului privind prezența în Europa, așteptată până la finalul anului, să se încheie și să poată genera noi retrageri, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă, concret, pentru buget: investiții și ținte mai mari de cheltuieli Pe lângă oferta de a acoperi o parte din costurile trupelor SUA, Guvernul are în plan investiții majore în infrastructura militară. Conform informațiilor atribuite Bloomberg, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu , pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), cu o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, autoritățile ar vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, potrivit relatării. Context operațional: câți militari americani sunt în România și ce urmează la Washington România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut, România a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump, după ce SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu, mai arată materialul citat. Decizia finală privind eventuale ajustări ale prezenței militare americane în Europa este legată de analiza Pentagonului, care ar putea duce la noi retrageri. De ce contează acum: presiunea de securitate din Marea Neagră Oferta României vine pe fondul tensiunilor crescute din Marea Neagră. În acest context, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța este primul aliat care a oferit ajutor României pentru apărarea împotriva dronelor în zonă, potrivit informațiilor preluate în articol. Totodată, materialul menționează un incident recent în apropiere de Sulina, unde două nave comerciale ar fi fost lovite de drone; întrebat despre implicarea Rusiei, președintele a spus că este prea devreme pentru a exista o dovadă tehnică a unui atac rusesc. [...]
The Telegraph: Elon Musk i-ar fi cerut lui Donald Trump să încetinească Starlink/Starshield pentru Ucraina - surse spun că măsura a afectat apărarea anti-dronă, deși Musk a dat vina pe Casa Albă
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
Bild: Elon Musk ar fi cerut lui Donald Trump să limiteze Starshield pentru Ucraina - Casa Albă neagă, iar Pentagonul nu a explicat public restricțiile
Elon Musk ar fi sugerat o limitare a Starshield pentru Ucraina , o măsură care ar fi redus capacitatea Kievului de a intercepta drone și rachete rusești, potrivit Bild . Informația, prezentată ca acuzație și bazată pe relatări despre discuții la nivel înalt, ridică o problemă de impact operațional: cât de vulnerabile sunt capabilitățile militare ale Ucrainei la decizii politice și comerciale legate de infrastructura satelitară. Publicația germană scrie că „Telegraph”, citând patru surse familiarizate cu discuțiile, susține că Musk ar fi mers direct la Donald Trump cu ideea de a limita viteza sistemului Starshield folosit în scopuri militare. O sursă ar fi afirmat chiar că Trump „a fost de acord”, iar ulterior Pentagonul ar fi implementat limitarea. Contextul menționat este o dispută între Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski privind atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, în condițiile în care oficiali americani ar fi avertizat că Washingtonul ar putea opri schimbul de informații și alte forme de sprijin dacă aceste atacuri continuă. Ce efect ar fi avut limitarea, potrivit relatării Consecințele pentru Ucraina ar fi fost semnificative, conform aceleiași relatări: viteza dronelor asociate sistemului ar fi fost limitată la aproximativ 160 km/h, ceea ce ar fi făcut „practic imposibilă” interceptarea dronelor cu reacție și a rachetelor rusești, descrise ca având viteze de circa două ori mai mari. Zelenski este citat spunând că restricția a fost o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”. Dispută privind responsabilitatea: Musk vs. surse citate Bild notează că Musk a respins responsabilitatea și a declarat că „toate restricțiile privind viteza sau utilizarea” ar fi decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte. O sursă de rang înalt contrazice această versiune, susținând că Musk s-ar fi temut de reacții negative din partea clienților europeni după o noapte descrisă drept devastatoare la Kiev și că ar fi încercat să plaseze public responsabilitatea pe guvernul SUA. Aceeași sursă este citată cu afirmația că „adevărul este că ambele părți au fost implicate”, versiune care ar fi fost confirmată pentru „Telegraph” de un oficial european de rang înalt și de două surse ucrainene. Reacția Casei Albe și poziția Pentagonului Casa Albă neagă acuzația. Un reprezentant al guvernului SUA a declarat vineri pentru AFP: „Președintele nu a făcut niciodată o astfel de solicitare.” În același timp, Pentagonul nu ar fi explicat public până acum motivele restricțiilor. Potrivit articolului, situația „ar fi început să se îmbunătățească”, însă detaliile din materialul disponibil sunt trunchiate, iar amploarea și calendarul exact al revenirii nu pot fi verificate din textul furnizat. [...]
Vicepreședintele SUA J.D. Vance spune că nu va urmări execuția lui Nidal Hassan, dacă Pentagonul o transmite în direct - Decizia transmisiunii, atribuită secretarului Apărării Pete Hegseth, e criticată de democrați și de unii conservatori
Vicepreședintele SUA J.D. Vance se delimitează de decizia Pentagonului de a difuza în direct execuția lui Nidal Hassan , afirmând că nu se va uita dacă transmisiunea va avea loc, potrivit news.ro . Poziția sa intervine în contextul criticilor politice tot mai vizibile față de această opțiune, inclusiv din interiorul taberei conservatoare. Declarația a fost făcută unui jurnalist AFP, în timpul unei deplasări de campanie în Ohio. Vance a spus: „Dacă este difuzată în direct, nu mă voi uita.” De ce contează: presiune politică asupra Pentagonului Miza nu este doar una de comunicare publică, ci și de guvernanță: decizia Pentagonului de a transmite în direct execuția riscă să devină un subiect de confruntare politică, cu potențiale consecințe asupra modului în care administrația gestionează transparența și limitele expunerii publice pentru astfel de evenimente. Potrivit informațiilor citate de news.ro din AFP, decizia aparține secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, și este contestată atât de opoziția democrată, cât și de „numeroși aleși conservatori”. Contextul cazului Nidal Hassan este prezentat ca autor al unui atac armat comis în 2009 la baza militară Fort Hood . Execuția ar urma să fie realizată prin pluton de execuție, iar Pentagonul a anunțat posibilitatea difuzării în direct, conform aceleiași surse. [...]
