Tag: pentagon
Știri despre „pentagon”
Pentagon și Anthropic în conflict privind utilizarea AI în arme autonome și supraveghere - dezacord asupra limitelor tehnologice impuse de companie
Pentagonul și Anthropic au ajuns într-un blocaj privind folosirea AI în scopuri militare , potrivit Reuters , care citează persoane familiarizate cu discuțiile dintre companie și Departamentul american al Apărării. Miza: limitele de utilizare pentru supraveghere internă și țintire autonomă Disputa vizează garanțiile (așa-numitele „garduri de protecție”) care ar împiedica guvernul SUA să folosească tehnologia Anthropic pentru a ținti arme în mod autonom și pentru supraveghere pe teritoriul american, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate subiectului. Cazul este prezentat ca un test timpuriu pentru capacitatea companiilor din Silicon Valley de a influența modul în care armata și serviciile de informații folosesc sisteme de inteligență artificială tot mai puternice în operațiuni, după o perioadă în care relația dintre industrie și Washington a fost tensionată. Contractul de până la 200 de milioane de dolari și un impas de negociere După discuții extinse în cadrul unui contract de până la 200 de milioane de dolari, Departamentul Apărării și Anthropic au ajuns la un punct mort, au spus șase persoane familiarizate cu situația, sub protecția anonimatului. Reuters notează că poziția companiei privind utilizările permise ale instrumentelor sale a amplificat neînțelegerile cu administrația Trump, iar detaliile acestui conflict nu fuseseră relatate anterior. Un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării (redenumit de administrația Trump „Department of War”) nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce insistă Pentagonul și de ce se opune Anthropic În discuțiile cu oficiali guvernamentali, reprezentanții Anthropic au ridicat îngrijorări că instrumentele sale ar putea fi folosite pentru a spiona americani sau pentru a sprijini țintirea armelor fără suficientă supraveghere umană, potrivit unor surse citate de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ai Pentagonului ar fi respins ghidurile companiei. În linie cu un memorandum din 9 ianuarie despre strategia AI, ei ar fi argumentat că ar trebui să poată implementa tehnologie comercială de inteligență artificială indiferent de politicile de utilizare ale furnizorilor, atât timp cât respectă legea americană, potrivit surselor. Dependența reciprocă: tehnologia are nevoie de cooperarea furnizorului Chiar și așa, Pentagonul ar avea probabil nevoie de cooperarea Anthropic pentru pașii următori, mai scrie Reuters. Modelele companiei sunt antrenate să evite acțiuni care ar putea duce la vătămare, iar angajații Anthropic ar fi cei care ar trebui să adapteze sistemele pentru uzul Pentagonului, potrivit unor surse. Anthropic a transmis că tehnologia sa este „folosită pe scară largă pentru misiuni de securitate națională de către guvernul SUA” și că poartă „discuții productive” cu Departamentul de Război despre modalități de a continua această activitate. „AI ar trebui să sprijine apărarea națională în toate modurile, cu excepția celor care ne-ar face mai asemănători adversarilor noștri autocrați.” Moment sensibil pentru companie și implicații pentru piața AI Conflictul ar putea pune în pericol afacerile Anthropic cu Pentagonul într-un moment delicat: startup-ul din San Francisco se pregătește pentru o eventuală listare la bursă și a investit resurse semnificative pentru a atrage contracte din zona de securitate națională și pentru a influența politica publică privind AI, potrivit Reuters. Anthropic este una dintre puținele companii majore de inteligență artificială care au primit contracte de la Pentagon anul trecut; între ceilalți furnizori menționați de Reuters se numără Google (Alphabet), xAI și OpenAI. În acest context, tensiunile privind „cine decide” regulile de utilizare a AI în apărare pot deveni un precedent pentru relația dintre furnizorii comerciali și instituțiile militare americane. [...]
Europa accelerează producția de armament propriu - eforturi pentru independență în contextul tensiunilor cu SUA
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu , arată Biziday , care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA. Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid. Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă. Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări: Olanda și Italia importă din SUA peste 97% din echipamentele militare achiziționate din exterior. România importă din SUA 61% din armamentul său din import. Germania este la 70%, peste România. Franța este la 17%, semnificativ mai puțin decât restul exemplelor menționate. În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună. Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030 . [...]