Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3.
Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală.
Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt:
Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene.
Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită).
Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă.
„Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE.
Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează.
Recomandate
Prețul petrolului a scăzut cu circa 11% , după ce Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne „deschisă total” până la finalul armistițiului cu SUA, o mișcare care reduce temporar prima de risc geopolitic din cotații, potrivit Digi24 . Pe piață, țițeiul Brent (referința globală) se tranzacționa la 88,80 dolari pe baril, în scădere cu 10,7%, după ce coborâse anterior până la 87,71 dolari pe baril. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) era în declin cu 11,4%, la 83,89 dolari pe baril. Ambele contracte au ajuns la cel mai redus nivel din 11 martie, conform datelor citate de Reuters. De ce contează: Ormuz rămâne un „comutator” de preț pentru energie Mesajul Teheranului este interpretat de investitori ca un semnal de dezescaladare, atâta timp cât armistițiul rămâne în vigoare. Giovanni Staunovo, analist UBS, a spus că piața are nevoie să vadă dacă numărul de petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz crește semnificativ. Totuși, chiar dacă anunțul este „un pas în direcția potrivită”, efectele în lanț asupra pieței europene a energiei pot persista o perioadă, avertizează Ole Hvalbye, analist la SEB Research, citat în material: este nevoie de aproximativ 21 de zile pentru ca navele să ajungă din Golf în Rotterdam. Ce urmează: atenția se mută la expirarea armistițiului Iranul a indicat că menține strâmtoarea deschisă până la sfârșitul armistițiului convenit cu SUA, care expiră miercurea viitoare. Evoluția cotațiilor va depinde, în principal, de două elemente: dacă traficul de petroliere revine vizibil la normal și dacă armistițiul este menținut sau prelungit. [...]
Reînchiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran reaprinde riscul unui șoc de aprovizionare cu petrol și GNL , după ce Teheranul a anunțat că revine la „controlul strict” al trecerii, pe fondul menținerii blocadei SUA asupra porturilor iraniene, potrivit HotNews . Iranul a revenit astfel asupra deciziei de vineri de a redeschide ruta maritimă, esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Televiziunea de stat iraniană IRIB a relatat că „trecerea necesită aprobarea” Teheranului, iar comandamentul forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya a susținut că SUA și-ar fi încălcat angajamentele și ar continua „acte de piraterie” sub pretextul blocajului. Incident armat raportat pe rută: focuri asupra unui petrolier Pe fondul reimpunerii restricțiilor, UKMTO (organism de monitorizare a riscurilor maritime, subordonat Royal Navy) a anunțat că două nave ale Gărzilor Revoluționare Iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, atât nava, cât și echipajul sunt în siguranță. Reuters mai notează că au existat informații și despre focuri trase asupra altor nave care încercau să traverseze strâmtoarea. De ce contează pentru piața energiei Miza este direct legată de fluxurile globale de energie: închiderea strâmtorii a dus la „cea mai mare pierdere de aprovizionare din istorie” – peste 10 milioane de barili de petrol pe zi și o reducere de 20% a aprovizionării globale cu gaz natural lichefiat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , citată în articol. Principalii producători din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak și Kuweit – au avertizat că au nevoie de un flux constant al petrolierelor și de trecere fără restricții pentru a reveni la exporturi stabile. Trafic „major” pentru scurt timp, apoi noi restricții Reînchiderea a venit la scurt timp după ce traficul crescuse temporar sâmbătă dimineață, într-un episod descris de Reuters drept „prima mișcare majoră de nave” prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit datelor consultate de agenție, un convoi de opt petroliere traversa strâmtoarea prin apele iraniene, la sud de insula Larak. În paralel, au fost observate nave care se apropiau de strâmtoare și apoi se întorceau încă de vineri după-amiază, un indiciu că trecerea rămânea, în practică, restricționată. Context politic: blocada SUA rămâne, armistițiul e limitat Iranul ridicase vineri blocada după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban. În acest interval, Donald Trump a mulțumit Iranului pentru deschiderea strâmtorii, dar a spus că blocada impusă de SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene „va rămâne în vigoare pe deplin” până la încheierea unui acord. Separat, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis pe Telegram amenințări la adresa adversarilor, afirmând că marina Iranului este pregătită să producă „noi înfrângeri dureroase”. Mesajul integral este publicat de HotNews într-un material separat: „Mesajul pe larg al lui Mojtaba Khamenei”. [...]
Cotațiile petrolului au coborât sub 100 de dolari pe baril , pe măsură ce piețele au redus prima de risc geopolitic după armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban, potrivit Mediafax . În tranzacțiile de vineri, petrolul Brent a ajuns la 98,05 dolari pe baril (aprox. 451 lei), în scădere cu 1,34 dolari sau 1,35%. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,65 dolari (1,74%), la 93,40 dolari pe baril (aprox. 430 lei), după creșteri în sesiunea anterioară, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce scade: armistițiu și semnale de detensionare Declinul vine după intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile între Israel și Liban, pe fondul perspectivelor considerate pozitive privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie. În același context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite și Iranul ar putea începe discuții în weekend. „Vom vedea ce se întâmplă. Dar cred că suntem foarte aproape de a face o înțelegere cu Iranul” Trump a mai spus că Teheranul s-ar fi angajat să nu dețină arme nucleare pentru o perioadă de peste 20 de ani. Mediafax mai notează că surse din tabăra iraniană au indicat o temperare a așteptărilor pentru un acord cuprinzător, fiind vizat în prezent un memorandum care să prevină reînceperea ostilităților. Context: după un salt de 50% în martie, piața revine sub pragul psihologic În luna martie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz , prețul petrolului a crescut cu 50%, atingând niveluri record, înainte de a coborî recent sub 100 de dolari pe baril. Pentru piață, pragul de 100 de dolari pe baril rămâne un reper psihologic: trecerea sub acest nivel sugerează o reducere a temerilor legate de întreruperi majore de aprovizionare, cel puțin pe termen scurt, în măsura în care detensionarea se menține. [...]
Propunerea șefului Agenției Internaționale pentru Energie de a construi un oleoduct Basra–Ceyhan ar muta o parte din exporturile de țiței din zona Strâmtorii Ormuz pe o rută terestră spre Mediterană , cu potențial de reducere a riscului operațional pentru aprovizionarea regională, inclusiv din perspectiva Europei, potrivit Profit . Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , a propus construirea unui nou oleoduct care să lege câmpurile petroliere din Basra (Irak) de terminalul turc Ceyhan, la Marea Mediterană, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz . Într-un interviu acordat publicației Hürriyet, citat de G4Media, Birol a susținut că un astfel de proiect ar putea fi „extrem de atractiv” pentru Irak și Turcia și important pentru securitatea aprovizionării regionale, „în special din perspectiva Europei”. El a mai afirmat că problema finanțării „poate fi depășită” și că „acum este momentul potrivit”. Context: restricții reintroduse în Strâmtoarea Ormuz Propunerea vine pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz: Iranul a reintrodus sâmbătă restricții asupra traficului naval, la mai puțin de 24 de ore după ce anunțase redeschiderea rutei pentru navele comerciale, conform informațiilor prezentate. [...]
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]
