Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$295.31-5.16%ICE
$160.67-3.50%CO1$95.23-1.28%XBR/USD$94.48-2.15%CL1$96.56-2.10%WTI/USD$95.66-2.98%Investitorii au plasat pariuri de circa 950 milioane de dolari pe scăderea petrolului cu doar câteva ore înainte ca SUA și Iranul să anunțe un armistițiu, relatează Știrile ProTV, pe baza datelor citate de Reuters și preluate de News.ro.
Miza a fost pusă pe piața contractelor futures (contracte standardizate pentru livrare la o dată viitoare) pentru petrolul Brent și pentru țițeiul american WTI, într-un interval neobișnuit: marți, la ora 19:45 GMT, investitorii au vândut în total 8.600 de contracte, potrivit datelor furnizate de LSEG.
În jurul orei 22:30 GMT, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, după ce a renunțat la amenințările privind „distrugerea unei întregi civilizații”.
Trump a renunţat la ameninţările privind „distrugerea unei întregi civilizaţii” şi a anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul.
După anunț, contractele futures pe petrol au scăzut cu aproximativ 15%, coborând sub 100 de dolari pe baril la începutul sesiunii oficiale de tranzacționare de miercuri, conform informațiilor citate în articol. Contextul este unul de volatilitate ridicată, iar astfel de poziții sunt folosite frecvent de traderi pentru acoperirea riscurilor din tranzacții fizice cu volume mari de țiței.
Totuși, articolul notează că ordinele de asemenea dimensiuni sunt rareori executate „dintr-o bucată”, într-un singur ordin, și cu atât mai puțin după închiderea pieței (18:30 GMT, de luni până vineri). De regulă, traderii își fragmentează ordinele pe mai multe burse și folosesc tranzacționarea algoritmică pe parcursul mai multor ore, pentru a limita impactul asupra prețului.
Mișcarea de marți vine după un episod similar din 23 martie, când investitorii au vândut contracte futures pe petrol de aproximativ 500 de milioane de dolari cu 15 minute înainte ca Trump să anunțe amânarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, decizie care a surprins piețele și a fost urmată de o scădere de circa 15% a prețului petrolului.
În tranzacțiile de marți, aproximativ 6.200 de contracte Brent și circa 2.400 de contracte WTI au fost tranzacționate la ora 19:45 GMT, fiecare reprezentând aproximativ 1% din volumul zilnic obișnuit. Operatorul bursier CME Group a refuzat să comenteze, iar ICE și autoritatea americană de supraveghere a derivatelor pe mărfuri (CFTC) nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters, mai arată materialul. În paralel, volumul și volatilitatea au crescut puternic de la începutul războiului: în ultimele patru săptămâni, tranzacțiile cu Brent au depășit frecvent 1 milion de contracte pe zi, echivalentul a aproximativ un miliard de barili.
Recomandate
Prețurile petrolului au continuat să crească marți , pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump față de Iran, potrivit Mediafax . Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, pe care Iranul ar fi închis-o efectiv după declanșarea atacurilor SUA și Israelului la finalul lunii februarie. Contractele futures pe țițeiul Brent au urcat cu 57 de cenți (0,5%), la 110,34 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,26 dolari (1,1%), la 113,67 dolari pe baril, conform Reuters . Cotațiile au reacționat la riscul de întrerupere a livrărilor și la incertitudinea legată de evoluția conflictului. Trump a amenințat cu măsuri mai dure dacă Teheranul nu respectă termenul-limită stabilit de el pentru redeschiderea strâmtorii, marți la ora 20:00 EDT (miercuri, ora 03:00 în România). Iranul a respins un armistițiu propus prin intermediul Pakistanului, susținând că este necesară o încetare definitivă a războiului și respingând presiunile de a redeschide ruta maritimă. Închiderea Strâmtorii Ormuz are o greutate aparte pentru piață, deoarece pe acolo trec, în mod obișnuit, aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. În acest context, un analist citat de Reuters, Tim Waterer (KCM Trade), spune că „așteptarea cu ochii pe ceas” a devenit aproape la fel de importantă ca fundamentele pieței, în apropierea ultimatumului, în timp ce o eventuală încetare a focului ar putea tempera prețurile, dar îngrijorările de aprovizionare rămân. Pe lângă blocajul din Ormuz, tensiunile din regiune și riscurile logistice se acumulează, iar piața urmărește mai multe elemente care pot afecta oferta și transportul: oprirea a două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar de către Gărzile Revoluționare Iraniene, potrivit unor surse citate de Reuters; votul așteptat marți în Consiliul de Securitate al ONU pentru o rezoluție privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, într-o variantă „semnificativ diluată”, după opoziția Chinei față de autorizarea folosirii forței; continuarea atacurilor în regiune, inclusiv explozii raportate la Damasc, pe fondul interceptării de către Israel a rachetelor iraniene, respectiv interceptarea de către Arabia Saudită a șapte rachete balistice lansate către estul țării. Presiunea asupra aprovizionării se vede și în deciziile comerciale: Aramco a majorat prețul oficial de vânzare pentru țițeiul Arab Light către Asia pentru livrările din mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai. Separat, Rusia a raportat daune la terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene, infrastructură care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol, în timp ce OPEC+ a convenit o creștere a cotelor cu 206.000 de barili pe zi în mai, creștere descrisă ca fiind în mare parte „teoretică”, din cauza restricțiilor de export legate de închiderea strâmtorilor. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a urcat la 21 de nave într-un weekend , cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Iran, potrivit Biziday , care citează Bloomberg. Din total, 13 nave s-au îndreptat spre Marea Arabiei, semn că unele fluxuri încep să se reia, deși rămân mult sub nivelurile de dinaintea războiului. Conform Bloomberg , mai multe guverne afectate de lipsa resurselor energetice negociază cu Iranul pentru a permite trecerea cargourilor, iar Teheranul pare să-și exercite tot mai mult controlul asupra acestui punct strategic. Duminică, un petrolier care transporta țiței irakian a traversat strâmtoarea după ce Iranul a acordat Irakului o derogare specială. În același timp, opt nave aparținând Indiei, încărcate cu GPL (gaz petrolier lichefiat), au reușit să tranziteze ruta, inclusiv cu importuri din Iran pentru prima dată după mai mulți ani. Chiar și așa, volumul rămâne departe de media de dinaintea războiului, de aproximativ 135 de nave pe zi. În ultimele zile, au reușit să traverseze strâmtoarea și nave asociate Chinei, Japoniei, Thailandei, Greciei și Turciei, iar Pakistanul ar fi primit o ofertă pentru evacuarea a până la 20 de nave, mai multe decât numărul de cargouri pe care îl are în prezent blocate în Golf. O parte importantă dintre navele aprobate au urmat rute apropiate de coasta iraniană, însă unele au început să folosească și trasee alternative în apropiere de Oman. Oman a confirmat duminică faptul că poartă discuții pentru facilitarea circulației în zonă. Pe măsură ce conflictul din Iran intră în a șasea săptămână, Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul central al tensiunilor. Președintele american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii civile dacă Iranul nu redeschide complet accesul, în timp ce Iranul a avertizat că va permite tranzitul doar dacă taxele impuse navelor vor acoperi costurile generate de război. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Teheranul își consolidează controlul, iar autoritățile iraniene pregătesc o lege care să reglementeze oficial taxele de tranzit, formalizând un sistem aplicat deja în ultimele săptămâni. [...]
Menținerea Strâmtorii Hormuz practic închisă riscă să țină prețul petrolului ridicat , în condițiile în care Iranul condiționează trecerea navelor, iar administrația Trump cere oprirea unor posibile „taxe” pentru petroliere, relatează axios.com . Miza este direct economică: ruta este esențială pentru funcționarea normală a economiei globale, iar tensiunile cresc chiar înaintea unor discuții de pace programate sâmbătă, la Islamabad. Trump a cerut public Teheranului să înceteze perceperea de taxe pentru traversarea strâmtorii, invocând „rapoarte” potrivit cărora Iranul ar solicita plăți de la petroliere. Potrivit unui articol Financial Times citat de publicație, Iranul ar vrea dreptul de a taxa navele cu 1 dolar pe barilul de petrol transportat, plătibil în criptomonedă. Ulterior, Trump a susținut că Iranul „nu respectă” înțelegerea privind trecerea petrolului prin Hormuz. Trecerea este „deschisă” pe hârtie, dar blocată în practică Un oficial american a declarat că strâmtoarea este „larg deschisă”, însă a admis că navele nu tranzitează zona din cauza intimidării și a riscului perceput din partea Iranului. Același oficial a spus că SUA iau în calcul măsuri care să încurajeze reluarea traficului maritim. În paralel, Sultan Al Jaber, șeful Abu Dhabi National Oil Company, a transmis că „Strâmtoarea Hormuz nu este deschisă”, susținând că accesul este „restricționat, condiționat și controlat”, iar trecerea ar depinde de permisiuni și de pârghii politice. Efecte operaționale: sute de petroliere în așteptare, marinari blocați Criza are deja consecințe logistice: sute de petroliere care transportă petrol și alte mărfuri vitale așteaptă să tranziteze Hormuz, potrivit New York Times, citat de axios.com. Operatorii și căpitanii nu ar avea o procedură clară pentru a trece fără a risca un atac iranian. Organizația Maritimă Internațională estimează că aproape 20.000 de marinari sunt, practic, blocați în Golful Persic pe fondul situației. „Taxarea” tranzitului și riscul de prețuri ridicate pe termen lung Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a afirmat într-un mesaj public că Iranul va duce „managementul Strâmtorii Hormuz într-o nouă etapă” în timpul negocierilor cu SUA. Potrivit analizei, acest lucru ar putea include o formă de taxare, cu potențialul de a menține prețurile globale la energie ridicate pe termen nedefinit și de a încălca normele internaționale privind libertatea navigației. Pe fondul acestor evoluții, petrolul „testează” din nou pragul de 100 de dolari pe baril și rămâne semnificativ peste nivelurile de dinaintea războiului, potrivit publicației. Ce urmează Un element cheie va fi dacă atacurile continue ale Israelului în Liban vor determina Iranul să mențină Hormuz „efectiv închisă”, ceea ce ar afecta aproximativ 25% din petrolul transportat pe mare la nivel global, potrivit axios.com. În paralel, discuțiile de pace planificate la Islamabad ar putea seta cadrul pentru eventuale condiții de tranzit — însă, deocamdată, traficul rămâne blocat în practică. [...]
Iranul va limita la 15 nave pe zi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile unui oficial iranian de rang înalt pentru agenția rusă TASS și consemnarea Reuters. Măsura ar urma să se aplice după armistițiul de două săptămâni convenit între Iran și SUA. În acest interval, cele două părți ar căuta „o ieșire negociată din război”, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, conform aceleiași relatări. „Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA”, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Potrivit informațiilor transmise, Iranul a permis până acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după izbucnirea războiului. În urma închiderii strâmtorii, „peste 200 de nave” ar fi rămas blocate în Golful Persic, iar Teheranul ar fi acceptat deblocarea rutei odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Strâmtoarea Ormuz are, în punctul cel mai îngust, o lățime de aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman și reprezintă un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial. Este, totodată, o rută importantă și pentru alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte chimice. În același timp, Iranul a amenințat miercuri că s-ar putea retrage din înțelegerea privind armistițiul și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban, mai notează AGERPRES, pe baza relatării Reuters. [...]
Iranul a oprit tranzitul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz după atacurile Israelului asupra Libanului, potrivit G4Media , care citează presa iraniană și o relatare EFE preluată de Agerpres. Măsura a fost relatată de agenția iraniană Fars, descrisă ca fiind conectată cu Gardienii Revoluției. În contextul escaladării regionale, oprirea traficului de petroliere prin Ormuz este relevantă pentru piața petrolului, deoarece strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței din Golful Persic. „Trecerea navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a fost oprită după atacurile Israelului asupra Libanului”, a informat agenția iraniană Fars, conectată cu Gardienii Revoluției, transmite Agerpres. Potrivit Fars, miercuri dimineață Iranul ar fi permis trecerea „fără probleme” a două petroliere prin strâmtoare, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni. În același timp, Libanul ar fi rămas în afara acestui acord temporar de încetare a focului. În paralel, guvernul libanez a anunțat că armata israeliană a lansat miercuri „cel mai mare atac” asupra Libanului de la începutul războiului, soldat cu „zeci” de morți și „sute” de răniți. Iranul a mai acuzat încălcări ale acordului prin atacuri pe teritoriul său, inclusiv la o rafinărie de pe insula Lavan (în Golful Persic), și prin interceptarea unei drone în orașul Lar, afirmând că va da „un răspuns ferm și puternic”. De asemenea, notează publicația, citând Wall Street Journal, că Iranul ar condiționa participarea sa la negocierile programate vineri la Islamabad de implementarea încetării focului și în Liban. În lipsa unor detalii suplimentare din sursa citată, nu este precizat cât timp ar urma să dureze oprirea tranzitului petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iran, Oman și Arabia Saudită au câștigat din scumpirea petrolului după închiderea Ormuz , în timp ce Irak, Kuweit și Qatar au fost lovite de blocarea exporturilor, potrivit HotNews.ro , care preia o analiză Reuters. Închiderea strâmtorii Ormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, iar efectele economice s-au împărțit inegal: statele cu rute alternative (oleoducte și porturi) au putut continua exporturile, în timp ce producătorii fără opțiuni au rămas cu țițeiul „blocat” în țările de origine. Cine a câștigat și cine a pierdut din blocaj Deși Iran controlează strâmtoarea prin care trece circa 20% din producția mondială de petrol, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Oman au alternative la această rută, prin infrastructură care ocolește Ormuz. În schimb, petrolul din Irak, Kuweit și Qatar este descris ca fiind blocat din cauza lipsei unor căi alternative de transport către piețele internaționale. Analiza Reuters indică o diferență puternică în evoluția veniturilor din petrol în martie: în timp ce veniturile Irakului și Kuweitului au scăzut cu 75% față de martie 2025, Iran a înregistrat un plus de 37%, iar Oman de 26%. Pentru Arabia Saudită creșterea a fost de 4,3%, iar Emiratele Arabe Unite au avut o scădere de 2,6%, pe fondul faptului că majorarea prețurilor nu a compensat integral volumele exportate. Elementele care separă „câștigătorii” de „perdanți”, așa cum reies din text, sunt: existența unor rute alternative la Ormuz (oleoducte și porturi); capacitatea de export pe aceste rute și funcționarea infrastructurii sub atacuri; dependența de Ormuz pentru livrările către piețele internaționale. Dimensiunea șocului energetic și riscurile geopolitice Unii analiști apreciază că războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului a întărit regimul de la Teheran. Neil Quilliam, de la Chatham House, avertizează că precedentul creat de închiderea strâmtorii ridică riscuri recurente pentru economia globală. Agenția Internațională pentru Energie descrie conflictul drept „cel mai mare șoc mondial” privind furnizarea de energie, menționând că 12 milioane de barili de petrol sunt blocați zilnic și că 40 de instalații de infrastructură energetică au fost avariate. „Plasa de siguranță” a Arabiei Saudite și limitele ei Arabia Saudită a beneficiat și de venituri mai mari din taxe de tranzit pentru compania de stat Aramco, pe fondul utilizării oleoductului est-vest, construit în anii ’80, în timpul războiului iraniano-irakian, pentru a evita Ormuz. Conducta leagă câmpurile din est de portul Yanbu (Marea Roșie), are 1.200 km și o capacitate de 7 milioane de barili pe zi. În pofida scăderii exporturilor de petrol cu 26% în martie față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea prețurilor a compensat, iar încasările au fost mai mari cu 558 milioane de dolari față de martie 2025. Totuși, Quilliam consideră că regatul rămâne vulnerabil la noi lovituri din Iran sau din partea aliaților săi din Yemen, milițiile Houthi, inclusiv asupra infrastructurii energetice și a navelor din zona strâmtorii Bab el-Mandeb (legătura dintre Oceanul Indian și Marea Roșie). Irak și Kuweit, cei mai afectați, iar EAU doar parțial protejate Emiratele Arabe Unite au compensat parțial blocajul prin oleoductul Habshan-Fujairah (1,5–1,8 milioane de barili pe zi), dar în martie au avut o scădere a încasărilor de 174 milioane de dolari, pe fondul dificultăților de export asociate atacurilor de la Fujairah. Cele mai mari pierderi sunt atribuite Irakului, cu venituri prăbușite cu 76%, la 1,73 miliarde de dolari în martie, urmat de Kuweit, cu o scădere de 73%, la 864 milioane de dolari. Pe termen scurt, o parte dintre statele din regiune ar avea amortizoare financiare: fie rezerve, fie acces la împrumuturi. Potrivit Adrianei Alvarado (Morningstar DBRS), cu excepția Bahreinului, țările din Golf au „spațiu fiscal” pentru a gestiona șocul, cu datorii publice moderate, sub 45% din PIB, însă efectele pe termen mai lung rămân dificil de estimat. [...]
