Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirea petrolului pe fondul escaladării din Liban ridică riscul de costuri mai mari la energie, după ce cotațiile au urcat luni cu peste 2%, pe măsură ce Israelul a ordonat extinderea operațiunilor militare, potrivit Mediafax.
Contractele futures pe Brent, referința internațională, au crescut cu 2,43%, la 93,33 dolari pe baril (aprox. 430 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 2,76%, la 89,77 dolari pe baril (aprox. 413 lei). Datele sunt atribuite de publicație postului CNBC.
Tensiunile au alimentat temerile investitorilor că o deteriorare a situației de securitate ar putea pune presiune pe un armistițiu deja fragil între Washington și Teheran, în contextul ciocnirilor cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Escaladarea a venit după discuții israeliano-libaneze mediate de SUA, desfășurate vineri la Washington, care, potrivit articolului, au redus speranțele privind o apropiere între SUA și Iran pentru prelungirea acordului de armistițiu.
Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat duminică extinderea manevrei militare în Liban, în pofida armistițiului declarat în aprilie.
„Împreună cu ministrul Apărării, Yisrael Katz, am instruit IDF să extindă manevra în Liban.”
Goldman Sachs a transmis că riscurile pentru estimările sale de preț în trimestrul al patrulea din 2026 rămân „bilaterale”: întreruperile persistente ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile în sus, dar o slăbire a cererii ar putea genera scăderi semnificative.
Banca a mai estimat că datele slabe privind vânzările cu amănuntul de petrol din aprilie din China și Europa de Vest implică împreună aproximativ 2 milioane de barili pe zi risc de scădere pentru previziunile deja modeste privind cererea.
Recomandate
Cotațiile petrolului au urcat peste 90 de dolari pe baril , pe fondul riscurilor de întrerupere a livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz și al unor stocuri aflate la minimul ultimilor cinci ani, potrivit Antena 3 . Mișcarea pune presiune pe costurile de energie și transport, într-un moment în care piața reacționează rapid la escaladarea tensiunilor din Golf. Brent a crescut cu 2,37% până la 90,19 dolari pe baril (aprox. 414 lei), la ora 2:41 GMT, atingând cel mai ridicat nivel de după 11 iunie. Creșterea vine după un avans de 15,9% săptămâna trecută, cel mai mare câștig săptămânal din aprilie. Și petrolul american WTI a urcat la 84,20 dolari pe baril (aprox. 387 lei), în creștere cu 2,07%, cel mai ridicat nivel de după 12 iunie. Contractele cu livrare în luna următoare au avansat săptămâna trecută cu 15,5%, cea mai mare creștere săptămânală de la începutul lunii martie. Riscul operațional: Strâmtoarea Ormuz, sub presiune Scumpirea este legată de intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, care ar fi limitat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial. În weekend, conflictul din Orientul Mijlociu s-a intensificat: SUA au atacat Iranul pentru a noua noapte consecutiv, iar Kuweitul și Bahrainul au anunțat noi lovituri iraniene, potrivit materialului care citează Reuters. Analiștii ING avertizează că, dacă escaladarea nu este oprită, regiunea ar putea reveni la o situație cu atacuri pe scară largă în întregul Golf. Semnal de piață: stocuri la minim pe cinci ani În paralel, riscul de aprovizionare este amplificat de nivelul stocurilor. Amarpreet Singh, analist la Barclays, spune că piața „încă subestimează” posibilele consecințe asupra stocurilor și că acestea sunt acum la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. „Zilele și săptămânile următoare” ar urma să ofere o imagine mai clară asupra volumelor de petrol care pot fi exportate constant din regiune, în condițiile blocadelor invocate de ambele părți, mai notează analiza citată. Trafic maritim în scădere și incidente raportate Datele LSEG arată că doar patru nave au traversat duminică Strâmtoarea Ormuz, față de opt cu o zi înainte. În plus, agenția britanică UK Maritime Trade Operations a anunțat luni dimineață că o navă a luat foc la nord-vest de localitatea Kumzar din Oman. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis că două petroliere au explodat și au rămas imobilizate după ce au încercat să folosească o rută sudică pe care autoritățile iraniene o consideră nesigură. Teheranul susține că navele ar fi fost încurajate de armata americană să traverseze strâmtoarea pe acel traseu. [...]
Intervenția militară SUA asupra unui petrolier care încerca să intre în Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele de export și de costuri mai mari pentru transportul de țiței , într-un moment în care Washingtonul menține o blocadă asupra porturilor iraniene , potrivit G4Media . Armata americană a anunțat vineri că a „neutralizat” un petrolier care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de SUA porturilor iraniene, după ce echipajul ar fi încercat „de cel puțin patru ori” să o evite. Forțele americane au tras asupra sălii motoarelor, iar nava „nu se mai îndreaptă spre Iran”, conform unui comunicat citat de Agerpres, care preia AFP. „Am neutralizat petrolierul după ce echipajul său a încercat să forțeze blocada de cel puțin patru ori. Echipajul a fost avertizat în mai multe rânduri, dar nu s-a conformat, iar forțele americane din zonă au neutralizat nava după ce au tras asupra sălii mașinilor. Nava nu se mai îndreaptă spre Iran.” De ce contează pentru piața petrolului și transport Un astfel de incident semnalează o înăsprire a riscului operațional în proximitatea rutelor și porturilor vizate de blocadă: armatorii și traderii pot reacționa prin rute alternative, întârzieri și prime de risc mai mari în asigurări și navlosire (costul închirierii navelor). În lipsa unor detalii suplimentare în material despre încărcătură, proprietar sau destinație comercială, impactul exact asupra fluxurilor nu poate fi cuantificat. Ce spun autoritățile americane Potrivit declarației atribuite lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (Centcom) , echipajul a fost avertizat de mai multe ori înainte ca forțele americane să tragă asupra sălii motoarelor. Comunicatul susține că nava a fost oprită din a-și continua deplasarea către Iran. Materialul nu oferă informații despre eventuale victime, pagube totale sau despre starea echipajului, dincolo de formularea „neutralizat” și descrierea intervenției asupra sălii motoarelor. Ce urmează În absența unor clarificări publice despre identitatea petrolierului și despre consecințele comerciale imediate, rămâne de urmărit dacă episodul va duce la măsuri suplimentare de securitate în zonă și la reacții ale companiilor de transport și asigurare, care pot influența costurile logistice pentru țiței și produse petroliere. [...]
Rebelii Houthi susțin că blocada din Bab-el-Mandeb vizează doar navele saudite , ceea ce menține formal deschisă o rută devenită critică pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, pe fondul restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica . Mohammed Abdusalam, negociator al mișcării șiite pro-iraniene din Yemen, a declarat că „nu e nicio închidere” a strâmtorii Bab-el-Mandeb, ci doar „o blocadă care nu afectează decât partea saudită”. Datele de navigație analizate de AFP arată că nouă nave s-au întors din drum după ce Houthi au transmis prin radio avertismente că intenționează să atace orice vas „aparținând inamicului saudit”. În paralel, furnizorul de date maritime Kpler a indicat că traficul continuă prin strâmtoare, care leagă Marea Roșie de Golful Aden. De ce contează pentru petrol și transport Bab-el-Mandeb a devenit o rută vitală pentru Arabia Saudită, descrisă ca singura alternativă la Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran. În acest context, volumul exporturilor de petrol saudit prin Bab-el-Mandeb a crescut de opt ori în perioada martie–iulie față de intervalul corespunzător al anului trecut, conform informațiilor citate. Context: precedentul blocadei și riscul de escaladare Houthi au blocat strâmtoarea în timpul războiului dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas din Fâșia Gaza și au atacat cu drone și rachete mai multe obiective din regiune. Chiar dacă, la nivel declarativ, mișcarea susține acum o blocadă „țintită”, episoadele în care navele își schimbă ruta după avertismente indică un risc operațional care poate afecta planificarea transporturilor și fluxurile energetice din zonă. [...]
Neptun Deep rămâne un pariu economic pe termen mediu pentru România , după ce OMV indică o cerere europeană de gaze „robustă” până în 2040, ceea ce susține logica investiției și perspectiva de valorificare a producției din Marea Neagră, potrivit Ziarul Financiar . Neptun Deep, descris drept cel mai mare proiect energetic al României, este o investiție de 4 mld. euro (aprox. 20,9 mld. lei) și „se mișcă în grafic”, urmând să livreze la maturitate circa 8 mld. metri cubi de gaze „de cea mai bună calitate” pentru o perioadă de aproximativ 8-10 ani, conform unei prezentări publicate de OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom . Producția este împărțită în mod egal între OMV Petrom (operatorul proiectului) și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, companie a statului român. Proiectul a avansat de la decizia finală de investiții din iunie 2023 până la montarea platformei Alpha, punctul de conectare pentru infrastructurile asociate. Ce spune stadiul lucrărilor despre calendarul proiectului Platforma Neptun Alpha este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, are 16.500 de tone și o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și structura superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, contractorul principal, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia). Instalarea platformei a fost realizată cu ajutorul navei Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semisubmersibilă din lume, utilizând tehnologie de ridicare și poziționare offshore (în larg). De ce contează: piața europeană, cheia monetizării gazului Mesajul OMV privind cererea europeană de gaze până în 2040 este relevant pentru capacitatea proiectului de a-și susține economic producția pe durata estimată. În acest context, Neptun Deep este prezentat ca un proiect cu livrări consistente la maturitate, pe un orizont de aproape un deceniu, într-o perioadă în care compania anticipează că piața va rămâne receptivă la gaze naturale. [...]
Guvernul mută noaptea transporturile feroviare de combustibil spre vest pentru a evita sincopele , pe fondul blocajelor logistice dintre Constanța și Fetești și al incertitudinilor privind livrările de țiței din Kazahstan, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că, în următoarele două săptămâni, nu sunt așteptate probleme de aprovizionare la nivel național, însă avertizează că riscurile se mută în zona operațională: distribuția către vest și alimentarea rafinăriei Petromidia. În urma unei noi întâlniri a Ministerului Energiei cu companiile petroliere, convocată pentru a evalua efectele blocării exporturilor de petrol kazah prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), Bolojan a indicat că Rompetrol este compania „cea mai expusă” acestui blocaj și caută rute alternative de transport pentru țiței. „În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme legate de aprovizionare.” Presiune pe Petromidia dacă livrările din Kazahstan nu revin la normal Dacă livrările de țiței din Kazahstan nu vor fi reluate „în condiții normale”, Rompetrol estimează o reducere a producției la rafinăria Petromidia în luna august, potrivit declarațiilor premierului. „Dacă nu se va rezolva, estimează o scădere cu 10-15% a producției în august la rafinăria Petromidia.” Bolojan a pus tensiunile din piață pe seama războiului din zona Mării Negre, care crește riscurile pentru transportul maritim, dar și a atacurilor cu drone asupra infrastructurii folosite pentru exporturile de petrol din Kazahstan. Blocajul Constanța–Fetești: combustibilul primește prioritate pe timp de noapte În paralel cu riscul de pe lanțul de aprovizionare cu țiței, Guvernul încearcă să reducă riscul de sincope în alimentarea cu carburanți în vestul țării, unde stocurile sunt „aproape de limita minimă”. Problema, potrivit premierului, vine din lucrările feroviare dintre Constanța și Fetești, care afectează ritmul în care Oil Terminal poate expedia trenurile-cisternă către vest. „Datorită blocajului din zona Constanța-Fetești, depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către vestul țării.” Soluția agreată după discuții între Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și CFR este prioritizarea transporturilor de combustibil pe timpul nopții, când traficul feroviar este mai redus. Miza legislativă: limitarea scumpirilor fără risc de penurie Premierul a mai spus că modificările legislative discutate în Parlament privind comercializarea carburanților trebuie calibrate astfel încât să nu perturbe piața și să nu ducă la deficit de combustibil. În acest sens, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează cu industria la o variantă care să limiteze eventualele creșteri de preț generate de evoluțiile geopolitice, fără a afecta aprovizionarea și funcționarea pieței. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah prin Marea Neagră riscă să lovească alimentarea rafinăriilor din România , într-un moment în care piața locală depinde majoritar de importuri, potrivit Antena 3 . Kazahstanul ar urma să oprească pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și să nu mai livreze prin Marea Neagră, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor petroliere. Miza pentru România este una operațională și de securitate a aprovizionării: țara importă o cantitate mare de țiței kazah, descris în material ca esențial pentru rafinăriile Petromidia și Petrobrazi. În contextul în care producția internă acoperă doar o parte din consum, orice blocaj pe ruta Mării Negre poate crea presiune pe lanțul de aprovizionare. De ce contează: dependența de importuri și rolul Kazahstanului Consumul anual de țiței al României este de aproximativ zece milioane de tone, în timp ce producția internă este de 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri. Principalele surse menționate sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. În articol se precizează că peste 80% din țițeiul de import ar fi de origine kazahă, iar pentru Petromidia țițeiul kazah este descărcat în portul Midia, operat de Rompetrol, restul ajungând la Constanța. Deși tranzitează conducte pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, țițeiul este „certificat ca fiind non-rusesc” și exceptat de la sancțiuni, potrivit materialului. Ce se întâmplă pe ruta CPC și care este riscul imediat Antena 3 relatează că informația privind oprirea livrărilor este atribuită Bloomberg, care citează două surse familiarizate cu situația. Potrivit uneia dintre surse, companiile se tem să mai trimită petroliere la terminalul CPC. Dacă suspendarea transportului prin conductă continuă până la sfârșitul săptămânii, Kazahstanul ar putea fi nevoit să își reducă producția de petrol, au afirmat sursele citate. CPC este o infrastructură critică pentru exporturile kazahe: aproximativ 80% din exporturile petroliere ale țării trec prin acest sistem, care leagă zăcămintele din Kazahstan de terminalul maritim din apropierea orașului Novorossiisk. În 2024, prin CPC au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit din Kazahstan. Context: atacuri cu drone și reacții oficiale Materialul menționează atacuri asupra unor nave în 17, 19 și 20 iulie. Sunt enumerate mai multe incidente, inclusiv avarierea petrolierului „Nordic Zenith” de două drone și lovirea altor petroliere („Asia”, „Nissos Ios”, „Nelsa”). Ministerul kazah de externe a condamnat atacurile asupra petrolierelor civile din zona terminalului maritim CPC și a transmis că statul intenționează să solicite despăgubiri integrale, invocând dreptul internațional. „Aceste acțiuni sunt acte deliberate care urmăresc destabilizarea comerțului internațional legitim și a piețelor energetice mondiale și subminează totodată siguranța lanțurilor globale de transport și logistică”, se arată în declarația ministerului kazah de externe. Ucraina a respins orice implicare în atacuri, iar ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a cerut evitarea „acuzațiilor pripite și nefondate”, potrivit articolului. În acest moment, informația-cheie pentru piața românească rămâne durata întreruperii: dacă oprirea livrărilor se prelungește, riscul de tensiuni în aprovizionarea cu țiței pentru rafinăriile locale crește, însă articolul nu indică un calendar ferm al reluării transporturilor. [...]
