Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un atac cu drone a lovit peste noapte infrastructură energetică și chimică din Rusia, inclusiv rafinăria Slavneft‑YANOS din Iaroslavl, unde a izbucnit un incendiu, într-un episod care poate afecta operațional producția și distribuția de carburanți în regiunea centrală a țării, potrivit Kyiv Post.
Ținta din Iaroslavl a fost rafinăria Slavneft‑YANOS, descrisă ca fiind între primele cinci rafinării ale Rusiei după volumul de procesare și un furnizor important de combustibil pentru regiunile centrale. Publicația notează că unitatea este controlată de Rosneft și Gazprom, iar atacul a provocat un incendiu la instalație.
În paralel, un alt atac cu dronă în regiunea Volgograd a avariat o conductă de acid sulfuric de înaltă presiune la complexul de azot Apatit. Guvernatorul regiunii, Georgiy Filimonov, a declarat că incidentul nu a declanșat un incendiu, însă cinci angajați au suferit arsuri chimice și au fost spitalizați.
Au fost raportate și alte activități ale dronelor în regiunea Tambov, cu explozii semnalate în apropierea orașului Michurinsk, în cadrul aceluiași val nocturn de atacuri.
Kyiv Post plasează atacurile în seria operațiunilor ucrainene cu rază lungă, menite să degradeze infrastructura industrială care susține financiar efortul de război al Moscovei. În acest context, publicația amintește că, pe 22 aprilie, rafinăriile Tuapse și Novokuibîșevsk (deținute de Rosneft) ar fi fost nevoite să își suspende operațiunile după lovituri repetate cu drone.
Pentru Tuapse, sursa indică o capacitate de procesare de 12 milioane de tone metrice anual și menționează avarii și incendii, inclusiv deteriorarea infrastructurii portuare, pe fondul unor scurgeri de produse petroliere în zonele din jur.
Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrii Kovalenko, a confirmat lovitura din Iaroslavl și a publicat imagini, potrivit materialului. Separat, Kyrylo Budanov, prezentat de publicație drept șef al Biroului Prezidențial al Ucrainei, a susținut că atacurile asupra huburilor de export și industriale din Rusia sunt importante pentru „consolidarea poziției Ucrainei în negocierile în curs”.
Materialul notează și existența unor îngrijorări raportate în rândul unor aliați globali privind prețurile la energie, însă indică faptul că Ucraina își menține direcția de a lovi fluxurile de venituri industriale ale Rusiei, inclusiv prin extinderea țintelor de la terminale petroliere către infrastructură chimică din interiorul teritoriului rus.
Recomandate
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a lovit o rafinărie rusă majoră de 13 milioane tone/an , un atac la peste 1.500 km de graniță care, dacă a afectat unități-cheie, poate reduce temporar capacitatea de producție de carburanți și poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare al Rusiei, inclusiv pentru sectorul militar, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată este rafinăria Lukoil- Perm nefteorgsintez (PNOS), descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de aproape 13 milioane de tone pe an. SBU afirmă că instalația alimentează atât consumul civil, cât și nevoile armatei ruse. În urma unui atac cu dronă ar fi izbucnit un incendiu la rafinărie. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, focul arde la o unitate primară de procesare a țițeiului, componentă tehnologică esențială pentru funcționarea instalației. Publicația notează că oficiali ruși au recunoscut atacuri asupra unor obiective industriale, iar presa locală ar fi confirmat că rafinăriile au fost lovite; ulterior, forțele ucrainene și-ar fi asumat responsabilitatea. De ce contează pentru piața de energie și pentru finanțarea războiului SBU susține că loviturile asupra rafinăriilor au „semnificație strategică”, deoarece acestea produc combustibil pentru echipamente militare, aviație și logistică. În plus, industria de rafinare rămâne una dintre sursele importante de venit la bugetul Rusiei, folosit – potrivit aceleiași surse – pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Context: atac rar la mare distanță Perm se află în Munții Ural, iar distanța față de Ucraina face ca incidentul să fie prezentat drept unul dintre atacurile mai rare, pe rază lungă, în adâncimea teritoriului rus. Kyiv Post amintește că pe 7 mai Ucraina ar fi lovit, de asemenea, rafinării ruse din Perm. Separat, analiștii de la Astra, o publicație rusă independentă, au afirmat că rafinăria PNOS a fost lovită pe baza imaginilor disponibile și au descris-o drept o instalație industrială-cheie și una dintre cele mai avansate tehnologic din țară. Astra mai susține că o companie de apărare (JSC UEC-STAR), care produce componente de motoare pentru aeronave și elicoptere militare, se află la circa 600 de metri de o clădire înaltă din Perm care ar fi fost lovită de o dronă. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul operațional exact asupra producției nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Atacurile cu drone asupra unui depozit de petrol din regiunea Moscova și a unor centre logistice majore ridică riscuri operaționale pentru alimentarea cu carburanți și pentru lanțurile de aprovizionare din Rusia , după o serie de lovituri raportate sâmbătă dimineață, 18 iulie, potrivit Kyiv Post . Loviturile au vizat infrastructură energetică și logistică în mai multe zone: un incendiu a izbucnit la depozitul de petrol din Noginsk (regiunea Moscova), iar alte două incendii au fost semnalate la complexe logistice ale Wildberries în Kotovsk (regiunea Tambov) și Elektrostal (regiunea Moscova). Autoritățile locale din Tambov au raportat moartea a șapte angajați Wildberries în urma atacului de la Kotovsk. Depozitul de petrol din Noginsk: rol de nod logistic pentru piața regională În regiunea Moscova, un atac cu dronă ar fi declanșat un incendiu la depozitul de petrol din Noginsk. Canalul Telegram ASTRA a relatat că înregistrări video publicate de martori în dimineața de 18 iulie ar arăta explozii urmate de incendiu. Depozitul funcționează ca operator independent pe piața de combustibili, cu activități de stocare și transfer pentru produse petroliere ușoare – benzină, motorină și kerosen. Conform informațiilor din material, amplasamentul are 24 de rezervoare, cu o capacitate totală de 11.500 metri cubi, și este folosit ca nod logistic de comercianți și companii de combustibili din regiunea Moscova pentru depozitare și livrări. Incendii la hub-uri Wildberries și victime raportate în Tambov În regiunea Tambov, canalele Telegram ASTRA și Exilenova+ au relatat că un atac cu dronă a provocat un incendiu la un complex logistic Wildberries & Russ din parcul industrial Kotovsk, unitate care a început să opereze în 2025. Autoritățile locale au anunțat că șapte angajați Wildberries au murit în urma loviturii. Un al doilea depozit Wildberries a luat foc în Elektrostal, la aproximativ 50 km de Moscova. Potrivit Exilenova+, acesta ar fi al doilea cel mai mare obiectiv logistic al companiei după volumul de procesare a comenzilor, iar analiști OSINT (investigații din surse deschise) din proiectul Astra ar fi confirmat incendiul pe baza datelor disponibile public. Explozii raportate și în Crimeea ocupată În paralel, au fost raportate explozii în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia. Canalul de monitorizare Krymsky Veter a menționat peste 20 de explozii în apropierea aerodromului militar Gvardeyskoye, precum și detonări în Sevastopol, Feodosia și Kerci. Au existat și relatări că ar fi putut fi vizată centrala termoelectrică Balaklava, iar imagini publicate ar arăta grupuri mobile ruse încercând să doboare dronele. Context: continuarea loviturilor asupra infrastructurii de combustibili Materialul plasează aceste atacuri într-o campanie mai amplă împotriva infrastructurii ruse de combustibili. Pe 14 iulie, forțele ucrainene ar fi lovit complexul Gazpromneftekhim Salavat (Bashkortostan) și rafinăria Afipsky (Krasnodar Krai), iar Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat atunci loviturile, susținând că țintele produceau combustibili și lubrifianți folosiți pentru susținerea armatei și economiei ruse. În același context, Ministerul rus al Apărării a afirmat că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 288 de drone ucrainene în mai multe regiuni. [...]
OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață , după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews . Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor. Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse. Blocajele din Ormuz și riscurile din Marea Roșie pot reduce producția efectivă Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz . Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai. Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația. Rusia, sub țintă și sub obiectivul de producție Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi , față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi , în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene . Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează. „Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.” [...]
Motorina a trecut de 10,50 lei/l la două dintre cele mai mari rețele , după o scumpire de 15 bani pe litru aplicată la început de august, potrivit Economedia . Mișcarea împinge costurile de alimentare în sus într-un moment în care autoritățile discută intervenții pe piață, inclusiv reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial. Creșterea cea mai vizibilă a fost la motorină: la Petrom , prețul a urcat de la 10,42 lei/l (31 iulie) la 10,57 lei/l (1 august), iar la OMV de la 10,48 lei/l la 10,63 lei/l. Astfel, ambele rețele au depășit pragul de 10,50 lei/l, în timp ce Lukoil rămâne la cel mai ridicat nivel menționat, 10,68 lei/l. Cum au evoluat prețurile între 31 iulie și 1 august Benzină standard Petrom: 9,36 → 9,41 lei/l (+5 bani) OMV: 9,42 → 9,47 lei/l (+5 bani) MOL: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 9,44 → 9,44 lei/l (fără schimbare) Socar: 9,36 → 9,36–9,39 lei/l Motorină standard Petrom: 10,42 → 10,57 lei/l (+15 bani) OMV: 10,48 → 10,63 lei/l (+15 bani) MOL: 10,47 → 10,47 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 10,48 → 10,48 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 10,68 → 10,68 lei/l (fără schimbare; cel mai ridicat nivel din piață, conform publicației) Socar: 10,47 → 10,42–10,44 lei/l Context: discuții despre intervenții pe piața carburanților Economedia notează că valul de scumpiri vine pe fondul tensiunilor din piață, după ce Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața petrolieră. În acest cadru sunt pregătite măsuri precum reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial, care ar putea influența direct prețurile la pompă în perioada următoare. [...]
Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
