Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un atac cu drone a lovit peste noapte infrastructură energetică și chimică din Rusia, inclusiv rafinăria Slavneft‑YANOS din Iaroslavl, unde a izbucnit un incendiu, într-un episod care poate afecta operațional producția și distribuția de carburanți în regiunea centrală a țării, potrivit Kyiv Post.
Ținta din Iaroslavl a fost rafinăria Slavneft‑YANOS, descrisă ca fiind între primele cinci rafinării ale Rusiei după volumul de procesare și un furnizor important de combustibil pentru regiunile centrale. Publicația notează că unitatea este controlată de Rosneft și Gazprom, iar atacul a provocat un incendiu la instalație.
În paralel, un alt atac cu dronă în regiunea Volgograd a avariat o conductă de acid sulfuric de înaltă presiune la complexul de azot Apatit. Guvernatorul regiunii, Georgiy Filimonov, a declarat că incidentul nu a declanșat un incendiu, însă cinci angajați au suferit arsuri chimice și au fost spitalizați.
Au fost raportate și alte activități ale dronelor în regiunea Tambov, cu explozii semnalate în apropierea orașului Michurinsk, în cadrul aceluiași val nocturn de atacuri.
Kyiv Post plasează atacurile în seria operațiunilor ucrainene cu rază lungă, menite să degradeze infrastructura industrială care susține financiar efortul de război al Moscovei. În acest context, publicația amintește că, pe 22 aprilie, rafinăriile Tuapse și Novokuibîșevsk (deținute de Rosneft) ar fi fost nevoite să își suspende operațiunile după lovituri repetate cu drone.
Pentru Tuapse, sursa indică o capacitate de procesare de 12 milioane de tone metrice anual și menționează avarii și incendii, inclusiv deteriorarea infrastructurii portuare, pe fondul unor scurgeri de produse petroliere în zonele din jur.
Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrii Kovalenko, a confirmat lovitura din Iaroslavl și a publicat imagini, potrivit materialului. Separat, Kyrylo Budanov, prezentat de publicație drept șef al Biroului Prezidențial al Ucrainei, a susținut că atacurile asupra huburilor de export și industriale din Rusia sunt importante pentru „consolidarea poziției Ucrainei în negocierile în curs”.
Materialul notează și existența unor îngrijorări raportate în rândul unor aliați globali privind prețurile la energie, însă indică faptul că Ucraina își menține direcția de a lovi fluxurile de venituri industriale ale Rusiei, inclusiv prin extinderea țintelor de la terminale petroliere către infrastructură chimică din interiorul teritoriului rus.
Recomandate
Un incendiu la portul Tuapse, unde funcționează una dintre marile rafinării ale Rusiei, riscă să afecteze operațiunile de export și procesare a țițeiului în zona Mării Negre , după ce instalațiile au fost lovite într-un atac ucrainean „masiv” cu drone, potrivit HotNews . Guvernatorul local Veniamin Kondratiev a declarat luni dimineață că portul Tuapse a fost cuprins de flăcări în urma atacului, adăugând că cel puțin un bărbat a murit și altul a fost rănit, potrivit Reuters. Acesta a mai spus că resturi de drone doborâte au avariat mai multe clădiri din oraș, inclusiv o grădiniță, o școală primară, o biserică și un bloc de locuințe. În imagini apărute pe rețelele sociale se vede un incendiu puternic, pe fondul informațiilor că ar arde mai multe rezervoare de combustibili la rafinărie și la terminalul de export petrolier. Amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară, iar armata ucraineană nu a comentat atacurile. De ce contează pentru piața petrolului Rafinăria Tuapse , deținută de Rosneft, este menționată ca fiind între cele mai mari 10 rafinării din Rusia și are o capacitate de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone de țiței pe an. Un incident major în zona rafinăriei și a terminalului de export poate genera întreruperi operaționale, cu efecte în lanț asupra fluxurilor de produse petroliere și țiței din regiunea Mării Negre. În context, Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului, pe fondul creșterii prețurilor petrolului, alimentată de războiul din Iran, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Un nou atac cu drone asupra portului rusesc Tuapse riscă să afecteze operațiunile unei rafinării strategice și ale terminalului de export , după ce imagini apărute pe rețelele rusești par să indice incendii extinse la depozite de carburanți, potrivit Biziday . Autoritățile ruse confirmă un incendiu de amploare și victime, dar susțin că ar fi fost avariată doar o conductă de gaze. Presa rusă și cea ucraineană confirmă atacul din noaptea de duminică spre luni și difuzează imagini neconfirmate care par să arate o suită de depozite petroliere în flăcări. Martorii citați spun că au auzit mai multe explozii, ceea ce ar sugera aprinderea în lanț a depozitelor de carburanți din apropierea rafinăriei Rosneft din Tuapse, la sud de Novorossiisk. Ce spun autoritățile ruse și ce efecte imediate sunt raportate Guvernatorul regiunii Krasnodar a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că ar fi fost avariată o conductă de gaze și că ferestrele mai multor clădiri au fost sparte. În același timp, autoritățile au confirmat izbucnirea unui incendiu de amploare, care a provocat decesul unei persoane și rănirea alteia. Ca măsură de siguranță, aeroporturile din Krasnodar și Gelendjik au introdus restricții temporare pentru decolări și aterizări. Context: al doilea atac în patru zile asupra facilităților petroliere din Tuapse Atacul este al doilea „masiv” în decurs de patru zile asupra facilităților petroliere din portul Tuapse. Joia trecută, un alt atac a dus la moartea a două persoane, a distrus un petrolier, a avariat infrastructura și a declanșat un incendiu a cărui stingere a durat peste 24 de ore. Rafinăria din Tuapse aparține Rosneft și este descrisă ca un obiectiv strategic major, fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Informațiile sunt atribuite de Biziday sursei Pravda. [...]
Statele Unite nu vor prelungi scutirile care permiteau cumpărarea de petrol iranian și rus aflat deja pe mare , o decizie cu potențial de a strânge oferta pentru unele piețe și de a pune presiune pe țările mai vulnerabile la șocuri energetice, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului Trezoreriei, Scott Bessent , pentru Associated Press. Bessent a spus că Washingtonul nu intenționează să mai extindă aceste derogări („waivers”) – o politică ce permitea achiziția de produse petroliere din țări sancționate dacă încărcăturile erau deja în tranzit. În cazul Iranului, oficialul american a legat decizia de „blocada” impusă de SUA și a susținut că „nu iese petrol”, anticipând că, în „două, trei zile”, Iranul ar putea fi nevoit să înceapă să închidă producția, ceea ce „ar fi foarte rău pentru sondele lor”. Ce erau scutirile și de ce au fost acordate Potrivit Associated Press, scutirile au fost introduse pentru a reduce presiunea asupra piețelor globale de energie, în contextul războiului Rusia–Ucraina și al războiului SUA–Iran. Publicația notează că: scutirea pentru Rusia a fost emisă în martie 2026 și prelungită pe 18 aprilie; scutirea pentru Iran a fost emisă la scurt timp după intrarea în vigoare a blocadei SUA asupra Iranului. Bessent a recunoscut, conform aceleiași relatări, că neprelungirea scutirilor poate avea consecințe, în special pentru „țările vulnerabile și sărace”. El a descris solicitările venite din partea acestora, invocând discuții purtate săptămâna trecută la reuniuni ale Băncii Mondiale și FMI. Semnalul pentru piață: presiune mai mare pe lanțul iranian de export În paralel, Trezoreria SUA a anunțat miercuri intensificarea presiunii asupra infrastructurii de transport a petrolului iranian, prin noi sancțiuni care vizează entități din rețeaua magnatului iranian al transportului de petrol Mohammad Hossein Shamkhani, potrivit materialului. Rețeaua fusese sancționată anterior în iulie 2025, când au fost impuse 115 sancțiuni, conform unui comunicat al Trezoreriei citat în articol. În același pachet, SUA au sancționat și: pe Seyed Naiemaei Badroddin Moosavi, descris ca cetățean iranian și finanțator Hezbollah; trei companii legate de o schemă de spălare de bani ce ar fi implicat schimburi de aur venezuelean pentru petrol iranian. Pentru Rusia, Bessent a indicat că nu se așteaptă la o nouă prelungire și a afirmat că „petrolul rusesc aflat pe apă a fost, în mare parte, absorbit”. [...]
Exporturile rusești de petrol au scăzut în martie și aprilie, iar Rusia a fost împinsă să reducă producția , pe fondul loviturilor ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor, într-un moment în care prețul țițeiului a urcat peste 100 de dolari/baril, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza economică este directă: diminuarea capacității de export limitează încasările Moscovei chiar când piața ar fi putut aduce venituri excepționale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a susținut că în martie pierderile de venituri ale Rusiei din petrol, cauzate de „capabilitățile cu rază lungă” ale Ucrainei, au fost „de cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,6 miliarde lei)” și că acțiunile continuă în aprilie. Scăderi la transbordare și produse rafinate, în pofida relaxării sancțiunilor SUA Serviciul de informații externe al Ucrainei, citând S&P Global Platts, a indicat că transbordările de petrol ale Rusiei au scăzut în martie cu 300.000 de barili pe zi, iar exporturile de produse rafinate cu 200.000 de barili pe zi. Contextul de piață a fost influențat de decizia SUA de a suspenda sancțiunile pe petrolul rusesc la începutul lui martie, după ce Iran a închis Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim, ca reacție la lovituri americane și israeliene, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor globale. Pe 13 aprilie, Washingtonul a prelungit derogarea până la 16 mai. Totuși, potrivit relatărilor citate, această relaxare nu pare să fi ajutat semnificativ Rusia, iar aprilie ar putea fi mai slabă decât martie. Ziarul rus de business Kommersant a relatat că exporturile au coborât la „cele mai mici niveluri din vara lui 2024” și ar putea ajunge, până la finalul lunii, la cel mai redus nivel din 2023. Efect operațional: reduceri de producție și blocaje logistice Slăbirea exporturilor a forțat Rusia să reducă producția de țiței cu 300.000–400.000 de barili pe zi, potrivit unui calcul Reuters, care menționează și confirmarea evaluării de către cinci surse. Pe teren, Ucraina a continuat loviturile asupra infrastructurii energetice. Statul Major ucrainean a anunțat atacuri asupra cheiurilor de încărcare și rafinăriei din portul Tuapse (Marea Neagră), iar oficiali ucraineni au publicat imagini cu noi lovituri, care ar fi provocat incendii. Surse citate de Reuters au spus că rafinăria ar fi fost nevoită să oprească operațiunile deoarece expedierea produselor rafinate a devenit imposibilă. Au fost raportate și atacuri asupra rafinăriilor din Sizran și Novokuibîșevsk (la aproximativ 1.000 km de granița ucraineană), precum și asupra rafinăriei Samara și a rafinăriei Gorki din Nijni Novgorod (aprox. 500 km de graniță), potrivit lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării; materialele geolocalizate ar fi confirmat incendii la unele dintre aceste obiective. De ce contează: presiune pe bugetul Rusiei într-un an cu deficit Șeful informațiilor militare suedeze, Thomas Nilsson, a declarat pentru Financial Times că Rusia ar avea nevoie ca petrolul să rămână peste 100 de dolari/baril tot restul anului doar pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an, fără a rezolva alte vulnerabilități economice acumulate în patru ani de război. În paralel, după lovituri repetate asupra porturilor baltice Ust-Luga și Primorsk, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că Sankt Petersburg a devenit o „regiune de linia întâi” și a anunțat intenția de a recruta rezerviști pentru grupuri mobile de foc, amplasate lângă facilități industriale, pentru a doborî drone. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din piață 13 milioane de barili de petrol pe zi , iar șocul de ofertă riscă să se traducă rapid în inflație mai mare și frânarea creșterii economice, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , pentru CNBC. Birol spune că, de la blocarea strâmtorii – pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului – „s-au pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi” și că există „perturbări majore” și la alte materii prime vitale, conflictul devenind „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”. De ce contează: un șoc pe o rută care muta 20 de milioane de barili pe zi Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz erau transportate zilnic, în medie, 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere. În prezent, strâmtoarea se află sub o „blocadă dublă”, în condițiile în care nici Iranul, nici SUA nu permit navelor să intre sau să iasă, potrivit informațiilor citate. AIE avertizează că închiderea unuia dintre cele mai critice puncte de tranzit pentru petrol va avea efecte în lanț: va afecta creșterea economică globală; va alimenta inflația; ar putea duce la raționalizarea energiei. Europa, expusă prin combustibilul pentru avioane Un risc imediat menționat de AIE este o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Birol afirmă că Europa își asigură aproximativ 75% din acest combustibil din rafinării din Orientul Mijlociu, iar fluxul este „practic redus acum la zero”. În acest context, Europa încearcă să aducă volume din SUA și Nigeria, însă Birol avertizează că, dacă importurile suplimentare nu se materializează, „vom avea dificultăți”. Ce măsuri sunt pe masă: rezervele de urgență, doar un pansament Pentru a atenua impactul asupra aprovizionării globale, AIE (care are 32 de state membre) a convenit în martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Birol a spus la începutul lunii aprilie că o a doua tranșă ar putea fi luată în calcul, dar ar oferi doar o ușurare temporară. „Acest lucru ajută doar la reducerea impactului, nu va fi un remediu. Soluția este redeschiderea Strâmtorii Ormuz.” În paralel, Birol îndeamnă guvernele să-și consolideze reziliența energetică prin surse alternative, inclusiv energia nucleară, și prin tehnologii mai eficiente, precum vehiculele electrice. [...]
Reluarea fluxului de țiței pe conducta Druzhba către Slovacia reduce riscul unor noi blocaje de aprovizionare în Europa Centrală , într-un moment în care Bratislava și Budapesta rămân dependente de importurile din Rusia, în pofida eforturilor UE de a le diminua, potrivit Digi24 . Slovacia a reluat joi dimineață importurile de țiței prin conducta Druzhba, după o întrerupere de câteva luni. Ministerul Economiei de la Bratislava a anunțat că recepția de petrol a fost reluată la ora 2:00, ora locală. Întreruperea a fost pusă de Ucraina pe seama necesității unor reparații la conductă, în timp ce Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că a întârziat reluarea livrărilor. Potrivit Kievului, blocajul a fost provocat de un atac rusesc asupra infrastructurii. De ce contează: o infrastructură „sensibilă” politic, cu efecte economice Druzhba a devenit una dintre cele mai sensibile infrastructuri energetice din Europa după oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia în ianuarie. Reluarea fluxului prin segmentul ucrainean vine pe fondul tensiunilor legate de dependența celor două state de energia rusească, în contextul în care UE încearcă să reducă importurile din Rusia după invazia Ucrainei din 2022. Legătura cu deciziile UE privind sprijinul financiar pentru Ucraina Conform informațiilor citate de Reuters, fluxul prin segmentul ucrainean a fost reluat miercuri, iar acest lucru a fost urmat de retragerea veto-ului Ungariei asupra unui împrumut al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), considerat urgent pentru Ucraina. [...]
