Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Limitarea administrativă a scumpirilor la pompă a produs efectul invers, iar în Germania „regula celor 12 ore” a fost urmată de creșteri ale marjelor și de un tipar de prețuri mai nefavorabil pentru șoferi, potrivit G4Media.
Măsura a intrat în vigoare la 1 aprilie și permite stațiilor de alimentare să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00. În loc să ducă la ieftiniri, prețul benzinei a crescut, arată concluziile cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Economică Europeană din Mannheim și de la Institutul de Economie Competitivă din Düsseldorf.
Conform studiului citat, în primele două săptămâni de la introducerea regulii, marja de profit la benzină a crescut, în medie, cu 6 cenți pe litru față de cele două săptămâni anterioare, ceea ce a generat profituri suplimentare pentru industria petrolieră.
Autoarea studiului, Leona Jung, spune că pachetul de măsuri „nu a dus, deocamdată, la scăderea nivelului prețurilor”.
Cercetătorii mai observă că prețurile cresc acum „în mod sistematic” de la prânz până seara, ceea ce schimbă și comportamentul de alimentare.
Potrivit agenției dpa, după introducerea noii reguli, cel mai bun moment pentru alimentare a devenit cu puțin timp înainte de ora 12:00. Înainte de această schimbare, era mai avantajos să alimentezi seara.
Începând cu 1 mai, autoritățile germane intenționează să reducă temporar taxa pe benzină și motorină cu aproximativ 17 cenți pe litru până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a compensa parțial creșterea prețurilor.
Contextul rămâne tensionat: de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut brusc în Germania și, deși a existat o scădere temporară, ele sunt încă mult peste nivelurile de dinainte de război.
Ministrul-președinte al landului Mecklenburg-Pomerania de Vest, Manuela Schwesig (SPD), a cerut prelungirea reducerii la combustibil dacă prețurile nu scad, argumentând că o limită de două luni „nu poate fi o soluție pe termen lung”.
Recomandate
Oprirea livrărilor de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba de la 1 mai obligă rafinăria PCK Schwedt să-și refacă rapid lanțul de aprovizionare , într-un moment în care Berlinul urmărește cu atenție riscurile de pe piața combustibililor, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia a fost anunțată de vicepremierul rus Alexander Novak și vizează fluxurile de țiței kazah care ajungeau în Germania prin infrastructura rusească. Rafinăria PCK Schwedt, din apropierea Berlinului, furnizează cea mai mare parte a combustibilului pentru capitala Germaniei și se baza pe Kazahstan pentru 17% din aprovizionare. Ce se oprește și de ce contează operațional Novak a invocat „posibilitățile tehnice” drept motiv pentru oprirea livrărilor, fără alte explicații. El a precizat că, de la 1 mai, volumele care mergeau spre Germania vor fi redirecționate către „alte rute logistice disponibile”. Impactul imediat este unul de funcționare: Schwedt trebuie să compenseze deficitul din alte surse, iar autoritățile germane admit că pot exista efecte regionale, inclusiv asupra prețurilor. Dimensiunea fluxurilor: volumele din 2025 și începutul lui 2026 Exporturile de petrol ale Kazahstanului către Germania prin Drujba au totalizat anul trecut 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone. Separat, trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că Rusia decisese oprirea exporturilor de petrol kazah prin Drujba începând cu 1 mai, informație relatată anterior de HotNews într-un material separat. Alternativele Germaniei și riscul de prețuri regionale Ministerul german al Economiei a transmis că Rosneft Germania evaluează măsura și „se va adapta” la noua situație, adăugând că vor fi folosite opțiunile existente pentru a asigura securitatea aprovizionării și că decizia nu pune în pericol aprovizionarea cu produse petroliere. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat drept alternative posibile livrări prin Gdansk sau Rostock, care ar putea alimenta rafinăria prin conducte, dar a spus că nu poate comenta despre eventuale penurii la Berlin. Agenția Federală pentru Rețele , regulatorul energetic care administrează activitățile Rosneft Germania, a avertizat totuși că ar putea exista efecte asupra prețurilor la nivel regional și a precizat că se coordonează îndeaproape cu compania. Context: Schwedt, Rosneft și controlul german Germania controlează Schwedt printr-un regim de administrare fiduciară, după ce a preluat efectiv participația acționarului majoritar, Rosneft, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. În plan juridic, Rosneft rămâne principalul proprietar al rafinăriei, cu 54,17%, în timp ce Shell și Eni dețin 37,5% și, respectiv, 8,33%. Livrările către Germania treceau printr-o secțiune nordică a Drujba, separată de ramura sudică ce aprovizionează Ungaria și Slovacia, ramură care este pe cale să-și reia funcționarea după reparații în urma unui atac cu drone rusești efectuat în ianuarie. [...]
Posibila lovire a conductei Drujba de către drone ucrainene și oprirea anunțată a livrărilor către Germania de la 1 mai ridică riscuri operaționale pentru fluxurile de petrol în Europa. Informațiile sunt prezentate de TVR Info , care citează presa de la Kiev și agenția Reuters. Potrivit sursei, drone ale serviciilor speciale ucrainene ar fi lovit o secțiune a conductei petroliere Drujba , pe teritoriul Rusiei, iar atacul ar fi declanșat un incendiu. Totodată, sunt menționate și informații despre o stație de producție pentru export care ar fi fost vizată, pe baza unor surse de la Kiev citate de presa ucraineană. Livrările către Germania, oprite de la 1 mai Separat de incidentul raportat, Reuters este citată cu anunțul Moscovei că Rusia va opri, de la 1 mai, exportul de petrol spre Germania, via Kazahstan, prin conducta Drujba. TVR Info notează că oprirea livrărilor „va complica situația pe piața germană”, potrivit analiștilor economici. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania prin conducta rusească Drujba au fost de aproximativ 43.000 de barili pe zi, conform datelor menționate în material. Context: discuții în UE despre sprijinul financiar pentru Ucraina În paralel, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au discutat despre deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care „ar putea fi disponibil la finele lunii mai”, potrivit materialului. „UE trebuie să se grăbească, să accelereze şi să mărească volumul sprijinului său pentru Ucraina şi, de asemenea, să crească presiunea asupra Rusiei.” — Maria Stenergard, ministrul suedez de Externe „Am stabilit un cadru de lucru pentru colaborarea cu Uniunea Europeana, în vederea deblocării pachetului de sprijin pentru Ucraina şi menţinerea tuturor sancţiunilor justificate la adresa Rusiei.” — Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei Materialul TVR Info mai arată că Ucraina mizează pe întărirea capacității de apărare și pe deblocarea fondurilor europene. Pentru piața energetică, combinația dintre atacurile raportate asupra infrastructurii și decizia de oprire a livrărilor către Germania accentuează incertitudinea privind continuitatea unor fluxuri de aprovizionare prin Drujba. [...]
Rusia oprește din 1 mai fluxurile de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba , o decizie care poate complica aprovizionarea unei rafinării-cheie din nord-estul Germaniei și readuce în prim-plan vulnerabilitatea logistică a Berlinului la tranzitul energetic prin Rusia, potrivit TVR Info , care citează Reuters. Măsura a fost semnalată de trei surse din industrie, care au declarat pentru Reuters că un program revizuit de export a fost transmis atât Kazahstanului, cât și Germaniei. Informația nu este confirmată oficial de Kremlin: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că nu este la curent cu o astfel de oprire și că va verifica. De ce contează: risc operațional pentru rafinăria PCK și piața regională Germania primește țiței kazah prin ramificația nordică a Drujbei, care traversează Polonia. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania pe acest traseu au totalizat 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, este aprovizionată parțial cu acest țiței kazah, după ce livrările de petrol rusesc au fost oprite în contextul războiului din Ucraina. O eventuală întrerupere a fluxurilor prin Drujba ar pune presiune pe lanțul de aprovizionare al rafinăriei, care depinde de rute alternative mai scumpe sau mai greu de mobilizat rapid. Context: relații tensionate și întreruperi repetate pe traseu Relațiile politice și comerciale dintre Rusia și Germania rămân tensionate din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Berlinul susține Kievul. În plus, aprovizionarea prin Drujba a fost întreruptă în mod repetat, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei pe teritoriul Rusiei. În 2022, Germania a plasat unitățile locale ale Rosneft sub tutelă, o decizie care a afectat legăturile energetice de lungă durată dintre cele două țări. Ce urmează În acest moment, informația despre oprirea exporturilor de la 1 mai se bazează pe surse din industrie citate de Reuters, iar poziția oficială a Kremlinului este că măsura nu este confirmată. Dacă oprirea se materializează, atenția se va muta către capacitatea Germaniei de a compensa rapid volumele lipsă pentru PCK Schwedt și către eventuale ajustări logistice pe rute alternative. [...]
Germania accelerează ieșirea statului din SEFE , fosta Gazprom Germania, printr-o privatizare etapizată și o majorare de capital de 1,5–2 miliarde de euro (aprox. 7,5–10 miliarde lei), într-un demers care combină presiunea regulilor UE cu nevoia de investiții în infrastructura de gaze, potrivit Economica . SEFE (Securing Energy for Europe) a fost naționalizată de Berlin în 2022, după ce compania-mamă rusă s-a debarasat de unitate, considerată vitală pentru aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Compania operează 4.200 km, adică circa 10% din rețeaua de gaze a Germaniei. De ce contează: reguli UE și finanțarea infrastructurii Regulile Uniunii Europene obligă statul german să își reducă participația în SEFE la cel mult 25% plus o acțiune până în 2028. În paralel, compania vrea să atragă capital nou pentru a finanța extinderea activelor sale de infrastructură, conform informațiilor citate din Financial Times. CEO-ul Egbert Lage a spus pentru Financial Times că războiul din Iran a impulsionat planurile de privatizare, iar fluxurile limitate de gaz din Orientul Mijlociu au scos în evidență importanța furnizorilor considerați de încredere. Cum ar putea arăta privatizarea După majorarea inițială de capital, Germania intenționează să își reducă participația în SEFE, posibil prin: o vânzare suplimentară de acțiuni, o ofertă publică inițială (IPO), „alte opțiuni”, potrivit CEO-ului. „Având în vedere timpul scurt de când operăm, este posibil ca un IPO să fie puțin dificil pentru noi, dar, în ultimă instanță, depinde de piețe și de decizia guvernului.” Context de piață: scăderea livrărilor Gazprom către Europa În același context, livrările Gazprom către Europa în 2025 s-au redus cu 44%, la aproximativ 18 miliarde de metri cubi, pe fondul suspendării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina . Potrivit materialului, exporturile de gaz rusesc către țările europene au coborât la nivelul de la mijlocul anilor ’70. [...]
Războiul din Iran riscă să accelereze structural tranziția energetică și să taie din cererea viitoare de petrol , pe fondul unei reevaluări a riscului geopolitic asociat combustibililor fosili, potrivit Economica , care citează o analiză OilPrice și declarații ale șefului Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol . În timp ce criza împinge cotația Brent peste 105 dolari pe baril (aprox. 483 lei), Birol susține că „scăderea încrederii în securitatea combustibililor fosili este permanentă”. Miza, dincolo de prețul de moment, este schimbarea de strategie: țările expuse la perturbări în Strâmtoarea Ormuz ar urma să își recalibreze cât risc sunt dispuse să accepte în sistemele energetice. De ce contează: riscul geopolitic devine argument economic împotriva petrolului Birol afirmă că percepția asupra „riscului și fiabilității” se va modifica, iar guvernele își vor revizui strategiile energetice, cu efect direct asupra piețelor de petrol. În această logică, șocul de securitate funcționează ca un catalizator pentru investiții și politici care reduc dependența de importuri și de rute vulnerabile. „Va exista un impuls semnificativ pentru regenerabile și energia nucleară și o orientare suplimentară către un viitor mai electrificat.” În evaluarea sa, această repoziționare ar „afecta piețele principale pentru petrol” și ar produce „consecințe permanente pentru piețele globale de energie”. Implicații pentru investiții: avertisment privind extinderea producției Birol a criticat și planurile Regatului Unit legate de o campanie de foraj în Marea Nordului, argumentând că nu ar aduce beneficii imediate. Potrivit acestuia, nu ar furniza cantități semnificative de petrol și gaze timp de mulți ani și „nu ar face nicio diferență semnificativă în această criză”, cu excepția proiectelor de tip „tie-back” (racordări la infrastructura existentă). Mesajul transmis este că o expansiune a extracției „s-ar putea să nu aibă sens din punct de vedere comercial”, în condițiile în care cererea viitoare ar putea fi erodată de accelerarea electrificării și de orientarea către regenerabile și nuclear. Contextul pieței: semnale de penurie, nu de cerere în scădere În paralel, materialul notează că JPMorgan consideră că prețurile ar trebui să urce și mai mult pentru a forța o „distrugere” suplimentară a cererii (adică reducerea consumului prin prețuri foarte ridicate). Totodată, Goldman Sachs estimează că producția de petrol din Golf a scăzut cu 57% față de nivelurile de dinainte de război — un indicator de penurie de ofertă, nu o dovadă că cererea de combustibili fosili este deja în retragere. Birol descrie criza drept „mai mare decât toate cele mai mari crize combinate” și critică faptul că economia globală a ajuns „ostatică” unei strâmtori de circa 50 km, referire la Strâmtoarea Ormuz. [...]
Un atac cu drone a lovit peste noapte infrastructură energetică și chimică din Rusia, inclusiv rafinăria Slavneft‑YANOS din Iaroslavl, unde a izbucnit un incendiu , într-un episod care poate afecta operațional producția și distribuția de carburanți în regiunea centrală a țării, potrivit Kyiv Post . Ținta din Iaroslavl a fost rafinăria Slavneft‑YANOS, descrisă ca fiind între primele cinci rafinării ale Rusiei după volumul de procesare și un furnizor important de combustibil pentru regiunile centrale. Publicația notează că unitatea este controlată de Rosneft și Gazprom, iar atacul a provocat un incendiu la instalație. În paralel, un alt atac cu dronă în regiunea Volgograd a avariat o conductă de acid sulfuric de înaltă presiune la complexul de azot Apatit. Guvernatorul regiunii, Georgiy Filimonov, a declarat că incidentul nu a declanșat un incendiu, însă cinci angajați au suferit arsuri chimice și au fost spitalizați. Au fost raportate și alte activități ale dronelor în regiunea Tambov, cu explozii semnalate în apropierea orașului Michurinsk, în cadrul aceluiași val nocturn de atacuri. Context: presiune pe rafinării și pe infrastructura industrială Kyiv Post plasează atacurile în seria operațiunilor ucrainene cu rază lungă, menite să degradeze infrastructura industrială care susține financiar efortul de război al Moscovei. În acest context, publicația amintește că, pe 22 aprilie, rafinăriile Tuapse și Novokuibîșevsk (deținute de Rosneft) ar fi fost nevoite să își suspende operațiunile după lovituri repetate cu drone. Pentru Tuapse, sursa indică o capacitate de procesare de 12 milioane de tone metrice anual și menționează avarii și incendii, inclusiv deteriorarea infrastructurii portuare, pe fondul unor scurgeri de produse petroliere în zonele din jur. Ce urmărește Kievul și ce semnal transmite Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei , Andrii Kovalenko, a confirmat lovitura din Iaroslavl și a publicat imagini, potrivit materialului. Separat, Kyrylo Budanov, prezentat de publicație drept șef al Biroului Prezidențial al Ucrainei, a susținut că atacurile asupra huburilor de export și industriale din Rusia sunt importante pentru „consolidarea poziției Ucrainei în negocierile în curs”. Materialul notează și existența unor îngrijorări raportate în rândul unor aliați globali privind prețurile la energie, însă indică faptul că Ucraina își menține direcția de a lovi fluxurile de venituri industriale ale Rusiei, inclusiv prin extinderea țintelor de la terminale petroliere către infrastructură chimică din interiorul teritoriului rus. [...]
