Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Neptun Deep rămâne un pariu economic pe termen mediu pentru România, după ce OMV indică o cerere europeană de gaze „robustă” până în 2040, ceea ce susține logica investiției și perspectiva de valorificare a producției din Marea Neagră, potrivit Ziarul Financiar.
Neptun Deep, descris drept cel mai mare proiect energetic al României, este o investiție de 4 mld. euro (aprox. 20,9 mld. lei) și „se mișcă în grafic”, urmând să livreze la maturitate circa 8 mld. metri cubi de gaze „de cea mai bună calitate” pentru o perioadă de aproximativ 8-10 ani, conform unei prezentări publicate de OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom.
Producția este împărțită în mod egal între OMV Petrom (operatorul proiectului) și Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, companie a statului român. Proiectul a avansat de la decizia finală de investiții din iunie 2023 până la montarea platformei Alpha, punctul de conectare pentru infrastructurile asociate.
Platforma Neptun Alpha este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, are 16.500 de tone și o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și structura superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, contractorul principal, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia).
Instalarea platformei a fost realizată cu ajutorul navei Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semisubmersibilă din lume, utilizând tehnologie de ridicare și poziționare offshore (în larg).
Mesajul OMV privind cererea europeană de gaze până în 2040 este relevant pentru capacitatea proiectului de a-și susține economic producția pe durata estimată. În acest context, Neptun Deep este prezentat ca un proiect cu livrări consistente la maturitate, pe un orizont de aproape un deceniu, într-o perioadă în care compania anticipează că piața va rămâne receptivă la gaze naturale.
Recomandate
Instalarea platformei „Neptun Alpha ” mută proiectul Neptun Deep în faza de conectare și testare, cu ținta de producție în 2027 , după ce structura offshore a fost montată în Marea Neagră, potrivit Economica . Pentru piața locală, miza imediată este operațională: proiectul intră într-o etapă în care integrarea componentelor (sonde, infrastructură subacvatică, conductă până la țărm) devine critică pentru respectarea calendarului. Platforma „Neptun Alpha” este amplasată într-o zonă cu ape de circa 120 de metri adâncime, cântărește 16.500 de tone și are o înălțime totală de peste 225 de metri. Structura de susținere (jacket) și partea superioară (topsides) au fost fabricate de Saipem, pe șantierele din Arbatax (Italia) și Karimun (Indonezia), iar instalarea s-a făcut cu nava-macara Saipem 7000, descrisă ca a treia cea mai mare navă-macara semi-submersibilă din lume. Ce înseamnă operațional „platforma instalată” Rolul platformei este să asigure procesarea gazelor naturale și direcționarea lor către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. OMV Petrom precizează că platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță, fără personal permanent la bord; în paralel, se construiește un vas suport dedicat operării și mentenanței, care va putea găzdui până la 90 de persoane. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru Explorare și Producție, descrie complexitatea instalării și elementele tehnice-cheie: „Instalarea unor structuri offshore de aproximativ 16.500 de tone, aproape cât două turnuri Eiffel, este o operațiune foarte complexă și de mare precizie. Structura de susținere a fost fixată pe fundul mării cu 8 piloni, fiecare cu diametrul de peste 2 metri. Platforma este complet automatizată și poate fi operată de la distanță.” Stadiul lucrărilor și pașii următori până la 2027 Potrivit Christinei Verchere, CEO OMV Petrom, proiectul a ajuns la un set de repere care susțin calendarul anunțat pentru începerea producției în 2027: „De asemenea, am finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare, precum și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul.” În perioada următoare, proiectul intră într-o etapă concentrată pe conectarea tuturor componentelor sistemului, respectiv: continuarea forajului sondelor de producție; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; derularea unui program extins de testare, înainte de punerea în funcțiune. Romgaz, prin directorul general Răzvan Popescu, leagă explicit instalarea platformei de etapa anterioară – conducta de transport gaze – și de obiectivul de punere în funcțiune în 2027: „Operațiunea de instalare a platformei de producție offshore Neptun Alpha s-a efectuat la cele mai ridicate standarde de siguranță și vine în continuarea finalizării etapei de instalare a conductei de transport gaze.” Context: ce include infrastructura de producție Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include, conform informațiilor din articol: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino; 3 sisteme de producție submarine; conducte colectoare asociate; o platformă offshore; o conductă de gaze naturale către Tuzla; o stație de măsurare a gazelor. Economica mai notează că, pe lângă conducta de 160 km deja instalată, construcția stației de măsurare a gazelor de la Tuzla și a clădirii de control „avansează”, iar următoarea etapă este integrarea completă a sistemului, urmată de testări, pentru pregătirea producției estimate să înceapă în 2027. [...]
Instalarea platformei offshore și a conductei de 160 km pentru gazele din Marea Neagră mută proiectul în faza finală, cu efect direct asupra securității energetice și a prețurilor interne , potrivit Antena 3 , care citează o declarație a premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus că Romgaz și OMV Petrom au finalizat instalarea platformei de producție pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, descrisă drept „cel mai mare proiect de gaze naturale din România”. Structura de susținere a fost montată și fixată pe fundul mării, având o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, iar instalarea s-a făcut cu nave speciale, în ultimele luni. Un element-cheie al proiectului este conducta de 160 km care leagă platforma de țărm. În perioada următoare, lucrările ar urma să continue cu realizarea racordurilor și cu testarea instalațiilor, astfel încât exploatarea gazului „să înceapă din anul viitor”, conform postării citate. Ce impact economic invocă Guvernul Premierul interimar a prezentat proiectul ca fiind strategic pentru energie și a indicat câteva efecte economice directe ale noilor volume de gaz: posibilitatea „relansării industriale”; asigurarea îngrășămintelor pentru agricultură din producția internă, cu referire la combinatul Azomureș; acoperirea consumului de gaze al locuințelor „la un preț stabil în anii următori”. Miza regională și următorul prag În aceeași intervenție, Bolojan a susținut că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar transforma România „într-un actor relevant” pentru securitatea energetică regională și „în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. El a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru respectarea programului de lucrări. Din informațiile disponibile în material, următorul reper operațional este finalizarea racordurilor și testarea instalațiilor, înainte de începerea exploatării efective, estimată pentru anul viitor. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah prin Marea Neagră riscă să lovească alimentarea rafinăriilor din România , într-un moment în care piața locală depinde majoritar de importuri, potrivit Antena 3 . Kazahstanul ar urma să oprească pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și să nu mai livreze prin Marea Neagră, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor petroliere. Miza pentru România este una operațională și de securitate a aprovizionării: țara importă o cantitate mare de țiței kazah, descris în material ca esențial pentru rafinăriile Petromidia și Petrobrazi. În contextul în care producția internă acoperă doar o parte din consum, orice blocaj pe ruta Mării Negre poate crea presiune pe lanțul de aprovizionare. De ce contează: dependența de importuri și rolul Kazahstanului Consumul anual de țiței al României este de aproximativ zece milioane de tone, în timp ce producția internă este de 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri. Principalele surse menționate sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. În articol se precizează că peste 80% din țițeiul de import ar fi de origine kazahă, iar pentru Petromidia țițeiul kazah este descărcat în portul Midia, operat de Rompetrol, restul ajungând la Constanța. Deși tranzitează conducte pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, țițeiul este „certificat ca fiind non-rusesc” și exceptat de la sancțiuni, potrivit materialului. Ce se întâmplă pe ruta CPC și care este riscul imediat Antena 3 relatează că informația privind oprirea livrărilor este atribuită Bloomberg, care citează două surse familiarizate cu situația. Potrivit uneia dintre surse, companiile se tem să mai trimită petroliere la terminalul CPC. Dacă suspendarea transportului prin conductă continuă până la sfârșitul săptămânii, Kazahstanul ar putea fi nevoit să își reducă producția de petrol, au afirmat sursele citate. CPC este o infrastructură critică pentru exporturile kazahe: aproximativ 80% din exporturile petroliere ale țării trec prin acest sistem, care leagă zăcămintele din Kazahstan de terminalul maritim din apropierea orașului Novorossiisk. În 2024, prin CPC au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit din Kazahstan. Context: atacuri cu drone și reacții oficiale Materialul menționează atacuri asupra unor nave în 17, 19 și 20 iulie. Sunt enumerate mai multe incidente, inclusiv avarierea petrolierului „Nordic Zenith” de două drone și lovirea altor petroliere („Asia”, „Nissos Ios”, „Nelsa”). Ministerul kazah de externe a condamnat atacurile asupra petrolierelor civile din zona terminalului maritim CPC și a transmis că statul intenționează să solicite despăgubiri integrale, invocând dreptul internațional. „Aceste acțiuni sunt acte deliberate care urmăresc destabilizarea comerțului internațional legitim și a piețelor energetice mondiale și subminează totodată siguranța lanțurilor globale de transport și logistică”, se arată în declarația ministerului kazah de externe. Ucraina a respins orice implicare în atacuri, iar ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a cerut evitarea „acuzațiilor pripite și nefondate”, potrivit articolului. În acest moment, informația-cheie pentru piața românească rămâne durata întreruperii: dacă oprirea livrărilor se prelungește, riscul de tensiuni în aprovizionarea cu țiței pentru rafinăriile locale crește, însă articolul nu indică un calendar ferm al reluării transporturilor. [...]
Un petrolier cu peste 3.790 de tone de GPL a fost avariat și a luat foc în Marea Neagră, în Zona Economică Exclusivă a României, iar incidentul ridică riscuri operaționale pentru siguranța navigației în zonă , potrivit Biziday . Nava se afla la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) de țărm, în afara apelor teritoriale românești, iar incendiul de la bord nu era stins la momentul informării. Nava, sub pavilion Liberia, se numește Gas Lisbon și transporta gaz petrolier lichefiat (GPL). Președintele Nicușor Dan a transmis că petrolierul a fost lovit în afara apelor teritoriale românești și că incidentul este „cel mai probabil parte a războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, urmând ca instituțiile statului să stabilească „circumstanțele, cauzele și responsabilitățile”. Efect imediat: intervenție de salvare și restricții de navigație în perimetru În urma avariilor, a izbucnit un incendiu pe punte, iar echipajul nu a mai putut folosi propriile mijloace de evacuare. Operațiunea a fost coordonată de Centrul Maritim de Coordonare din Constanța (MRCC), care a mobilizat: o navă de intervenție a Gărzii de Coastă; navele SAR Apollo și SAR Artemis ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza vremii nefavorabile, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație nu a putut interveni. Echipajul SAR Apollo a lansat două plute de salvare și a evacuat toți cei 17 marinari. Starea echipajului și situația navei Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, însă trei au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale urgente: doi cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului și unul cu răni multiple și hemoragie. Aceștia au fost preluați în apropiere de Sulina și transportați la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea. Nava este ancorată, în zonă a fost emis un avertisment pentru celelalte nave să evite perimetrul incidentului, iar un remorcher a fost trimis pentru a preveni deriva și posibile riscuri suplimentare pentru siguranța navigației. Incendiul de la bord continua să ardă la momentul comunicării. [...]
Guvernul mută noaptea transporturile feroviare de combustibil spre vest pentru a evita sincopele , pe fondul blocajelor logistice dintre Constanța și Fetești și al incertitudinilor privind livrările de țiței din Kazahstan, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că, în următoarele două săptămâni, nu sunt așteptate probleme de aprovizionare la nivel național, însă avertizează că riscurile se mută în zona operațională: distribuția către vest și alimentarea rafinăriei Petromidia. În urma unei noi întâlniri a Ministerului Energiei cu companiile petroliere, convocată pentru a evalua efectele blocării exporturilor de petrol kazah prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), Bolojan a indicat că Rompetrol este compania „cea mai expusă” acestui blocaj și caută rute alternative de transport pentru țiței. „În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme legate de aprovizionare.” Presiune pe Petromidia dacă livrările din Kazahstan nu revin la normal Dacă livrările de țiței din Kazahstan nu vor fi reluate „în condiții normale”, Rompetrol estimează o reducere a producției la rafinăria Petromidia în luna august, potrivit declarațiilor premierului. „Dacă nu se va rezolva, estimează o scădere cu 10-15% a producției în august la rafinăria Petromidia.” Bolojan a pus tensiunile din piață pe seama războiului din zona Mării Negre, care crește riscurile pentru transportul maritim, dar și a atacurilor cu drone asupra infrastructurii folosite pentru exporturile de petrol din Kazahstan. Blocajul Constanța–Fetești: combustibilul primește prioritate pe timp de noapte În paralel cu riscul de pe lanțul de aprovizionare cu țiței, Guvernul încearcă să reducă riscul de sincope în alimentarea cu carburanți în vestul țării, unde stocurile sunt „aproape de limita minimă”. Problema, potrivit premierului, vine din lucrările feroviare dintre Constanța și Fetești, care afectează ritmul în care Oil Terminal poate expedia trenurile-cisternă către vest. „Datorită blocajului din zona Constanța-Fetești, depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către vestul țării.” Soluția agreată după discuții între Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și CFR este prioritizarea transporturilor de combustibil pe timpul nopții, când traficul feroviar este mai redus. Miza legislativă: limitarea scumpirilor fără risc de penurie Premierul a mai spus că modificările legislative discutate în Parlament privind comercializarea carburanților trebuie calibrate astfel încât să nu perturbe piața și să nu ducă la deficit de combustibil. În acest sens, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează cu industria la o variantă care să limiteze eventualele creșteri de preț generate de evoluțiile geopolitice, fără a afecta aprovizionarea și funcționarea pieței. [...]
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
