Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril, în contextul unui deficit major între cererea globală și oferta disponibilă, iar piețele energetice rămân tensionate în ciuda intervenției fără precedent a Agenției Internaționale a Energiei.
Potrivit TVR Info, cotațiile țițeiului au crescut cu aproximativ 6% într-o singură zi, depășind temporar pragul psihologic de 100 de dolari pe baril. Scumpirea vine în ciuda deciziei Agenției Internaționale a Energiei de a elibera pe piață 400 de milioane de barili din rezervele strategice, cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației.
Chiar și așa, piețele nu s-au stabilizat. Analiștii spun că efectele acestei măsuri ar putea deveni vizibile abia după aproximativ 10 săptămâni, deoarece dezechilibrul dintre cerere și ofertă rămâne semnificativ.
Datele indică o diferență importantă între consum și producție:
| Indicator | Nivel estimat |
|---|---|
| Cerere globală de petrol | 105 milioane barili/zi |
| Oferta disponibilă | 94 milioane barili/zi |
| Deficit zilnic | aproximativ 11 milioane barili |
Acest deficit menține presiunea asupra prețurilor, iar tensiunile geopolitice din regiuni importante pentru producția de energie contribuie la incertitudinea pieței.
Creșterea prețului petrolului se reflectă deja în costul combustibililor atât în Europa, cât și în Statele Unite. Specialiștii avertizează că efectele nu se vor limita doar la transport.
Scumpirea energiei poate genera majorări în lanț ale prețurilor pentru numeroase produse și servicii. Printre sectoarele afectate se numără:
Astfel, evoluția pieței petrolului riscă să amplifice presiunile inflaționiste în multe economii europene, într-un moment în care costurile energiei rămân deja ridicate.
Recomandate
Donald Trump analizează relaxarea sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei , ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze prețurile globale ale petrolului pe fondul conflictului cu Iranul, relatează Reuters . Potrivit informațiilor, administrația americană ia în calcul mai multe opțiuni pentru a crește oferta globală de petrol și pentru a tempera creșterea prețurilor la energie. Printre acestea se numără relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei în sectorul petrolier și eliberarea unor rezerve strategice de țiței . Discuțiile vin în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după mai mult de o săptămână de atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Conflictul a perturbat transporturile de petrol din regiune și a amplificat volatilitatea pe piețele energetice. Trump a confirmat că administrația sa analizează ridicarea unor sancțiuni pentru a stabiliza piața. „Avem sancțiuni împotriva unor țări. Vom ridica aceste sancțiuni până când strâmtoarea va fi deschisă”, a declarat liderul american reporterilor. O eventuală relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea crește oferta globală de petrol într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz – rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – este afectat de tensiunile militare dintre Iran și aliații occidentali. Totuși, o astfel de decizie ar putea complica strategia Washingtonului de a limita veniturile Rusiei din exporturile energetice, pe fondul războiului din Ucraina. Analiștii citați de Reuters spun că opțiunile Casei Albe pentru a reduce rapid prețurile petrolului sunt limitate. În lipsa reluării normale a traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, impactul măsurilor economice ar putea fi redus. Creșterea prețurilor la energie reprezintă și o provocare politică pentru Trump , care a încercat să mențină costurile combustibililor la un nivel scăzut înaintea alegerilor intermediare din noiembrie , când republicanii speră să își păstreze controlul asupra Congresului. [...]
Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]
Prețul petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril joi, pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra transporturilor și infrastructurii energetice din Golf, potrivit Euronews . Mișcarea vine în pofida unei eliberări record de țiței din rezervele strategice anunțate de Agenția Internațională a Energiei (IEA), semn că piața pune în preț riscul de întrerupere a livrărilor din Orientul Mijlociu. Creșterea cotațiilor reflectă, în primul rând, percepția că războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, intră în a treia săptămână fără semne de detensionare, iar Teheranul continuă atacurile de represalii în zona Golfului. În acest context, analiștii citați de publicație avertizează că intervalul 90–100 de dolari pe baril ar putea deveni „noul normal” pentru o perioadă. De ce conflictul împinge prețul peste 100 de dolari Factorul central este riscul de blocare sau restrângere a fluxurilor fizice de țiței și produse petroliere din regiune, într-un moment în care piața reacționează rapid la orice semnal de perturbare a transportului maritim. Euronews notează că Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul lumii, rămâne închisă pentru aproape toate petrolierele, iar Iranul a transmis că nu va permite exportul „nici măcar a unui litru” de petrol din Golf cât timp războiul continuă. Pe lângă riscul de tranzit, știrea indică o escaladare a incidentelor care afectează direct lanțul logistic: un proiectil a lovit o navă portcontainer în apropierea Emiratelor Arabe Unite, iar două petroliere din apele Irakului ar fi fost lovite, după ce Bagdadul anunțase deja reducerea producției din cauza crizei, urmat de măsuri similare din partea Kuweitului și Arabiei Saudite. În paralel, Bahrain a raportat un atac asupra unor rezervoare de combustibil, iar Arabia Saudită a spus că a interceptat drone îndreptate spre câmpul petrolier Shaybah. Eliberarea record din rezerve nu a calmat piața IEA a anunțat miercuri cea mai mare eliberare de petrol din rezerve din istoria sa: statele membre au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili, dintre care 172 de milioane ar urma să vină din Statele Unite. În mod obișnuit, astfel de intervenții au rolul de a tempera prețurile prin creșterea temporară a ofertei disponibile. De data aceasta, însă, efectul a fost depășit de temerile privind „sufocarea” aprovizionării energetice, pe măsură ce Iranul își intensifică încercările de a perturba livrările în regiune, mai scrie Euronews. Pentru piață, mesajul este că un volum mare din rezerve poate compensa doar parțial un șoc de securitate care afectează rutele, asigurările, disponibilitatea navelor și, în ultimă instanță, producția. Amenințările Iranului și riscul de extindere economică Pe lângă componenta strict energetică, Teheranul a ridicat miza prin amenințări la adresa economiei globale și a unor ținte economice și tehnologice, după atacuri asupra navelor comerciale și avertismente privind vasele din SUA sau ale aliaților săi. Un mesaj atribuit comandamentului operațional central Khatam Al-Anbiya, preluat de televiziunea de stat, indică intenția de a lovi „centre economice și bănci” asociate intereselor americane și israeliene. „Inamicul ne-a dat mână liberă să vizăm centre economice și bănci aparținând Statelor Unite și regimului sionist”, a transmis comandamentul operațional central Khatam Al-Anbiya, într-o declarație citată de Euronews. În plan practic, Euronews relatează că mai multe companii internaționale au închis sau evacuat birouri din țările din Golf după aceste amenințări, inclusiv Citi și Deloitte în Dubai, iar PwC în Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit. Astfel de decizii pot amplifica tensiunile pe piața petrolului prin creșterea percepției de risc regional, cu efecte în costurile de operare și în continuitatea activităților comerciale. Ce urmează pentru piața petrolului În lipsa unor semnale de detensionare, cotațiile rămân sensibile la orice informație despre Strâmtoarea Hormuz, atacuri asupra navelor și eventuale reduceri de producție în statele din Golf. Avertismentul analiștilor că 90–100 de dolari pe baril ar putea rămâne un interval obișnuit „pentru o vreme” sugerează că piața începe să includă în preț un risc geopolitic persistent, nu doar episoade punctuale. În paralel, chiar dacă eliberarea de 400 de milioane de barili din rezervele IEA este fără precedent, știrea arată că instrumentele de stabilizare prin rezerve strategice pot avea eficiență limitată atunci când problema principală este securitatea rutelor și a infrastructurii. Pentru consumatori și companii, consecința imediată este o volatilitate mai mare și un nivel de preț mai ridicat, atâta timp cât riscul de întrerupere a fluxurilor din Orientul Mijlociu rămâne ridicat. [...]
Iranul a atacat nave comerciale, aeroportul din Dubai și infrastructură energetică din Golful Persic , în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra teritoriului iranian continuă, potrivit informațiilor publicate de Associated Press . Escaladarea conflictului perturbă rutele comerciale și aprovizionarea globală cu energie, într-o regiune prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Atacuri asupra infrastructurii și transportului Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra mai multor ținte din regiune. Două drone au lovit zona din apropierea aeroportului internațional Dubai, patru persoane fiind rănite, însă traficul aerian a continuat. În Oman, rezervoare de combustibil din portul Salalah au fost cuprinse de flăcări după mai multe zile de atacuri. Totodată, nave comerciale au fost lovite în apropierea strâmtorii Hormuz. Un cargou thailandez a fost incendiat, iar trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți după ce 20 au fost salvați de marina Omanului. De la începutul conflictului au fost confirmate cel puțin 12 incidente cu nave în zona strâmtorii , iar cel puțin șapte marinari au murit . Risc major pentru transportul de petrol Iranul încearcă să blocheze traficul prin Strâmtoarea Hormuz , unul dintre cele mai importante puncte pentru transportul global de petrol. Prin această rută trece aproximativ 20% din petrolul comercializat în lume . Statele Unite au răspuns cu lovituri aeriene asupra forțelor navale iraniene și au anunțat distrugerea a 16 nave iraniene care instalau mine maritime . În același timp, unele petroliere legate de Iran continuă să transporte petrol prin așa-numite „dark transits” , adică navighează cu sistemele de urmărire dezactivate. Reacția comunității internaționale Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care cere Iranului să înceteze atacurile asupra statelor din Golf. Rezoluția a fost aprobată cu 13 voturi pentru , în timp ce China și Rusia s-au abținut , argumentând că textul nu menționează loviturile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului. Diplomații din regiune avertizează că escaladarea conflictului amenință stabilitatea unei zone esențiale pentru economia globală. Impact economic global Războiul a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent este cu aproximativ 20% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului , iar prețurile carburanților cresc în multe țări. Pentru a stabiliza piața, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție de acest tip din istorie. Extinderea conflictului în regiune Loviturile nu se limitează la Iran și Golful Persic. Israelul a atacat poziții ale grupării Hezbollah în Liban, după lansarea mai multor rachete asupra nordului Israelului. Luptele au provocat un număr mare de victime și deplasări masive de populație. Bilanțul preliminar al conflictului: peste 1.300 de morți în Iran 634 de morți în Liban 12 morți în Israel 7 soldați americani uciși și alți 8 răniți grav Pe fondul acestor evoluții, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, iar impactul economic global ar putea deveni tot mai pronunțat dacă transportul de petrol prin Golful Persic rămâne afectat. [...]
Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istorie pe piața globală a țițeiului. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, de cele 32 de state membre ale agenției, pentru a stabiliza piața petrolului afectată de conflictul din Orientul Mijlociu. Măsura este dublă față de intervenția realizată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, când au fost eliberați aproximativ 182 de milioane de barili. De această dată, cantitatea decisă reprezintă una fără precedent și face parte dintr-o acțiune colectivă de urgență menită să limiteze creșterea prețurilor la energie și perturbările de aprovizionare. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol , a declarat că piețele petroliere se confruntă cu provocări fără precedent și că reacția trebuie să fie una coordonată la nivel global. Agenția a fost creată în 1974 tocmai pentru a răspunde unor astfel de crize energetice. Decizia vine în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie 2026 , care a afectat grav transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz . Această rută este una dintre cele mai importante pentru comerțul mondial cu energie, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere tranzitând zilnic zona , echivalentul a circa un sfert din comerțul maritim global cu țiței. Blocarea traficului maritim în zonă a dus la reducerea producției în mai multe state din regiune , deoarece depozitele s-au umplut, iar exporturile au fost limitate. Situația s-a tensionat și mai mult după ce trei nave au fost lovite de proiectile în apropierea strâmtorii , în timp ce Iranul a avertizat că navele aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor ar putea deveni ținte. Mai multe state au confirmat deja participarea la această eliberare de rezerve: Statele Unite și Japonia ar urma să contribuie cu cele mai mari volume; Germania a anunțat că va participa la operațiune, la solicitarea agenției; unele țări ar putea începe eliberarea petrolului chiar de săptămâna viitoare. În total, statele membre ale AIE dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice , stocuri create special pentru situații de criză energetică. În pofida tensiunilor, primele reacții ale pieței indică o stabilizare a prețurilor. În cursul zilei de miercuri, petrolul european Brent se tranzacționa la sub 92 de dolari pe baril , după ce anterior urcase brusc până la aproximativ 120 de dolari pe fondul temerilor legate de întreruperea livrărilor. [...]
Un atac cu drone atribuit Iranului a dus la suspendarea operațiunilor uneia dintre cele mai mari rafinării de petrol din lume , situată în complexul industrial Ar Ruwais din Abu Dhabi, fapt care ar putea afecta producția de combustibili și piața energetică globală, potrivit Bloomberg . Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat că rafinăria și-a suspendat temporar operațiunile ca măsură de precauție , după ce un incendiu a izbucnit în complexul industrial din Al Ruwais în urma atacului cu drone. Nu au fost raportate victime. Rafinăria Ruwais este o infrastructură energetică majoră la nivel global. Instalația are o capacitate de procesare de aproximativ 922.000 de barili de petrol pe zi , fiind: singura rafinărie din Abu Dhabi cea mai mare rafinărie din Orientul Mijlociu a patra cea mai mare rafinărie din lume într-un singur amplasament Cea mai mare parte a producției – benzină, motorină și combustibil pentru avioane – este destinată exportului, ceea ce face ca orice întrerupere să aibă potențialul de a influența piețele energetice internaționale. Complexul industrial din Ruwais este conectat la trei terminale maritime și o rețea de conducte de peste 1.600 de kilometri , care distribuie combustibil către infrastructuri strategice, inclusiv Aeroportul Internațional Abu Dhabi. Potrivit Bloomberg, o oprire prelungită a rafinăriei ar putea forța Emiratele Arabe Unite să reducă producția de petrol , cu impact direct asupra exporturilor de produse rafinate. Incidentul are loc într-un context regional tensionat. După lansarea operațiunii militare a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, la sfârșitul lunii februarie 2026, Teheranul a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra unor obiective din Orientul Mijlociu. În ultimele zile, mai multe instalații energetice din regiune au fost afectate: Arabia Saudită a închis rafinăria Saudi Aramco din Ras Tanura după un atac cu drone QatarEnergy a suspendat producția de gaz natural lichefiat la instalațiile Ras Laffan și Mesaieed Aceste evenimente cresc riscul unor perturbări majore în aprovizionarea globală cu petrol și combustibili , într-un moment în care piețele energetice sunt deja sensibile la tensiunile geopolitice. [...]
