Economie17 apr. 2026
Wall Street și industria de apărare profită de pe urma războiului din Iran - Creșteri semnificative în profiturile băncilor și în sectorul energetic verde
Volatilitatea și șocul energetic generate de războiul din Iran au redistribuit rapid câștigurile în economie , cu bănci de investiții, companii de apărare, platforme de pariuri pe evenimente, industria de cipuri și energia regenerabilă printre beneficiari, în pofida deteriorării perspectivelor macro, potrivit Al Jazeera . Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 de la 3,3% la 3,1%, invocând efectele războiului SUA–Israel cu Iranul și închiderea Strâmtorii Hormuz asupra economiei mondiale. Conflictul a afectat infrastructura energetică din Golf, iar exporturi critice – petrol, gaze, produse chimice și îngrășăminte – rămân în mare parte blocate după închiderea strâmtorii de către Iran și blocada navală ulterioară a porturilor iraniene de către SUA. În scenariul pesimist al unui război prelungit, FMI estimează că avansul economiei globale ar putea coborî la 2,5% în 2026, cu economiile cu venituri mici și cele în curs de dezvoltare lovite cel mai puternic de scumpirea materiilor prime și a energiei; separat, transporturile și logistica se confruntă cu o criză distinctă. Cine câștigă din volatilitate: bănci de investiții și „piețe de predicție” Pe fondul oscilațiilor de piață, băncile de investiții au raportat profituri în creștere, alimentate de volume mai mari de tranzacționare și activitate intensă a clienților. Sean Dunlap, director de cercetare pe acțiuni la Morningstar Research Services, explică mecanismul: repoziționarea frecventă a investitorilor duce la mai multe tranzacții, iar „spread-urile” (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) tind să crească, ceea ce mărește profitabilitatea intermediarilor. Rezultatele din primul trimestru din 2026, publicate săptămâna aceasta, indică: Morgan Stanley: profit de 5,57 miliarde dolari (aprox. 25,6 miliarde lei), +29% an/an; Goldman Sachs: profit de 5,63 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), +19% an/an; JPMorgan Chase: câștiguri trimestriale de 16,49 miliarde dolari (aprox. 75,9 miliarde lei), +13% an/an. Dunlap avertizează însă că trendul se poate inversa dacă volatilitatea persistă prea mult, deoarece investitorii pot deveni mai prudenți și mai puțin dispuși să se împrumute pentru tranzacții. În paralel, platformele de „piețe de predicție” (pariuri între utilizatori pe probabilitatea unor evenimente) au crescut odată cu interesul pentru evoluțiile conflictului. Polymarket, o platformă bazată pe criptomonede, ar câștiga de la începutul lunii peste 1 milion de dolari pe zi (aprox. 4,6 milioane lei) din comisioane, după ce și-a revizuit structura de taxe pe 30 martie. Potrivit datelor DefiLlama, schimbarea ar fi adus Polymarket peste 21 milioane de dolari (aprox. 96,6 milioane lei) în comisioane de la 1 aprilie, față de 11,6 milioane de dolari (aprox. 53,4 milioane lei) în tot martie și 6,23 milioane de dolari (aprox. 28,7 milioane lei) în tot februarie; dacă ritmul continuă, analiza DefiLlama indică posibilitatea a 342 milioane de dolari (aprox. 1,57 miliarde lei) comisioane în acest an. Tot aici apare și un risc de reglementare: cercetători citați în material arată că 1% dintre utilizatori au captat 84% din câștigurile din tranzacționare, iar autoritățile federale americane au anunțat că vor intensifica măsurile împotriva tranzacționării pe informații privilegiate, după pariuri considerate suspect de bine sincronizate pe rezultatele războiului. Apărarea și tehnologia: cerere militară, boom de cipuri și listări așteptate Industria aerospațială și de apărare beneficiază de creșterea cheltuielilor militare, pe fondul conflictelor din Ucraina, Iran, Sudan, Gaza și Liban și al majorării bugetelor de apărare la nivel global. FMI notează într-un raport din aprilie că aproximativ jumătate dintre țările lumii și-au crescut bugetele militare în ultimii cinci ani, ceea ce se traduce în achiziții mai mari, de la drone la rachete. În Europa, țările NATO s-au angajat să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Pe bursă, MSCI World Aerospace and Defence Index a raportat randamente nete de 32% an/an la final de martie, peste MSCI World Index (18,9%), care urmărește 1.300 de companii mari și medii din aceleași 23 de piețe globale. În inteligența artificială, perspectiva rămâne robustă: UNCTAD estima anterior că industria AI ar putea crește de la 189 miliarde dolari (aprox. 869 miliarde lei) în 2023 la 4,8 trilioane dolari (aprox. 22,1 trilioane lei) până în 2033, iar războiul din Iran „nu pare să fi afectat” această traiectorie, potrivit materialului. Nick Marro, analist-șef pentru comerț global la Economist Intelligence Unit, spune că se vede „reziliență” în sectoare precum AI și energia regenerabilă, unul dintre indicatori fiind exporturile de semiconductori din Asia de Est. Taiwan a raportat exporturi de mărfuri de 80,2 miliarde dolari (aprox. 369 miliarde lei) în martie, +61,8% an/an, creșterea fiind condusă de exporturile către SUA, +124% an/an, potrivit analizei EIU. TSMC a anunțat un venit net de 572,8 miliarde dolari taiwanezi (NTD), echivalentul a 18,1 miliarde dolari (aprox. 83,3 miliarde lei), pentru primele trei luni din 2026, +58% an/an în NTD. Materialul mai notează că lideri din industrie precum Anthropic și OpenAI ar planifica listări publice (IPO) în acest an, un semnal de încredere pe termen scurt. Energia regenerabilă: războiul accelerează politicile de securitate energetică Conflictul a reaprins tema securității energetice și a accelerat politicile de tranziție de la combustibili fosili, pe fondul celui de-al treilea șoc energetic al deceniului, după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina (2022). Marro afirmă că războiul a „stimulat” energia regenerabilă prin urgența de a diversifica sursele și de a reduce dependența de combustibili fosili. Agenția Internațională a Energiei (IEA) arăta deja, înainte de război, că guvernele investesc în regenerabile și din motive geopolitice. Potrivit unui raport IEA publicat luna aceasta, 150 de țări au politici active pentru dezvoltarea regenerabilelor și a energiei nucleare, 130 au politici de eficiență energetică și electrificare, iar 32 au politici pentru reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și tehnologii de energie curată. În Asia – regiune care cumpără de regulă 80-90% din petrolul și gazele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz – închiderea strâmtorii a forțat măsuri de urgență, inclusiv raționalizare a combustibililor și plafonări de prețuri. Coreea de Sud, Thailanda, India, Cambodgia, Indonezia, Vietnam și Filipine au anunțat măsuri variate, de la facilități fiscale pentru panouri solare la domiciliu până la noi proiecte de regenerabile și chiar repornirea unor reactoare nucleare. Pe piață, S&P Global Clean Energy Transition Index – care urmărește 100 de companii din solar, eolian, hidro, biomasă și alte surse regenerabile – este în creștere cu 70,92% an/an, potrivit datelor citate. [...]