Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Traian Băsescu spune că raționalizarea carburantului ar trebui luată în calcul, pentru a preveni o posibilă criză de aprovizionare, potrivit Mediafax. Fostul președinte a făcut declarațiile la TVR INFO, susținând că miza principală pentru Europa nu este nivelul prețului, ci existența stocurilor necesare.
În intervenția sa, Băsescu a vorbit despre limitarea consumului încă din această etapă, ca măsură preventivă, oferind un exemplu de tip cotă lunară pentru alimentare.
„Hai să fim corecţi. Trebuie raţionalizat de pe acum, ca să nu ajungem la criză. Adică, spre exemplu, dumneavoastră să luaţi un rezervor de benzină pe lună”, a afirmat Băsescu.
Fostul șef al statului a criticat intervențiile directe asupra prețurilor, precum plafonarea sau reducerea administrativă, pe care le consideră contraproductive. În opinia sa, piața ar trebui lăsată să funcționeze astfel încât importatorii de benzină și motorină să rămână interesați să aducă marfă în România.
El a argumentat că restricțiile pot schimba direcția livrărilor către piețe fără limitări, invocând exemplul Bulgariei, despre care a spus că are o acciză mai mică și ar putea deveni mai atractivă pentru comercianți. În acest scenariu, România ar risca să se confrunte cu o reducere a importurilor, chiar dacă prețul la pompă ar fi temporar mai mic.
În același context, Băsescu a comentat și situația bugetară a României, pe care a descris-o drept „grea”, explicând de ce autoritățile ar ezita să reducă acciza sau TVA la carburanți. El a menționat și ideea apelării la instituții financiare internaționale, afirmând că „s-au dus la Banca Mondială, care nu mișcă fără FMI”.
Separat, Mediafax trimite și la un material anterior pe aceeași temă, în care Băsescu avertiza că blocarea prețurilor ar putea duce la penurie și discuta despre funcționarea rafinăriilor.
Recomandate
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
Petromidia a crescut livrările către piața internă până la circa 69–70% din producție în primul semestru , față de 50–56% în anii anteriori, pe fondul sincopelor din lanțurile de aprovizionare și al volatilității regionale, potrivit Economica . Mesajul conducerii Rompetrol Rafinare este că industria poate gestiona operațional șocurile externe, dar are nevoie de predictibilitate legislativă și fiscală pentru a evita costuri și blocaje care se văd, în final, în prețul la pompă. Reorientarea livrărilor: mai mult pentru România, în condiții de aprovizionare tensionată Sorin Graure, director general al Rompetrol Rafinare, a spus că rafinăriile Petromidia și Vega au răspuns „cu responsabilitate” unor sincope apărute din disfuncționalități ale porturilor de încărcare, prin ajustări operaționale (rețete și parametri de procesare) și prin redirecționarea unei părți mai mari din producție către piața internă. Declarațiile au fost făcute la o conferință organizată de Profit.ro. În același timp, compania indică faptul că România are „o poziție strategică” prin relația cu Kazahstanul, de unde provine în mare parte țițeiul procesat local, și că rafinăriile sunt „disponibile 100%” să proceseze țiței, în timp ce sunt căutate și surse alternative. De ce nu pot fi prognozate prețurile la pompă, potrivit rafinăriei Graure susține că evoluția prețurilor la carburanți este imposibil de anticipat în actualul context, deoarece depinde de mai multe componente care se mișcă simultan: cotațiile internaționale ale țițeiului, costurile de procesare și nivelul taxelor. În explicația sa, „mai mult de jumătate” din prețul final ar reprezenta accize și taxe către stat, iar presiunea pe preț vine și din creșterea rapidă a costurilor conexe, inclusiv: gazul natural (care influențează direct costul de procesare); mentenanța și investițiile; alte costuri operaționale care pot „eclipsa” scăderea costurilor de rafinare. Cererea către stat: predictibilitate fiscală și consultare înainte de schimbări Conducerea Rompetrol Rafinare cere un dialog „constructiv” între stat (prin ministerele relevante) și producători, respectiv importatori, înainte de modificări legislative. Argumentul este că schimbările bruște „de pe o lună pe alta” pot avea efecte negative în lanț asupra producției, aprovizionării și logisticii și pot afecta planurile de producție, bugetele și apetitul investitorilor. „Este important să avem o anumită predictibilitate fiscală. Dacă anumite abrogări sau anumite modificări se fac de la o lună la alta, asta nu dă bine deloc.” În lista de exemple de măsuri cu efecte în lanț, Graure menționează impozitul minim pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate și plafonarea adaosului comercial, insistând că analizele de risc ar trebui făcute înainte, nu după schimbarea legislației. Context: cine operează Petromidia și cum arată acționariatul Rompetrol Rafinare operează rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare din România) și Vega Ploiești. Acționarii semnificativi sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%). [...]
Sediul central al Saudi Aramco a fost avariat, iar o parte din activitate a fost mutată în alte birouri și în regim de lucru de acasă , după un atac cu drone și rachete atribuit rebelilor houthi, potrivit Biziday . Un incendiu s-a extins pe mai multe etaje, însă nu este clar dacă a fost provocat de o lovitură directă sau de resturi rezultate în urma interceptării proiectilelor. Trei persoane cu cunoștințe directe despre situație au declarat că incendiul a afectat mai multe etaje ale clădirii, iar două dintre ele au precizat că angajații lucrează de acasă. În paralel, o parte din activitate a fost transferată către birouri din alte părți ale lumii. Nu au fost raportate victime. Ce spun autoritățile și compania Ministerul Energiei din Arabia Saudită a transmis oficial că atacul a provocat un incendiu „de proporții limitate”. Saudi Aramco nu a oferit un punct de vedere. Sediul central al companiei este în Dhahran, la Golful Persic. Contextul atacului și riscul de escaladare Autoritățile saudite au anunțat marți seară că au interceptat mai multe drone și rachete lansate asupra capitalei Riad și altor orașe. În Riad, patru persoane au fost rănite din cauza resturilor. Atacul vine după ce Arabia Saudită a lovit marți mai multe depozite de petrol din Yemen (detalii în materialul Biziday ), iar rebelii houthi au amenințat că vor ataca obiective ale Saudi Aramco. Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters și postului CNN, inclusiv în relatările lor: Reuters și CNN . Pentru piața petrolului, miza imediată este continuitatea operațiunilor: deși nu sunt menționate întreruperi de producție, mutarea activității și avarierea sediului indică un nivel de perturbare operațională, iar lipsa de claritate privind cauza exactă a incendiului lasă deschisă evaluarea completă a pagubelor. [...]
Rusia susține că a încasat peste 320 mld. dolari din vânzări de energie către UE după 2022 , un semnal că sancțiunile europene au lăsat în continuare spațiu pentru importuri și derogări în domeniul hidrocarburilor, potrivit Agerpres . Vicepremierul rus responsabil cu energia, Aleksandr Novak , a declarat la televiziune că, pentru perioada 2022–prezent, livrările de resurse energetice către țările Uniunii Europene ar fi totalizat 320,7 miliarde de dolari (aprox. 1.443 miliarde lei). Doar în primele nouă luni din 2026, statele europene ar fi cumpărat hidrocarburi rusești de 21,3 miliarde de dolari (aprox. 96 miliarde lei). Novak a pus continuitatea livrărilor pe seama excepțiilor de la regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia „continuă să furnizeze resurse energetice în anumite domenii pentru care au fost acordate derogări”. Unde se văd „fisurile” din regimul de sancțiuni În pofida sancțiunilor adoptate de UE după declanșarea ofensivei ruse de amploare în Ucraina, unele state europene continuă să se aprovizioneze cu hidrocarburi rusești, în special cu gaz natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat mai ușor). Totodată, mai multe țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, beneficiază de scutiri care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte, conform informațiilor din material. Importuri „indirecte”, în afara calculelor Moscovei Totalul invocat de partea rusă nu include hidrocarburile care ajung în Europa pe rute indirecte, după procesare în țări terțe precum India și Turcia, care și-au majorat achizițiile de țiței rusesc din 2022, la fel ca și China. Reacții politice în SUA și estimări privind exporturile de motorină Subiectul a generat și reacții la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a justificat într-un mesaj pe Truth Social un acord privind furnizarea de motorină de către Rusia pe piețe, prezentat ca o măsură pentru temperarea creșterii prețurilor la nivel mondial. În același context, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a criticat „ipocrizia” europenilor care ar continua să finanțeze Rusia prin achiziții energetice. Separat, întrebat despre acordul privind motorina, Novak a estimat că Rusia ar putea ajunge la livrări de 3–3,5 milioane de tone pe lună pe piețele mondiale, nivel comparat cu cel „dinainte de criză”. [...]
