Știri
Tag: traian basescu

Suspendarea lui Traian Băsescu din 2007 a declanșat un referendum național care a confirmat, cu 74% „NU”, că electoratul nu susținea demiterea , un episod care a fixat în practică una dintre cele mai puternice pârghii de control parlamentar asupra președintelui, potrivit unei treceri în revistă publicate de Adevărul . Pe 20 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat oficial pentru prima dată, iar referendumul pentru demitere urma să aibă loc pe 19 mai 2007, într-o sâmbătă. Pe buletinele de vot, cetățenii au fost întrebați dacă doresc demiterea șefului statului, iar rezultatul a fost un „NU” majoritar: 74% dintre votanți s-au opus demiterii, la un total de aproximativ 8,1 milioane de voturi exprimate. Cronologia procedurală: de la sesizare la votul Parlamentului Suspendarea din 2007 a început în februarie, când PSD a sesizat Curtea Constituțională privind inițierea procedurilor de suspendare. La 28 februarie, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR), iar președinte al comisiei a fost numit Dan Voiculescu. La 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat suspendarea președintelui pentru încălcarea Constituției, cu o majoritate „clară”, iar referendumul a fost programat pe 19 mai, la limita legală de 30 de zile, deși alegerile au loc de obicei duminica. Contextul zilei de 20 aprilie, în selecția „Istoria zilei” Materialul mai amintește și alte repere asociate datei de 20 aprilie, între care nașterea regelui Carol I (menționat ca născut la Sigmaringen și ajuns domnitor, apoi rege al României), nașterea lui Adolf Hitler (1889), dizolvarea partidului naționalist Totul pentru Țară (1938), aselenizarea misiunii Apollo 16 (1972), moartea Monicăi Lovinescu (2008) și moartea DJ-ului Avicii (2018). [...]

Traian Băsescu spune că miza tensiunilor SUA–Iran este economică, nu militară , iar încercarea Washingtonului de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să complice relațiile cu aliați asiatici dependenți energetic, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu. În opinia lui Băsescu, „cheia blocadei americane” ar fi tocmai limitarea exportului de petrol iranian, iar consecința ar putea fi tensionarea relațiilor SUA cu parteneri din Extremul Orient, precum Coreea de Sud și Japonia, dar și cu China. El a calificat această abordare drept „o greșeală”. Strâmtorile maritime și riscul de „propagandă” Băsescu a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea unor strâmtori strategice, susținând că scenariul este greu de crezut și invocând faptul că, „de zile în șir”, nave ar fi continuat să tranziteze zona. „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. El a mai spus că, potrivit dreptului internațional maritim (Convenția din 1982), strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației, iar problema ar fi „renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. Escaladare militară: statele din Golf și capacitățile Iranului Pe componenta militară, fostul președinte a afirmat că țările din Golf nu ar putea face față unui conflict cu Iranul și a invocat un „raport CIA” care ar descrie drept îngrijorătoare cantitatea de rachete deținută de Teheran. În același context, el a susținut că Iranul ar avea capacitatea de a lovi aliații SUA, ceea ce ar pune sub presiune imaginea de garant al securității regionale pe care o proiectează Washingtonul. NATO și limitele intervenției Băsescu l-a criticat pe Donald Trump pentru modul în care ar fi cerut sprijinul NATO la scurt timp după declanșarea acțiunii, susținând că nu ar fi respectat cadrul legal. El a punctat că statele europene au proceduri constituționale care impun aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe în misiuni de luptă și a reiterat ideea că NATO este o alianță defensivă, care nu acționează automat în afara teritoriului său. [...]