Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina susține că a lovit din nou o stație-cheie de pompare a petrolului care alimentează Moscova, un episod care, dacă se confirmă, poate amplifica presiunea asupra lanțului logistic de combustibili din Rusia, deja afectat de deficit în mai multe regiuni, potrivit Meduza.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis pe 27 iunie că drone ucrainene au atacat, pentru a doua oară în această lună, stația de pompare a petrolului „Vtorovo”, din regiunea Vladimir. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, ar fi fost lovită o clădire tehnică a obiectivului, după care ar fi avut loc o explozie.
SBU nu a publicat fotografii sau înregistrări video care să confirme lovitura, iar autoritățile din regiunea Vladimir nu au comentat incidentul.
Datele proiectului de monitorizare prin satelit a incendiilor FIRMS, operat de NASA (date disponibile aici), nu indică incendii în zona stației. În schimb, FIRMS a înregistrat un incendiu produs la aproximativ 10 kilometri de stație, notează publicația.
Stația „Vtorovo” aparține companiei „Transneft-Verhniaia Volga”. SBU o descrie drept un „nod logistic important” pentru transbordarea produselor petroliere ușoare către porturi de export și către consumatori interni, inclusiv către Moscova.
Potrivit aceleiași surse, stația a mai fost atacată pe 10 iunie.
Ucraina lovește în mod regulat obiective petroliere din Rusia, iar aceste atacuri au contribuit la declanșarea unei crize de combustibil, pe fondul căreia locuitori din numeroase regiuni ruse se plâng de deficit de benzină, mai arată Meduza. Publicația a publicat și o hartă a zonelor unde lipsa de combustibil este resimțită mai puternic, pe baza răspunsurilor utilizatorilor „Yandex” (materialul este disponibil aici).
Recomandate
Un nou atac cu drone asupra depozitului de petrol Poltavskaia din regiunea rusă Krasnodar, al doilea în mai puțin de două săptămâni, indică o presiune operațională în creștere asupra infrastructurii de stocare a combustibililor din sudul Rusiei , cu efecte imediate precum incendii și restricții de trafic, potrivit Kyiv Post . Incendiul a izbucnit joi dimineață devreme, după ce resturi de dronă ar fi căzut și ar fi aprins depozitul, a declarat Aleksandr Haritonov, șeful districtului Krasnoarmeiski. La fața locului au fost trimise serviciile de urgență, iar autoritățile au închis o șosea din apropiere care leagă satul Poltavskaia de localitatea Trudobelikovski. Canalul rusesc de monitorizare Exilenova+ a relatat că trei rezervoare de combustibil ar fi fost cuprinse de flăcări. Canalul de Telegram Astra a susținut că depozitul ar avea aproximativ 28 de rezervoare și funcționează ca facilitate regională de stocare, alimentând părți din Ținutul Krasnodar și Republica Adîgheia. Aceste informații nu au putut fi verificate independent, notează publicația. Repetarea loviturii și reacția autorităților ruse Același depozit ar mai fi fost vizat pe 16 iunie, când autoritățile locale au raportat, de asemenea, un incendiu și închideri temporare de drumuri. Sediul operațional regional din Krasnodar a confirmat că incendiul a izbucnit la depozitul din Poltavskaia în urma atacului cu drone și a precizat că, în evaluarea preliminară, nu există victime. Separat, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat două drone care se apropiau de capitală în cursul nopții. Dimensiunea atacurilor cu drone, potrivit Moscovei Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea precedentă, au fost doborâte 269 de drone ucrainene de tip „aeronavă” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei. În context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat miercuri că Ucraina va executa lovituri „preventive” asupra facilităților pe care Rusia le folosește pentru a-și extinde efortul de război, prezentând campania cu rază lungă ca răspuns la atacurile ruse asupra orașelor ucrainene. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Tiumen arată extinderea riscului operațional pentru infrastructura petrolieră rusă, la aproape 2.000 km de graniță , potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Tiumen, Aleksandr Moor , a declarat că atacul asupra rafinăriei Tiumen (Antipinski) a fost „respins”, fără victime, iar angajații au fost evacuați. Ce se știe despre incident Moor a spus că nu au existat persoane rănite și că personalul a fost scos din incintă ca măsură de siguranță. În același timp, canalul de Telegram Astra, citând localnici, susține că în cartierul Antipino, unde se află rafinăria, s-au auzit cel puțin două explozii. Consilierul ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko , a confirmat că ținta atacului din Tiumen a fost chiar rafinăria locală. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Rafinăria din Tiumen este descrisă ca fiind cel mai mare rafinator independent din Rusia, cu o capacitate de producție de 7,5 milioane de tone de petrol pe an. Faptul că o astfel de instalație este vizată la o distanță atât de mare de granița ruso-ucraineană amplifică presiunea operațională asupra industriei: crește nevoia de protecție, poate genera întreruperi și complică logistica și planificarea producției, chiar și atunci când autoritățile afirmă că atacul a fost „respins”. Context: nu este primul episod în Tiumen Este cel puțin a doua dată când devine public un atac cu drone ucrainene asupra Tiumenului; primul a avut loc în octombrie 2025. La începutul lunii iunie 2026, la aceeași rafinărie a izbucnit un incendiu puternic, iar autoritățile au insistat atunci că nu a fost vorba despre un atac cu drone. Tiumen se află la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, ceea ce subliniază, din perspectivă operațională, extinderea geografică a riscurilor pentru infrastructura petrolieră. [...]
Reducerea risipei de metan poate aduce rapid pe piață volume mari de gaze, dar România riscă să rateze efectul economic dacă păstrează sancțiuni simbolice și întârzie implementarea regulilor UE , potrivit unui articol de opinie semnat de experta în politici energetice Corina Murafa , publicat de HotNews . La nivel global, emisiile de metan din sectorul energetic înseamnă, în termeni simpli, gaz extras care nu mai ajunge la consumatori: se pierde prin ardere la faclă (flaring), evacuare directă în atmosferă (venting) și scurgeri prevenibile. Dincolo de efectul climatic, miza economică este directă: investiții făcute fără valoare recuperată și presiune suplimentară pe aprovizionare. Dimensiunea risipei: sute de miliarde de metri cubi pierduți anual Conform raportului „ Global Methane Tracker ” al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citat în articol (vezi Global Methane Tracker ), sectorul energetic global irosește anual peste 350 de miliarde de metri cubi de gaze naturale prin aceste emisii. Autoarea compară această cantitate cu volumul de aproximativ 110 miliarde mc de gaz natural lichefiat (LNG) care tranzitează într-un an obișnuit Strâmtoarea Ormuz (circa 20% din oferta globală de LNG), subliniind magnitudinea pierderii. IEA estimează că reducerea emisiilor de metan și eliminarea arderii inutile la faclă ar putea readuce pe piață aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, echivalentul consumului actual al României pentru aproximativ două decenii, potrivit articolului. Reglementarea UE: între aplicare și presiuni pentru amânare Uniunea Europeană a adoptat în 2024 „ Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic ” (textul: EUR-Lex ), care impune monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu petrol, gaze naturale și cărbune, inclusiv pentru importatori. În ultimele luni, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, o parte a industriei de petrol și gaze a cerut o suspendare temporară („Stop-the-Clock”) a aplicării unor prevederi și sancțiuni, invocând securitatea energetică și competitivitatea. În acest context, Comisia Europeană analizează posibilitatea suspendării temporare a unor sancțiuni până în 2029, potrivit informațiilor citate în articol (detalii: E&E News ). Autoarea argumentează însă că există evaluări independente care indică faptul că amânările nu sunt justificate: sunt menționate analize și poziții ale unor actori precum Rystad Energy, Carbon Limits și Environmental Defense Fund (EDF) Europe, inclusiv ideea că există volume suficiente de petrol și gaze care pot respecta noile cerințe (context: EDF Europe ). Costurile de conformare, mai mici decât susține industria Un punct central este costul implementării. Potrivit unei analize Carbon Limits citate în articol (link: EDF Europe – Carbon Limits analysis ), costurile de inventariere, măsurare și verificare a emisiilor de metan ar reprezenta 0,03%–0,6% din valoarea producției. În plus, articolul invocă date IEA potrivit cărora aproape 70% din emisiile de metan din sectorul combustibililor fosili pot fi eliminate cu tehnologii existente, iar o parte semnificativă a reducerilor ar putea fi realizată fără costuri nete, deoarece valoarea gazului recuperat ar acoperi investițiile necesare (context: IEA ). România: sancțiuni mici și risc de infringement Pentru România, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din UE, articolul indică o vulnerabilitate de implementare: nivelul sancțiunilor propuse de Guvern ar fi „mai degrabă simbolic” și nu ar stimula investițiile necesare pentru conformare. Concret, este menționat un nivel maxim al sancțiunilor de 19.000 de euro, în timp ce pentru încălcări similare penalitățile pot depăși un milion de euro în alte state membre, precum Franța. În paralel, autoarea susține că România a ratat deja termene-cheie pentru implementarea regulamentului și se expune riscului unei proceduri de infringement. În logica articolului, miza nu este doar de mediu, ci una de eficiență economică și securitate energetică: recuperarea gazului pierdut ar putea reduce presiunile de aprovizionare, dar numai dacă regulile sunt aplicate cu sancțiuni credibile, mecanisme de verificare funcționale și predictibilitate pentru companii. [...]
Franța își intensifică aplicarea sancțiunilor maritime împotriva Rusiei , după ce forțele navale au interceptat un nou petrolier suspectat că face parte din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit G4Media . Nava este escortată către un punct de ancorare pentru verificări suplimentare, într-un demers care vizează limitarea ocolirii sancțiunilor și, implicit, a veniturilor din petrol care pot alimenta efortul de război al Rusiei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că marina franceză a interceptat marți petrolierul „Deliver” în timp ce traversa coasta Siciliei, invocând încălcarea legii maritime. În mesajul publicat pe X și citat de Le Figaro, Macron a legat explicit acțiunea de obiectivul de a împiedica evitarea sancțiunilor. „Nu vom permite flotei să evite sancțiunile și să finanțeze efortul de război al Rusiei.” Ce au găsit autoritățile franceze la inspecție Conform Prefecturii Maritime a Mediteranei, petrolierul „Deliver” naviga sub steagul Camerunului și provenea din portul rusesc Primorsk . În urma unei inspecții la bord, autoritățile au constatat nereguli privind validitatea pavilionului sub care naviga vasul. Context: al cincilea caz din septembrie 2025 Interceptarea este al cincilea caz de acest tip înregistrat de Franța din septembrie 2025, potrivit aceleiași surse. G4Media mai notează că, la începutul lunii iunie, forțele navale franceze și britanice au participat la interceptarea unui petrolier rusesc aflat sub sancțiuni internaționale în Oceanul Atlantic, nava „Tagor”, suspectată că naviga sub un pavilion fals și care provenea din portul rusesc Murmansk. [...]
Donald Trump a cerut Departamentului de Justiție să verifice dacă marile companii petroliere mențin artificial prețurile la pompă , pe fondul scăderii cotațiilor țițeiului după vârful atins în timpul războiului SUA–Israel cu Iranul, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: o eventuală investigație ar putea pune sub presiune politicile de preț și marjele din lanțul petrol–rafinare–distribuție. Trump a spus, miercuri, la Casa Albă, că „prețurile benzinei ar trebui să fie mult mai mici la pompă”, indicând companiile Chevron, ExxonMobil, Shell și BP. În Biroul Oval, el a susținut că ieftinirea petrolului nu se vede „așa cum ar trebui” în prețurile la carburanți și a avansat un reper de 2,25 dolari pe galon (aprox. 9,7 lei) la pompă, în condițiile în care, potrivit lui, prețurile sunt peste acest nivel. Într-o postare anterioară, Trump a afirmat că șoferii sunt „exploatați” de companiile energetice și a spus că a ordonat Departamentului de Justiție (DOJ) „să înceapă imediat să analizeze situația”. Un purtător de cuvânt al DOJ a declarat pentru BBC că prețul combustibilului afectează atât securitatea națională, cât și bugetele gospodăriilor, dar nu a confirmat dacă a fost lansată efectiv o investigație. Contextul de piață: petrolul a coborât, benzina rămâne ridicată Declarațiile vin după ce prețurile angro ale petrolului au scăzut de la maximele atinse în timpul conflictului și au revenit aproape de nivelurile de dinaintea războiului. Țițeiul Brent (referință pentru Europa) a urcat până aproape de 120 de dolari pe baril în mai, dar miercuri coborâse la circa 74 de dolari pe baril, iar la momentul redactării era la 72,6 dolari. În SUA, WTI a scăzut miercuri la 70 de dolari pe baril, apropiindu-se de nivelurile premergătoare războiului. În același timp, prețul mediu al benzinei standard în SUA a coborât la aproximativ 3,93 dolari pe galon (aprox. 17 lei), după ce depășise 4 dolari pe galon în aprilie (cel mai ridicat nivel din 2022), însă rămâne peste nivelurile de dinaintea conflictului. Ce spun industria și Casa Albă American Petroleum Institute (API) , organizație care reprezintă industria petrolului și gazelor din SUA, a susținut că prețurile combustibililor „nu evoluează în paralel perfect cu prețul țițeiului”. Purtătoarea de cuvânt a API, Bethany Williams, a declarat că industria împărtășește obiectivul unor „prețuri corecte la pompă” și a invocat faptul că războiul continuă să afecteze aprovizionarea, rafinarea și stocurile. Casa Albă a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că administrația se aștepta la „perturbări pe termen scurt și temporare” și că prețurile petrolului și gazelor ar fi urmat să scadă rapid odată ce situația cu Iranul se stabilizează, adăugând că administrația rămâne concentrată pe sprijin economic. BBC a contactat Chevron, ExxonMobil, Shell și BP pentru comentarii. Precedent: acuzații similare în Marea Britanie, fără dovezi „răspândite” În material este menționat și un episod din Regatul Unit, unde companiile petroliere au fost acuzate de creșteri nedrepte ale prețurilor după începutul războiului cu Iranul. Totuși, autoritatea britanică de concurență a spus în mai că nu există dovezi răspândite, iar marjele medii de profit au rămas „în mare parte neschimbate” între februarie și martie. Pentru piață, următorul pas relevant este dacă DOJ confirmă deschiderea unei investigații și ce anume va viza aceasta (practici de preț, coordonare, marje pe rafinare și distribuție). În lipsa acestei confirmări, rămâne deocamdată o presiune politică publică asupra companiilor și a lanțului de formare a prețului la pompă. [...]
Prețurile la pompă din România au coborât în iunie, dar rămân vulnerabile la un nou șoc geopolitic , pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit unei analize publicate de Economica . Scăderea vine după trei luni de prețuri ridicate și reflectă ieftinirea petrolului la nivel global, însă riscul unei reveniri rapide a cotațiilor rămâne legat de posibilitatea eșuării negocierilor. În România, prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8% față de luna precedentă, iar cel al motorinei cu 4,8%. Motorina a coborât de la un maxim de 10,45 lei/litru în martie la 9,09 lei/l, iar benzina de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru „în prezent”, conform analizei. Chiar și așa, nivelurile sunt încă peste cele de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. România, un caz atipic în UE în luna mai Analiza arată că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care, în luna mai, au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. Contextul invocat este reacția inițială a pieței la conflict, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz , care a alimentat o creștere bruscă a prețurilor. La nivelul UE, în martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de februarie, potrivit datelor Eurostat . În România, creșterea a fost de 11,4%. În aprilie, avansul a încetinit: +4,8% în UE, față de +0,4% în România. În mai, însă, România a avut un salt lunar de 4,2%, în timp ce media UE a consemnat o scădere de 1,9%. Tot în mai, între aprilie și mai 2026, motorina s-a majorat în România cu 1,6%, în timp ce în restul UE a scăzut; la benzină, România a avut a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%), potrivit aceleiași surse. Ce poate urma: „prima de risc” se retrage, dar piața rămâne sensibilă Bogdan Maioreanu , analist și comentator de piață al eToro, susține că negocierile de pace intră într-o „fază critică de tranziție”, iar riscul principal pentru piețe vine mai puțin din fundamente economice și mai mult din posibilitatea eșuării discuțiilor, scenariu care ar putea împinge din nou rapid prețurile petrolului în sus. În același timp, scăderea recentă a petrolului sugerează că o parte din „prima de risc geopolitic” (costul suplimentar inclus în preț din cauza incertitudinii) a fost deja eliminată. În analiza citată se arată că o evoluție a Brent către 70 de dolari pe baril ar reduce presiunile inflaționiste, ar îmbunătăți marjele companiilor și ar susține creșterea economică, cu indicii bursieri printre potențialii beneficiari. [...]
