Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina susține că a lovit din nou o stație-cheie de pompare a petrolului care alimentează Moscova, un episod care, dacă se confirmă, poate amplifica presiunea asupra lanțului logistic de combustibili din Rusia, deja afectat de deficit în mai multe regiuni, potrivit Meduza.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis pe 27 iunie că drone ucrainene au atacat, pentru a doua oară în această lună, stația de pompare a petrolului „Vtorovo”, din regiunea Vladimir. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, ar fi fost lovită o clădire tehnică a obiectivului, după care ar fi avut loc o explozie.
SBU nu a publicat fotografii sau înregistrări video care să confirme lovitura, iar autoritățile din regiunea Vladimir nu au comentat incidentul.
Datele proiectului de monitorizare prin satelit a incendiilor FIRMS, operat de NASA (date disponibile aici), nu indică incendii în zona stației. În schimb, FIRMS a înregistrat un incendiu produs la aproximativ 10 kilometri de stație, notează publicația.
Stația „Vtorovo” aparține companiei „Transneft-Verhniaia Volga”. SBU o descrie drept un „nod logistic important” pentru transbordarea produselor petroliere ușoare către porturi de export și către consumatori interni, inclusiv către Moscova.
Potrivit aceleiași surse, stația a mai fost atacată pe 10 iunie.
Ucraina lovește în mod regulat obiective petroliere din Rusia, iar aceste atacuri au contribuit la declanșarea unei crize de combustibil, pe fondul căreia locuitori din numeroase regiuni ruse se plâng de deficit de benzină, mai arată Meduza. Publicația a publicat și o hartă a zonelor unde lipsa de combustibil este resimțită mai puternic, pe baza răspunsurilor utilizatorilor „Yandex” (materialul este disponibil aici).
Recomandate
O rafinărie rusă de 6 milioane de tone/an a fost oprită complet, cu reparații estimate la până la șase luni, după un atac cu drone ucrainene , ceea ce amplifică presiunea asupra aprovizionării cu carburanți în Rusia, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc pe 11 august și a vizat rafinăria Orsknefteorgsintez din orașul Orsk, regiunea Orenburg, la peste 1.300 km de Ucraina. Guvernatorul regional, Evgheni Solnțev, a declarat pe 13 august că lovitura a avariat „infrastructură-cheie” care nu poate fi refăcută în prezent, iar unitatea a fost închisă integral. Statul Major General al Ucrainei a confirmat că instalația a fost țintită. „Echipamentele sunt importate, iar, având în vedere sancțiunile, reparațiile ar putea dura până la șase luni. Uzina a fost complet oprită”, a spus Solnțev, potrivit aceleiași surse. De ce contează: risc mai mare de deficit local și costuri logistice Închiderea pe termen lung a unei rafinării cu capacitate de procesare de aproximativ 6 milioane de tone metrice de țiței pe an poate accentua tensiunile din piața internă a carburanților, într-un context în care atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au fost asociate deja cu penurii și scumpiri, notează publicația. Guvernatorul a spus că regiunea Orenburg se pregătește pentru un scenariu de penurie prelungită și că va trebui să se bazeze pe combustibil adus din alte zone, cu „logistica deja reconfigurată”. Din cele 287 de benzinării din regiune, circa 80% funcționau în continuare, potrivit acestuia. Context: intensificarea loviturilor asupra sectorului energetic Închiderea rafinăriei din Orsk este prezentată ca parte a unei campanii ucrainene în extindere împotriva infrastructurii petroliere rusești, care a vizat tot mai des rafinării, depozite de combustibil și alte obiective aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Kyiv Post mai relatează că, în noaptea de 13 august, Ucraina a urmat cu un nou atac asupra sectorului petrolier, vizând complexul de rafinare Gazprom Neftekhim Salavat din Bașkortostan. Publicația precizează că amploarea pagubelor de la Orsk nu a putut fi verificată independent. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a lovit o rafinărie rusă majoră de 13 milioane tone/an , un atac la peste 1.500 km de graniță care, dacă a afectat unități-cheie, poate reduce temporar capacitatea de producție de carburanți și poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare al Rusiei, inclusiv pentru sectorul militar, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată este rafinăria Lukoil- Perm nefteorgsintez (PNOS), descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de aproape 13 milioane de tone pe an. SBU afirmă că instalația alimentează atât consumul civil, cât și nevoile armatei ruse. În urma unui atac cu dronă ar fi izbucnit un incendiu la rafinărie. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, focul arde la o unitate primară de procesare a țițeiului, componentă tehnologică esențială pentru funcționarea instalației. Publicația notează că oficiali ruși au recunoscut atacuri asupra unor obiective industriale, iar presa locală ar fi confirmat că rafinăriile au fost lovite; ulterior, forțele ucrainene și-ar fi asumat responsabilitatea. De ce contează pentru piața de energie și pentru finanțarea războiului SBU susține că loviturile asupra rafinăriilor au „semnificație strategică”, deoarece acestea produc combustibil pentru echipamente militare, aviație și logistică. În plus, industria de rafinare rămâne una dintre sursele importante de venit la bugetul Rusiei, folosit – potrivit aceleiași surse – pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Context: atac rar la mare distanță Perm se află în Munții Ural, iar distanța față de Ucraina face ca incidentul să fie prezentat drept unul dintre atacurile mai rare, pe rază lungă, în adâncimea teritoriului rus. Kyiv Post amintește că pe 7 mai Ucraina ar fi lovit, de asemenea, rafinării ruse din Perm. Separat, analiștii de la Astra, o publicație rusă independentă, au afirmat că rafinăria PNOS a fost lovită pe baza imaginilor disponibile și au descris-o drept o instalație industrială-cheie și una dintre cele mai avansate tehnologic din țară. Astra mai susține că o companie de apărare (JSC UEC-STAR), care produce componente de motoare pentru aeronave și elicoptere militare, se află la circa 600 de metri de o clădire înaltă din Perm care ar fi fost lovită de o dronă. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul operațional exact asupra producției nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Atacul Ucrainei asupra portului Ust-Luga riscă să perturbe exporturile petroliere ale Rusiei prin Marea Baltică , un coridor prin care Moscova a livrat în 2025 circa 700.000 de barili de petrol pe zi, potrivit datelor citate de HotNews . Portul petrolier Ust-Luga a fost vizat în cursul nopții de un atac cu 54 de drone, relatează Kyiv Post. În urma loviturii, un incendiu puternic a afectat funcționarea portului, au declarat autoritățile regionale citate de The Moscow Times. Ust-Luga este cel mai mare port al Rusiei la Marea Baltică și un nod strategic pentru exporturile de petrol și combustibili. Terminalele gestionează țiței, păcură, combustibil pentru avioane și motorină. Reuters notează că Rusia a exportat aproximativ 700.000 de barili de petrol pe zi prin Ust-Luga în 2025. Ce se știe despre pagube și reluarea activității Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , a spus că incendiul a fost stins spre sfârșitul dimineții și că nu au existat răniți. El nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor produse la instalație, astfel că impactul exact asupra fluxurilor de export nu este clar în acest moment. Publicația ucraineană citată de HotNews scrie că acesta este al șaselea atac asupra portului în acest an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii rusești de export de petrol. Context: presiune crescută pe infrastructura de export a Rusiei Atacul de la Ust-Luga vine la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk (Marea Neagră), descris ca cel mai mare terminal petrolier al Rusiei în acea zonă. Estimarea menționată în articol este că terminalul exportă între 600.000 și 700.000 de barili de petrol pe zi, iar terminalele din Novorossisk au exportat 19,8 milioane de tone de produse petroliere în 2025. În aprilie, Financial Times a relatat, citând estimările Școlii de Economie din Kiev, că cinci atacuri ucrainene asupra localităților Ust-Luga și Primorsk au generat pierderi de venituri estimate la 970 de milioane de dolari (aprox. 4,4 miliarde lei) într-o săptămână pentru exportatorii ruși de energie. Atacuri nocturne mai ample și efecte în regiune Drozdenko a mai declarat că apărarea aeriană a doborât peste 50 de drone în regiunea Leningrad, în jurul orașului Sankt Petersburg. Separat, în regiunea Tver, resturile unei drone au avariat un perete exterior al unui depozit al retailerului online Wildberries , fără victime raportate. Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a interceptat 553 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei și în Crimeea, între joi seara și vineri dimineața. Tot vineri, oficiali militari din Letonia au spus că avioane de vânătoare NATO au interceptat și doborât o dronă care a încălcat spațiul aerian al țării, iar Finlanda a restricționat temporar circulația în anumite zone ale Mării Baltice, ca măsură de protecție față de posibile amenințări aeriene. [...]
Ucraina a oprit atacurile cu drone asupra petrolierelor din Novorossiisk după o solicitare a SUA , pe fondul temerilor Washingtonului că loviturile din Marea Neagră pot destabiliza piața petrolului și pot afecta inclusiv companii americane, potrivit Economedia . Miza este portul rusesc Novorossiisk, folosit și pentru exporturi de țiței din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC). Conform informațiilor transmise de Agerpres și relatate de Economedia, solicitarea ar fi venit luna trecută din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance , în contextul îngrijorărilor că atacarea petrolierelor care transportă țiței kazah lovește fluxuri comerciale care implică și companii occidentale. Ce ar fi acceptat Kievul și în ce condiții Ucraina ar fi fost de acord să nu atace infrastructura CPC sau navele non-rusești, însă cu două condiții: navele să nu fie vizate de sancțiuni ucrainene și să nu transporte petrol sau mărfuri rusești. Casa Albă, Departamentul de Stat și biroul lui Vance nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar agenția a precizat că nu a putut verifica imediat informația. Impactul asupra exporturilor și producției: semnal pentru piața petrolului Atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu până la o cincime volumul de petrol încărcat prin terminalul CPC în luna iulie, potrivit a patru surse informate citate în material, într-un context în care războiul afectează vânzările Kazahstanului și ale marilor companii petroliere occidentale. Tot în iulie, Kazahstanul — dependent de ruta CPC pentru exporturile de țiței — ar fi înregistrat o scădere de 14% a producției de petrol față de iunie, potrivit acelorași surse. În Kazahstan operează, între altele, Chevron și Exxon Mobil. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că administrația SUA a avertizat Ucraina să înceteze atacurile asupra navelor non-rusești din Marea Neagră. În paralel, Kievul susține că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești urmărește să reducă resursele cu care Rusia își finanțează armata. [...]
Guvernul Groenlandei avertizează că forajele petroliere nu pot începe fără aprobări , după ce echipamente pentru pregătirea operațiunilor au fost deja aduse la țărm pe coasta de est a insulei, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: autoritățile locale spun că nu au acordat nicio aprobare pentru debarcarea echipamentului și cer ca pașii logistici viitori să fie comunicați și aprobați înainte de implementare. Într-un comunicat, guvernul a transmis un „avertisment ferm” și a precizat că „toate aspectele logistice viitoare trebuie comunicate și aprobate de autoritatea pentru resurse minerale, înainte de a fi puse în aplicare”. Ce vrea să facă Greenland Energy și de ce contează Greenland Energy, o companie din Texas înființată anul trecut, susține că sub regiunea Jameson Land „s-ar putea afla” țiței în valoare de 1 trilion de dolari. Compania a anunțat planuri de a cheltui 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru forarea a două sonde, pentru a verifica ipoteza, însă proiectul depinde de aprobările guvernului local. Contextul complică suplimentar situația: Groenlanda a încetat să mai elibereze noi licențe petroliere în 2021, invocând motive de mediu. Totuși, compania britanică 80 Mile obținuse anterior drepturi de explorare în Jameson Land, iar documente corporative indică faptul că Greenland Energy ar urma să preia o participație majoritară în proiect în schimbul finanțării explorării — dar „are încă nevoie de permisiunea Guvernului pentru a continua”. Echipamente deja la țărm, aprobări încă în lucru După ce un reprezentant al companiei ar fi afirmat eronat, într-o întâlnire cu comunitatea locală din iunie, că există permisiunea de a debarca echipamente, președintele Greenland Energy, Larry Swets, a pus situația pe seama unei comunicări care „a creat confuzie”, pe fondul entuziasmului pentru proiect. Ulterior, locuitorii au observat un remorcher care a adus o barjă la țărm și a descărcat „o duzină de containere”. Guvernul groenlandez a precizat că scopul a fost aducerea echipamentului la Nunap Qeqqa (Jameson Land) în legătură cu forajele de explorare planificate. Publicația daneză de investigații Danwatch a relatat, citând șeful companiei de transport maritim, că livrarea era destinată Greenland Energy. Calendarul anunțat și dilema politică pentru autorități Greenland Energy nu a răspuns întrebărilor adresate de The Guardian, însă într-o scrisoare către acționari a susținut că discuțiile recente cu autoritățile de reglementare din Groenlanda au fost „constructive” și că firma este „încurajată” de progresul privind aprobările rămase. Compania a mai spus că, după aceste discuții, ar urma să foreze inițial un singur puț. În același timp, liderii Groenlandei se confruntă cu o decizie sensibilă: ar putea aproba forajul chiar dacă sondele planificate par să fie într-o zonă de conservare protejată de Convenția Ramsar (tratat internațional pentru protecția zonelor umede) sau ar putea refuza, riscând — potrivit temerilor exprimate în material — să ofere un pretext pentru escaladarea presiunilor politice dinspre SUA. Guvernul groenlandez a mai indicat că „nu ar fi proporțional” să ceară îndepărtarea echipamentului deja debarcat și că o cerere de autorizare este încă în procesare. Un reprezentant al Greenland Energy a spus că o navă cu 300 de containere cu echipamente de foraj ar urma să plece din Canada pe 12 septembrie, iar forajele ar urma să înceapă în octombrie. Separat, Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana și trimis al lui Trump în Groenlanda, a afirmat că Groenlanda ar putea începe extracția de petrol anul viitor. [...]
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
