Știri
Știri din categoria Apărare
Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic, într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus. Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state.
În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie.
Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă.
„The Wall Street Journal” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic.
Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus.
Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta.
În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus.
Recomandate
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire în adâncimea Rusiei, punând presiune pe logistica și costurile de apărare ale Moscovei , pe fondul unei campanii care combină drone lansate „cu sutele” cu rachete noi, inclusiv balistice, potrivit Adevărul . Miza operațională, dincolo de efectul politic, este forțarea Rusiei să redistribuie și să consume resurse antiaeriene scumpe pentru a acoperi un număr tot mai mare de ținte. Atacuri în valuri asupra Moscovei și țintirea infrastructurii de combustibil Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene au lansat duminică „cel mai amplu atac asupra Moscovei” de la începutul războiului, chiar în ultima zi a alegerilor legislative din Rusia. Potrivit relatării, aproximativ 450 de drone au vizat capitala, urmate de o serie de rachete, iar atacurile au provocat doi morți și pagube în zone rezidențiale. Zelenski a afirmat că Ucraina a lovit o instalație petrolieră „cheie” și un punct logistic din regiune, care ar asigura peste o treime din combustibilul folosit la Moscova, inclusiv combustibil de aviație pentru armată. Ministrul ucrainean al apărării a susținut că astfel de lovituri „subminează direct capacitatea inamicului de a continua războiul de agresiune și de a-și aproviziona trupele”. „ Pelican ” și „Flamingo”: rachete noi, presiune pe apărarea antiaeriană Zelenski a indicat că operațiunea a implicat racheta balistică lansată de la sol FP-7, denumită „Pelican”, proiectată și construită în Ucraina de firma Fire Point. Conform datelor prezentate, racheta ar avea o rază maximă de acțiune de aproximativ 200 km, o încărcătură de 150 kg și o precizie de 13 metri, iar duminică ar fi fost prima confirmare oficială a folosirii ei în luptă, după încheierea testelor la începutul lunii. Expertul Justin Bronk (RUSI) a explicat, în declarații citate de The Sun, că rachetele balistice sunt dificil de interceptat din cauza vitezei și a traiectoriei înalte, cu reintrare abruptă. În același timp, el a susținut că arme precum FP-7 și, pe termen mai lung, FP-9 (aflată în teste de zbor) ar putea reduce numărul sistemelor rusești capabile să le intercepteze și ar obliga Rusia să folosească mai multe rachete sol-aer cu rază lungă, mai costisitoare. În același pachet de capabilități, Zelenski a enumerat și alte rachete sau drone folosite: „FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianiția, Vendetta, Liutîi, Bars, Flamingo și Sichen”. „Flamingo”, folosită pentru prima dată în luptă în august 2025, ar putea lovi ținte la peste 3.000 km, cu o încărcătură explozivă de 1.000 kg, având o anvergură de șase metri și viteze de până la 900 km/h, potrivit articolului. Drone „kamikaze” și redistribuirea apărării ruse: efect direct pe front Bronk a argumentat că dronele ucrainene sunt suficient de ieftine încât să fie lansate în număr mare, ceea ce obligă apărarea antiaeriană rusă să gestioneze sute de ținte lente, la altitudini joase, cu semnături radar diferite. Chiar dacă „cele mai multe” ar fi doborâte, consumul de resurse ar eroda capacitatea de apărare. Un efect operațional important, potrivit aceluiași expert, este că apărarea antiaeriană terestră a Rusiei ar fi „mult mai puțin densă” pe front, deoarece o parte semnificativă a fost redistribuită în interiorul Rusiei pentru a contracara loviturile cu rază lungă. Roboți tereștri „kamikaze” lansați din aer, în spatele liniilor Articolul mai descrie „ Operațiunea Vivaldi ”, în care Ucraina ar folosi pentru prima dată transportul aerian al unor roboți tereștri de tip „kamikaze”, lansați în spatele liniilor inamice. Aceștia ar fi controlați de operatori aflați la zeci de kilometri, ar transporta muniție și ar putea ocupa poziții, deplasându-se cu până la 12 km/h. Într-un mesaj atribuit armatei ucrainene, se arată că drone grele de tip bombardier ar fi transportat roboți tereștri kamikaze la peste 10 km în spatele pozițiilor rusești, cu scopul de a trimite „mașinile în cea mai periculoasă zonă a frontului, înaintea infanteriei”. De ce contează: costuri, logistică și presiune internă în Rusia Dincolo de dimensiunea militară, relatarea susține că loviturile asupra depozitelor petroliere și asupra unei mari platforme ruse de comerț electronic ar fi afectat o economie rusă „deja șubrezită”, cu efecte precum falimente, blocarea comerțului și lipsuri de combustibil. În paralel, este menționată o creștere a solicitărilor de sprijin pentru emigrare de urgență raportată de proiectul antirăzboi Ark, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare. În acest context, Bronk leagă eficiența campaniei de lovituri de impactul asupra percepției elitelor ruse privind „riscurile și costurile”, iar Zelenski afirmă că Putin ar plănui recrutarea a peste 300.000 de noi militari. [...]
Ucraina a început să folosească operațional o nouă dronă interceptor pentru a doborî dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, într-un efort de a reduce presiunea asupra apărării antiaeriene clasice, potrivit Kyiv Post . Anunțul a fost făcut de președintele Volodîmîr Zelenski după un raport operațional prezentat de șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , Oleksandr Poklad. Zelenski a spus că departamentul de contrainformații militare al SBU a obținut „rezultate operaționale” în interceptarea dronelor rusești de mare viteză și că noul interceptor „a fost creat și deja aplicat cu succes”, fără a oferi detalii tehnice sau un bilanț al interceptărilor. De ce contează: răspuns mai ieftin la o amenințare mai rapidă Miza este una operațională și de cost: planificatorii ucraineni tratează dronele interceptoare ca o contramăsură „rentabilă” menită să degreveze sistemele de apărare antiaeriană de la sol, într-un context în care Rusia a intensificat folosirea munițiilor rătăcitoare (drone kamikaze) cu propulsie cu reacție. În ultimele luni, forțele ruse au escaladat lansările de Geran-4 și Banderol cu motor turbojet, care ar zbura cu 400–600 km/h, la altitudini de câțiva kilometri. Aceste caracteristici fac mai puțin eficiente echipele mobile cu tunuri antiaeriene și interceptoarele cu elice, notează publicația. Testare pe front și extinderea producției Potrivit informațiilor prezentate, Forțele Armate ale Ucrainei testează în prezent patru modele avansate de drone interceptoare în sectoare active ale frontului, cu obiectivul de a neutraliza ținte aeriene rapide. În paralel, aproximativ 10 alți producători ucraineni fac teste de zbor și interceptare cu prototipuri, înainte de a le trimite spre „codificare” militară (procedura formală de acceptare/standardizare pentru utilizare în armată). Zelenski a indicat și o direcție de politică industrială de apărare: creșterea producției, mulțumind inginerilor și întreprinderilor din domeniu care lucrează la scalarea fabricației. Context: creșterea victimelor civile din lovituri la distanță Dezvoltarea interceptoarelor interne vine pe fondul unei creșteri a victimelor civile din bombardamente aeriene asupra orașelor aflate departe de linia frontului. Kyiv Post citează o evaluare a ONU potrivit căreia în august au fost uciși cel puțin 372 de civili și au fost răniți 2.349. În aceeași evaluare, armele cu rază lungă sunt indicate drept principala cauză a victimelor civile în august, cu 47% din totalul morților și răniților (194 uciși și 1.077 răniți). Separat, dronele tactice cu rază scurtă, în special FPV (first-person view – drone controlate „din perspectiva” camerei), ar fi reprezentat 30% din totalul victimelor civile la nivel național în august. Ce urmează: dacă testele din zonele de luptă confirmă eficiența, următorul pas este accelerarea codificării și a producției, pentru a integra interceptoarele la scară mai mare în arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
Rezerva armatei SUA ia în calcul întăriri pentru Comandamentul de Sud în 90–120 de zile , într-o planificare asociată de oficiali americani cu un posibil scenariu de intervenție în Cuba, pe fondul escaladării presiunilor politice ale administrației Trump asupra Havanei, potrivit Economica . Documentul citat indică faptul că Rezerva armatei SUA analizează dacă poate pune la dispoziția Comandamentului de Sud întăriri care includ forțe de poliție, personal medical și alte unități de sprijin. Mai mulți oficiali americani au declarat pentru CBS că solicitarea se încadrează în planificarea militară legată de Cuba, deși textul documentului nu conține referiri directe la această țară. Un element relevant operațional este că documentul nu precizează efectivele necesare și nici nu menționează ordine de desfășurare, însă cere comandamentelor subordonate informații despre disponibilitatea a șase unități care să poată fi plasate sub autoritatea Comandamentului de Sud într-un termen de 90 până la 120 de zile. Ce tip de capabilități sunt vizate În lista unităților menționate apar structuri cu rol de susținere a unei operațiuni, nu detalii despre forțe de luptă propriu-zise. Documentul indică, între altele: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transport, mentenanța echipamentelor, furnizarea de combustibili și provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Contextul politic: presiuni crescute asupra Havanei Documentul este datat cu săptămâna trecută și apare într-un moment de „presiuni intense” ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a impune o schimbare de regim politic, potrivit informațiilor prezentate. Cel mai recent episod de tensiune menționat a avut loc la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (…) care va cădea”. Președintele american a mai spus că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, acțiune despre care a afirmat că este condusă de secretarul de stat Marco Rubio . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, pregătirile descrise rămân la nivel de planificare și verificare a disponibilității unor unități, fără ordine de desfășurare și fără cifre privind trupele. În paralel, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
Intercepțiile anunțate de Arabia Saudită arată că riscul pentru rutele și exporturile de petrol din Golf rămâne ridicat , într-un moment în care atacurile huthi se suprapun peste presiunile deja existente asupra aprovizionării globale cu țiței, potrivit Reuters . Coaliția condusă de saudiți a transmis sâmbătă dimineață că a interceptat două rachete balistice și două drone lansate de huthi, grupare sprijinită de Iran, către regat. Conform mesajelor publicate pe X, rachetele ar fi fost îndreptate spre Khamis Mushait , iar dronele spre capitala Riad, fără alte detalii despre locul exact al interceptărilor sau eventuale pagube. Apărarea civilă saudită a trimis alerte peste noapte pentru Khamis Mushait și Abha, dar nu și pentru Riad, mai notează Reuters. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul energetic și pe rutele de export Reuters amintește că huthi, care controlează cele mai populate zone ale Yemenului și mare parte din nord, au intensificat atacurile împotriva Arabiei Saudite după ce au declarat în iulie o „blocadă navală” împotriva Riadului. Loviturile au vizat orașe saudite, infrastructură energetică și transport maritim, ceea ce adaugă presiune asupra ofertelor globale de petrol . În același timp, atacurile sporesc riscurile pentru ruta alternativă la Marea Roșie folosită pentru exporturile din Golf, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „în mare parte blocat”, potrivit aceleiași surse. Context regional: cooperare de apărare cu Pakistan și Turcia Cu câteva ore înainte de anunțul interceptărilor, șefii militari ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei au discutat amenințările la adresa regatului, la o reuniune în capitala saudită, scrie Reuters. Cele trei state au semnat luna trecută „Acordul comun de apărare de la Mecca”, prin care au convenit că un atac armat asupra oricăreia dintre ele va fi tratat ca un atac asupra tuturor, cu obiectivul de a întări descurajarea și cooperarea militară. Ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman, a declarat sâmbătă dimineață că a reconfirmat la Riad, împreună cu șeful armatei pakistaneze Asim Munir, continuarea eforturilor comune pentru a contracara atacurile împotriva regatului, în conformitate cu acest pact. [...]
