Știri
Știri din categoria Diverse

Volodimir Zelenski condiționează orice discuție de pace de retragerea Rusiei din Ucraina, susținând că Kievul a transmis deja propuneri atât partenerilor occidentali, cât și unor „prieteni” ai lui Vladimir Putin, pentru a deschide calea unei întâlniri și a încetării războiului, potrivit Digi24.
Mesajul liderului ucrainean, publicat pe X vineri, 26 iunie, fixează o linie de negociere: Rusia „trebuie să se retragă din Ucraina împreună cu războiul său”, iar „Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de RBC-Ukraine, care citează postarea lui Zelenski.
„Ucraina a înaintat propuneri partenerilor noștri cheie, iar prietenii lui Putin au aflat, de asemenea, de la noi că o întâlnire este posibilă și că încheierea acestui război este posibilă. Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace.”
În același context, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene „demonstrează în fiecare zi puterea preciziei ucrainene” și a menționat că „sancțiunile de lungă distanță” și „sancțiunile de distanță medie” ale Ucrainei sunt „puse în aplicare pe deplin” — formulări care, din textul sursei, nu sunt detaliate cu exemple sau ținte concrete.
Totodată, el a descris aceste acțiuni drept „răspunsuri” la războiul început de Rusia și a reiterat ideea că Moscova trebuie să îl încheie și „să ia acest război de pe umerii Ucrainei”.
Potrivit aceleiași relatări, Zelenski a spus miercuri că, dacă Ucraina obține ceea ce a discutat cu partenerii la summitul G7, s-ar crea condiții care ar obliga „țara agresoare” să opteze pentru pace.
Joi, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) privind atacuri asupra unor ținte rusești, Zelenski a anunțat că a aprobat o „campanie de 40 de zile” menită să „determine” Rusia să pună capăt războiului împotriva Kievului. Sursa nu oferă, însă, detalii despre conținutul concret al acestui plan.
Recomandate

Diviziunile interne și proiectele comune blocate țin UE departe de deciziile de securitate care contează , în pofida discursului despre „autonomie strategică”, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care folosește summitul G7 de la Evian (15–17 iunie) ca studiu de caz. În esență, analiza susține că, dincolo de declarațiile de unitate, marile dosare internaționale ajung să fie tranșate fără UE, care rămâne „în cel mai bun caz, un spectator informat”. Un exemplu invocat este momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnat o copie fizică a acordului său cu Iranul la o cină organizată după G7 la Palatul de la Versailles, găzduită de Emmanuel Macron – un gest prezentat mai degrabă ca o reușită diplomatică a Franței decât ca un demers al Uniunii. Ucraina: coordonare europeană, influență limitată în negocieri G7 a emis nouă declarații comune și a folosit un limbaj ferm privind Ucraina, promițând să crească furnizarea de capabilități de apărare aeriană și să intensifice presiunea asupra economiei de război rusești. Totuși, analiza notează lipsa unor prevederi concrete și a unor termene, precum și absența angajamentului pentru „garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu” și pentru „desfășurarea Forței Multinaționale – Ucraina”, puncte susținute separat de Franța, Germania și Regatul Unit („E3”) într-o declarație comună cu Volodimir Zelenski din 7 iunie. În paralel, „traiectoria de la Geneva” din februarie – negocieri mediate de echipa lui Trump – a reunit Rusia și Ucraina, însă fără ca Europa să fie inclusă în următoarea rundă, deși Zelenski ceruse implicarea europeană, potrivit aceleiași analize. Fisuri instituționale la Bruxelles și costuri de credibilitate Un episod descris ca relevant pentru incapacitatea UE de a vorbi „cu o singură voce” este reacția liderilor europeni după ce Antonio Costa , președintele Consiliului European, ar fi cerut biroului său să contacteze Kremlinul fără consultarea statelor membre, pentru a pregăti terenul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron l-au contrazis public, iar Macron a spus că: „El (Costa) nu poate reprezenta statele UE atunci când sunt în joc garanțiile de securitate”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ulterior pe necesitatea unui mesaj european unitar către Vladimir Putin, dar analiza subliniază contrastul dintre această ambiție și realitatea disensiunilor expuse public. Industria de apărare: proiecte mari, cooperare fragilă Pe dimensiunea operațională și industrială, analiza indică drept semnal de alarmă retragerea oficializată de Germania, la 8 iunie, din Future Combat Air System (FCAS) – proiect comun de avioane de vânătoare estimat la 100 de miliarde de euro. FCAS includea și motoare, senzori și o rețea digitală de informații („combat cloud”), iar disputa ar fi vizat inclusiv rolul de lider al companiei franceze Dassault și viziuni diferite asupra produsului final. În același context, este menționată intenția Germaniei de a-și reconstrui forțele armate cu peste 750 de miliarde de euro până în 2030, investiție care, în logica Berlinului, ar trebui să se traducă și într-un rol industrial și strategic mai mare – dar care, aplicată cooperării europene, poate deveni contraproductivă, potrivit analizei. Separat, Regatul Unit a prezentat pe 20 iunie trei prototipuri de rachete cu rază lungă, dezvoltate fără componente fabricate în SUA, într-un program de 18 luni („Proiectul Brakestop”), cu scopul explicit de a elimina posibilitatea unui veto american asupra desfășurării lor în Ucraina. Analiza apreciază reușita tehnică, dar o vede ca inițiativă națională, nu europeană, deci insuficientă pentru „suveranitatea strategică” a Europei. Concluzia de fond: UE își afirmă tot mai des autonomia strategică, însă rămâne cu un decalaj între ambiție și capacitatea de a acționa coerent, iar acest lucru îi reduce influența în dosarele de securitate care generează decizii, bugete și proiecte industriale pe termen lung. [...]

Donald Trump amenință din nou cu un tarif vamal de 100% pentru statele europene care introduc o taxă digitală , o escaladare care ar pune sub presiune exporturile UE către SUA și ar complica aplicarea acordului comercial recent aprobat, potrivit Bild . Într-un mesaj publicat vineri pe platforma sa Truth Social , Trump a spus că orice țară europeană care introduce o „taxă digitală” ar urma să fie „imediat” lovită de un „tarif de 100%” pentru bunurile exportate în SUA. El a adăugat că o astfel de măsură ar anula „orice acord comercial” încheiat cu țara respectivă, indiferent dacă este deja aplicat, semnat sau încă nesemnat. De ce contează: risc de conflict comercial pe fondul unui acord UE–SUA deja stabilit Trump nu a indicat ce stat ar viza, însă, potrivit publicației, președintele SUA nu poate impune tarife vamale împotriva unor țări individuale din UE, deoarece politica comercială este gestionată la nivel comunitar. În același timp, statele membre au aprobat joi, în forma finală, acordul comercial cu SUA, care prevede tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor UE către piața americană. Amenințarea cu un tarif de 100% ar însemna, în practică, o creștere abruptă a costurilor pentru importatorii americani și un risc major de pierdere de competitivitate pentru exportatorii europeni, dacă ar fi pusă în aplicare. Context: disputa privind taxarea giganților digitali americani La summitul G7 de la mijlocul lunii iunie, Trump amenințase deja Franța cu un tarif de 100% pe șampanie și vinuri, tot pe tema taxei digitale; președintele Emmanuel Macron a respins atunci astfel de amenințări între parteneri, notează Bild. Franța a introdus în 2019 o taxă de 3% pe veniturile generate în țară de companiile digitale, măsură care vizează în special grupuri americane precum Facebook, Amazon, Apple, Google și Microsoft. Potrivit aceleiași surse, și alte state – inclusiv Danemarca, Polonia și Portugalia – au introdus între timp taxe similare. În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu este clar ce reacție oficială ar urma din partea UE sau ce pași concreți ar putea urma în relația comercială UE–SUA. [...]

Blocajul de pe Podul Crimeei arată presiunea pe logistica peninsulei , cu un record de 2.800 de autoturisme la coadă și timpi de așteptare care ajung la aproape cinci ore, pe fondul atacurilor ucrainene din ultimele săptămâni, potrivit Digi24 . Conform informațiilor publicate pe Telegram de compania care operează podul, la punctul de control din Taman erau 1.000 de vehicule, cu un timp de așteptare de peste trei ore, iar la punctul de control din Kerci erau 1.800 de vehicule, cu o așteptare de aproape cinci ore. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. De ambele părți ale podului s-au format cozi de câțiva kilometri. Blocajul a început să se agraveze joi seara, când mulți turiști au încercat să traverseze podul în ambele sensuri. Presiune pe transport și aprovizionare Coada celor care încearcă să plece din peninsulă este aproape de două ori mai lungă decât a celor care încearcă să intre, în condițiile în care, în Crimeea, întreruperile de curent și penuria de carburanți s-au intensificat din cauza atacurilor masive ucrainene, notează publicația. Ambuteiajul este cel mai mare din acest an, după recordul înregistrat joi, când peste 1.000 de vehicule au așteptat mai mult de trei ore pentru traversare. Context: ținta declarată, izolarea logistică Crimeea este supusă unor atacuri constante cu drone și rachete, care i-au afectat infrastructura energetică și logistică, ceea ce a provocat deja o criză legată de lipsa de carburanți. În acest context, unul dintre principalele obiective ale Ucrainei este izolarea logistică a peninsulei de teritoriul rus, prin întreruperea rețelei de transport care leagă teritoriul la nord de regiunile ucrainene ocupate de Moscova. [...]

Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea , fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin , oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”. Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală. În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare , oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”. De ce contează: acuzații privind sancțiunile UE și informații confidențiale Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile). Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE. Contextul convorbirii Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate. [...]

Serviciile de informații din Letonia avertizează că Rusia ar putea recurge la „provocări” militare în statele baltice sau în Polonia, un scenariu care ar forța NATO să gestioneze rapid o posibilă escaladare pe flancul estic, cu efect direct asupra planificării de apărare și a costurilor de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Guardian . Avertismentul vine de la serviciile letone, care susțin că există indicii privind pregătirea unor acțiuni împotriva statelor baltice sau a Poloniei, dar apreciază că este puțin probabil să fie vorba despre un atac militar de amploare. O declarație similară a fost făcută, săptămâna trecută, de o sursă politică de rang înalt dintr-un al doilea stat membru NATO, care a spus că există indicii că Vladimir Putin „pregătește ceva împotriva statelor baltice”. Ce ar urmări Moscova și ce forme ar putea lua „provocarea” Potrivit sursei politice citate, Kremlinul ar putea încerca să testeze disponibilitatea Statelor Unite de a apăra unele dintre cele mai mici state membre NATO – Estonia, Letonia și Lituania – într-o încercare riscantă de a schimba cursul războiului, în condițiile în care Rusia întâmpină dificultăți în invazia din Ucraina. Serviciile letone consideră că Rusia nu are capacitatea de a deschide un al doilea front, însă ar putea recurge la atacuri hibride – adică acțiuni sub pragul unui război convențional, greu de atribuit și calibrate pentru intimidare. În articol sunt menționate ca exemple lansări de rachete, atacuri cu drone sau alte acțiuni menite să transmită un mesaj de tipul: „Încetați să mai sprijiniți Ucraina, altfel veți avea propriile probleme”. Contextul care alimentează riscul de escaladare Potrivit surselor occidentale citate de The Guardian , există temeri că situația s-ar putea deteriora pe fondul presiunii tot mai mari asupra Kremlinului, în condițiile în care Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă asupra unor ținte din apropierea Moscovei și Sankt Petersburgului. În același timp, informațiile publice care susțin avertismentele sunt descrise ca fiind limitate, spre deosebire de avertismentele detaliate făcute de CIA și MI6 înaintea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022. Expertul Keir Giles (Chatham House) este citat afirmând că Moscova va căuta modalități de a schimba dinamica actuală a conflictului, inclusiv prin extinderea conflictului către alte state sau prin acțiuni în alte zone. De ce contează pentru NATO și ce urmează Semnalele apar înaintea summitului anual al NATO , programat în această lună la Ankara, într-un context descris ca incert în privința angajamentului SUA față de alianță. În acest cadru, o „provocare” pe flancul estic ar testa nu doar capacitatea de reacție militară, ci și coeziunea politică a alianței. În material sunt amintite și episoade anterioare invocate ca exemple de tensiuni și acțiuni de tip sabotaj sau provocare, inclusiv pătrunderea în spațiul aerian al Poloniei a 19 drone-capcană rusești, în septembrie anul trecut, situație care a determinat NATO să ridice avioane de luptă pentru interceptare. O sursă militară occidentală citată de The Guardian avertizează că, pe măsură ce războiul începe să afecteze inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, crește riscul unei reacții agresive dacă Vladimir Putin va considera că presiunea asupra sa se intensifică. „Nu pot să ascund faptul că aceasta este o perioadă periculoasă.” [...]

PNL condiționează sprijinul pentru un guvern, iar asta prelungește incertitudinea politică după eșecul negocierilor de la Cotroceni, într-un schimb public de acuzații între președintele Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan a transmis primul mesaj după consultările eșuate cu președintele și liderii partidelor, respingând ideea unui sprijin „necondiționat” pentru Sorin Grindeanu ca premier. În același timp, Bolojan a susținut că PNL a propus pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan, descris drept „un expert în fonduri europene”, dar numele nu ar fi fost acceptat în discuțiile de la Palatul Cotroceni. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a explicat că liberalii ar lua în calcul învestirea unui guvern doar în baza unui acord politic, nu a unui „cec în alb”. „Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. (...) PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic (...) Nu am ajuns la un acord”, a spus Ilie Bolojan. Miza: guvern cu puteri depline vs. sprijin condiționat Din perspectiva PNL, refuzul de a vota fără garanții este prezentat ca o poziție de consecvență, nu ca un blocaj. Bolojan a răspuns direct acuzațiilor venite de la președinte, susținând că partidul nu blochează procesul politic, dar nici nu va susține „o guvernare fără garanții”. „PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, a mai scris Ilie Bolojan. Ce a spus Nicușor Dan despre eșecul negocierilor Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara că negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare au eșuat și că România revine într-un „blocaj politic”. El a indicat că, în urma consultărilor, singura formulă care părea să strângă o majoritate era un guvern minoritar PSD, susținut condiționat de PNL. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. (...) a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, a explicat președintele. Nicușor Dan a mai afirmat că PNL și-ar fi schimbat poziția între marți și vineri în privința votării unui guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, și a cerut partidelor să reia negocierile pentru o soluție stabilă. Reacția PSD: fără altă propunere de premier și deschidere spre anticipate Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate. În mesajele sale, liderul PSD a susținut că formațiunea are „un program clar” și „o majoritate stabilă” și a acuzat PNL, USR și UDMR că tergiversează decizia pentru a-și păstra funcțiile și privilegiile. „Le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită”, a scris Grindeanu. În același context, PSD a invocat și tema rotației premierilor, arătând că PNL ar fi beneficiat deja de prima etapă a unui astfel de acord, iar reluarea procesului de la început ar fi „lipsită de echitate”. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru o majoritate parlamentară trebuie reluate, în condițiile în care președintele cere o formulă de guvern „cu puteri depline”, iar partidele își dispută public responsabilitatea pentru blocaj. În lipsa unui acord, PSD spune că ia în calcul scenariul alegerilor anticipate. [...]