Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Omsk riscă să adâncească deficitul de carburanți din Rusia, într-un moment în care în mai multe regiuni au apărut deja restricții la vânzarea către populație, potrivit Mediafax.
Armata ucraineană susține că a lovit rafinăria de petrol din Omsk, situată la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean, informație atribuită de publicație canalului Clash Report. Ținta se află în apropierea graniței Rusiei cu Kazakhstan, iar lovitura este prezentată drept „record” prin prisma distanței.
Rafinăria din Omsk este descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia, cu o capacitate de procesare de 21–22 de milioane de tone de petrol pe an. După atac, în interior ar fi izbucnit „un incendiu de proporții”, iar imaginile de la fața locului ar arăta flăcări mari.
În contextul atacului, Mediafax notează că lovitura „ar putea adânci criza combustibililor” din Rusia. La nivel național, sunt menționate cozi mari la stațiile de alimentare, iar în unele regiuni au fost introduse restricții privind comercializarea carburanților către populație. Publicația mai relatează că tensiunile au escaladat, cu încăierări în jurul stațiilor de combustibil.
Pe fondul problemelor de aprovizionare, Rusia „ar putea permite” companiilor să producă temporar benzină și motorină de calitate inferioară și să autorizeze importuri similare, potrivit informațiilor prezentate. Concret, este menționată posibilitatea revenirii la standardul Euro-2 (cu un conținut mai ridicat de sulf), interzis din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027.
Potrivit materialului, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în al cincilea an de război, cu efecte precum penurii de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor, în încercarea de a forța Moscova spre negocieri.
Mediafax mai arată că președintele rus Vladimir Putin a recunoscut recent că atacurile cu drone au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia face față situației.
Recomandate
Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei , alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025. Efectul economic imediat: deficit de carburanți și presiune pe logistică Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft. În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe. Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post , relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport. Producție în scădere și importuri în creștere În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă. Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE. Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus. Lovituri recente asupra infrastructurii energetice Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă. Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei. [...]
Rusia ia în calcul relaxarea standardelor de calitate pentru benzină și motorină, o măsură cu impact direct asupra pieței interne de carburanți , pe fondul penuriilor generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Mediafax , care citează Kommersant și Reuters. Miza este una operațională: autoritățile ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină la standardul Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf. Acest tip de combustibil este interzis în Rusia din 2013, însă ar urma să fie acceptat pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, conform unui proiect de document guvernamental citat de Kommersant. În același pachet, Rusia ar putea autoriza și importurile de combustibil de calitate inferioară, ca soluție de avarie pentru a acoperi deficitul de pe piață. De ce contează: răspuns de criză la penurii și scumpiri Contextul invocat este intensificarea atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, în al cincilea an de război. Potrivit Reuters, aceste lovituri au dus la penurii generalizate de combustibil și la creșteri bruște ale prețurilor, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea internă. În paralel, Vladimir Putin a recunoscut, într-o întâlnire cu miniștri și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia gestionează situația, conform aceleiași relatări. Ce urmează Informațiile se bazează pe un proiect de document guvernamental citat de presa rusă, astfel că rămâne de văzut dacă măsura va fi adoptată în forma descrisă și când ar intra efectiv în vigoare. Dacă va fi implementată, relaxarea standardelor ar funcționa ca un instrument rapid de stabilizare a aprovizionării, cu compromisul unei calități mai slabe a carburanților. [...]
Intensificarea interceptărilor în apele europene împinge petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei pe rute mai lungi, cu costuri operaționale mai mari , după ce mai multe nave au început să evite Canalul Mânecii și apele teritoriale ale Marii Britanii și Franței, arată Biziday , pe baza datelor de trafic maritim citate de Financial Times. Potrivit publicației, cinci petroliere care încărcaseră petrol în portul rusesc Primorsk (cel mai mare terminal de export de țiței de la Marea Baltică) au ocolit vineri Insulele Britanice prin nordul Oceanului Atlantic, în locul rutei mai scurte prin Canalul Mânecii. Alte două nave aflate în apropierea coastelor Portugaliei au ales același traseu. De ce se schimbă rutele: risc mai mare de control în apele teritoriale Schimbarea vine după ce, de la începutul anului, forțele navale din Franța, Marea Britanie și Suedia au interceptat 13 petroliere sancționate. În două cazuri recente, autoritățile britanice și franceze au putut opri navele deoarece acestea nu mai navigau sub pavilionul unui stat recunoscut. Contextul este legat de decizia Camerunului de a elimina 39 de nave sancționate din registrul său naval, în urma presiunilor statelor occidentale. În dreptul maritim internațional, navele comerciale trebuie să navigheze sub pavilionul unui stat, care își asumă responsabilitatea juridică; o navă fără pavilion poate fi interceptată și inspectată dacă există suspiciuni că navighează fără naționalitate. Un oficial european din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că navele rusești încearcă să evite pe cât posibil apele teritoriale ale statelor europene. Pentru a traversa Canalul Mânecii, orice navă trebuie să intre în apele teritoriale ale Marii Britanii sau Franței. Costul economic: consum suplimentar de combustibil și întârzieri Ocolirea Canalului Mânecii implică un cost operațional direct: fiecare navă consumă aproximativ 100 de tone suplimentare de combustibil marin, iar combustibilul reprezintă circa 60% din costurile totale ale unei curse maritime, potrivit companiei de informații maritime Windward. În plus, rutele alternative prelungesc durata transportului. Exemplul menționat este petrolierul „Invicta”, care, după interceptarea unei nave similare de către autoritățile franceze, a ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește călătoria cu cel puțin zece zile; în ultima săptămână, nava a evitat și Canalul Mânecii, adăugând câteva zile la tranzit. Context: „flota fantomă” și mecanismele de evitare a sancțiunilor După invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia a construit treptat o „flotă fantomă” de peste 700 de petroliere, folosite pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor occidentale, în special către Asia. Aceste nave recurg frecvent la schimbări de pavilion și structuri de proprietate opace pentru a îngreuna identificarea. Windward mai arată că „flota fantomă” folosește în prezent aproximativ 21 de registre navale diferite și include sute de nave care transportă și petrol din Iran și Venezuela, iar numărul navelor care și-au schimbat pavilionul s-a dublat anul trecut. [...]
Rusia a început să raționalizeze vânzările de combustibil în sudul țării , după ce atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au agravat penuria, iar autoritățile locale au trecut la restricții directe pentru populație, potrivit Adevărul . În orașul Novorossiisk , autoritățile au anunțat vineri suspendarea vânzărilor de benzină către persoanele fizice. Măsura vine într-un punct sensibil: Novorossiisk este cel mai mare punct de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră. Pentru a menține alimentarea unor activități considerate prioritare, administrația locală emite „carduri” de achiziție pentru servicii municipale, firme și oameni de afaceri. Motorina rămâne disponibilă, însă doar la opt benzinării, conform autorităților. Cozi, plafon de 20 de litri și intervenția cazacilor în Anapa În stațiunea Anapa (regiunea Krasnodar), administrația locală a transmis pe Telegram că „cazacii” ajută la menținerea ordinii la benzinării, pe fondul cozilor și al tensiunilor dintre șoferi. Rolul lor, potrivit postării, este să gestioneze traficul, să prevină conflictele și încercările de a umple canistre cu combustibil. Anapa a introdus și o limită de 20 de litri de benzină per mașină, o cantitate pe care o localnică o descrie ca fiind suficientă pentru aproximativ o săptămână. Un oficial local, Arsen Melkumyan, a spus într-un videoclip că aceste schimbări au redus timpii de așteptare la 30–40 de minute, de la până la patru ore. De ce contează: atacurile au împins Rusia la importuri și la relaxarea standardelor Publicația notează, citând Reuters , că atacurile ucrainene au forțat Rusia – al treilea cel mai mare producător de petrol din lume – să importe benzină, inclusiv din India, și au determinat restricții de vânzare în anumite zone. În paralel, guvernul rus a permis, printr-un decret publicat joi, ca rafinăriile să producă benzină și motorină cu un conținut mai mare de sulf pentru șase luni, până la finalul anului, măsură prezentată ca parte a pachetului de atenuare a crizei de combustibili. În regiunea Krasnodar, poliția a anunțat reținerea a doi bărbați după ce ar fi găsit 1.000 de litri de benzină AI-95 în mașina lor, aceștia fiind suspectați de speculă cu combustibil. [...]
Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică , după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post . Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor. Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării. „Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material. Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț asupra aprovizionării Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier. În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili. Ce semnal transmite Kremlinul Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse. Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din nord-vestul Rusiei cresc riscul de întreruperi logistice : un atac „la scară mare” a vizat Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, iar presa locală a relatat un incendiu la terminalul petrolier al orașului, potrivit Economica . Guvernatorul din Sankt Petersburg, Alexandr Beglov, a confirmat doar că a fost vorba despre un atac „la scară mare”, fără să ofere detalii. În schimb, portalul local de știri Bumaga a relatat că la terminalul petrolier al orașului (cu circa șase milioane de locuitori) s-a declanșat un incendiu. În paralel, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că dronele au lovit portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la aproximativ 170 km nord-vest de Sankt Petersburg. Instalațiile din zonă sunt folosite pentru tranzitul de petrol, cereale, cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL). Potrivit lui Drozdenko, în întreaga regiune ar fi fost doborâte 72 de drone. Informația nu este însoțită, în relatarea disponibilă, de detalii despre pagube sau despre eventuale întreruperi ale operațiunilor portuare. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Atacurile asupra terminalelor și porturilor care gestionează fluxuri de petrol și GNL pot afecta lanțul logistic (încărcare, depozitare, tranzit), chiar și atunci când impactul direct asupra producției nu este clar. În context, Ucraina și-a intensificat în acest an loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia, iar aceste atacuri au provocat penurii de carburant în unele regiuni, conform informațiilor citate. Context: Sankt Petersburg, țintă recurentă Sankt Petersburg, aflat la aproximativ 900 km de frontiera ruso-ucraineană, a mai fost atacat cu drone. Printre obiectivele vizate anterior s-au numărat terminalul petrolier și o navă militară acostată în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. [...]
