Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia ia în calcul relaxarea standardelor de calitate pentru benzină și motorină, o măsură cu impact direct asupra pieței interne de carburanți, pe fondul penuriilor generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Mediafax, care citează Kommersant și Reuters.
Miza este una operațională: autoritățile ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină la standardul Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf. Acest tip de combustibil este interzis în Rusia din 2013, însă ar urma să fie acceptat pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, conform unui proiect de document guvernamental citat de Kommersant.
În același pachet, Rusia ar putea autoriza și importurile de combustibil de calitate inferioară, ca soluție de avarie pentru a acoperi deficitul de pe piață.
Contextul invocat este intensificarea atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, în al cincilea an de război. Potrivit Reuters, aceste lovituri au dus la penurii generalizate de combustibil și la creșteri bruște ale prețurilor, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea internă.
În paralel, Vladimir Putin a recunoscut, într-o întâlnire cu miniștri și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia gestionează situația, conform aceleiași relatări.
Informațiile se bazează pe un proiect de document guvernamental citat de presa rusă, astfel că rămâne de văzut dacă măsura va fi adoptată în forma descrisă și când ar intra efectiv în vigoare. Dacă va fi implementată, relaxarea standardelor ar funcționa ca un instrument rapid de stabilizare a aprovizionării, cu compromisul unei calități mai slabe a carburanților.
Recomandate
Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică , după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post . Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor. Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării. „Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material. Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț asupra aprovizionării Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier. În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili. Ce semnal transmite Kremlinul Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse. Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți. [...]
Prețul petrolului a urcat din nou, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Hormuz să nu revină la trafic normal , după schimburi de lovituri între SUA și Iran, un scenariu care menține o primă de risc în cotații și poate alimenta volatilitatea pe energie la nivel global, potrivit Al Jazeera . Brent, principalul reper internațional, a crescut cu aproximativ 0,9% luni. Contractele Brent cu livrare în august erau la 73,21 dolari/baril (aprox. 337 lei), la ora 03:30 GMT (06:30, ora României), cu 127 cenți peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru aprovizionarea globală Potrivit sursei, escaladarea din weekend a reaprins îndoielile privind o revenire rapidă la „normalitate” în Strâmtoarea Hormuz, rută care, în timp de pace, funcționează ca un coridor pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Analistul IG din Sydney, Fabien Yip, a pus mișcarea de preț pe seama faptului că piața ar fi „alergat prea repede” pe optimismul legat de o încetare a focului, în condițiile în care „prima de război” fusese aproape complet ștearsă, deși exista doar un memorandum de înțelegere fără detalii de aplicare și cu lovituri încă în desfășurare. Ce a declanșat noul val de incertitudine Comandamentul Central al SUA (US Central Command) a anunțat lovituri asupra Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacuri iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns prin lansarea unei serii de rachete și drone care au vizat active militare americane din Bahrain și Kuweit. Negocieri anunțate, dar fără confirmare de la Teheran Mai multe instituții media au relatat duminică târziu, citând oficiali americani neidentificați, că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit să își oprească atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului. Axios, citând un oficial american de rang înalt, a raportat că discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar) . Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, nici presupusa înțelegere de încetare a ostilităților, nici planul de discuții. În context, Al Jazeera amintește că președintele SUA Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului, însă documentul a fost pus repetat sub presiune de episoade de escaladare și dispute privind interpretarea textului. [...]
România susține amânarea cu cel puțin trei ani a aplicării unor obligații din regulamentul UE privind metanul pentru importurile de gaze , invocând riscul ca noile cerințe să afecteze securitatea aprovizionării și costurile, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic: dacă furnizorii externi nu se pot conforma rapid cerințelor de monitorizare și raportare, statele care cer pauza avertizează că UE ar putea pierde volume, iar prețurile la energie ar putea crește. La reuniunea miniștrilor energiei din UE, desfășurată vineri la Luxemburg, o coaliție de țări – între care Italia, Suedia, Țările de Jos, Polonia și România – a cerut reanalizarea și amânarea regulamentului privind metanul, care obligă companiile să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan. Informația este relatată de Euronews , citat de Economedia. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că România susține obiectivele climatice ale UE, dar cere ca implementarea să fie „fezabilă din punct de vedere tehnic, proporțională și compatibilă” cu protejarea securității energetice și a competitivității. În postarea sa, el a menționat explicit solicitarea de amânare cu trei ani a regulilor pentru importurile de gaz natural. Ce cer statele și de ce consideră că propunerea Comisiei nu e suficientă Mai multe state membre, la inițiativa Republicii Cehe și Slovaciei, au îndemnat Comisia Europeană să amâne prevederi-cheie ale normelor cu cel puțin trei ani, argumentând că aplicarea imediată ar putea amenința securitatea energetică într-un context geopolitic instabil, potrivit unui document consultat de Euronews . Comisia Europeană analizează, la rândul ei, varianta de a renunța timp de trei ani la penalitățile pentru companiile de petrol și gaze care încalcă regulile. Însă statele care cer amânarea susțin că o „perioadă de tranziție” fără penalități nu rezolvă problema, deoarece ar fi o recomandare fără caracter obligatoriu și ar lăsa „incertitudine juridică semnificativă” pentru importatorii care negociază contracte pe termen lung. Impactul invocat: risc de scumpiri și redirecționarea livrărilor către piețe mai puțin reglementate Argumentul central al statelor semnatare este că cerințele de conformare impuse furnizorilor externi, într-un ritm prea rapid, pot limita proviziile disponibile și pot crește costurile, pe fondul perturbărilor de pe piețele globale de petrol și gaze și al incertitudinii înaintea vârfurilor de cerere din iarnă. În documentul citat, statele avertizează că unii furnizori ar putea fi descurajați să vândă către UE dacă nu au sisteme avansate de monitorizare a metanului, iar baza de furnizori ar putea redirecționa încărcăturile de GNL și petrol către piețe mai puțin reglementate, cu efect de creștere a prețurilor pentru consumatori și industrie. În același context, Economedia notează că au existat presiuni și din partea unor furnizori externi, inclusiv SUA și Qatar, iar Politico a relatat despre o campanie a industriei pentru blocarea restricțiilor. Context: regulamentul metanului și pozițiile critice Normele privind metanul au fost adoptate în mai 2024 și introduc primul cadru al UE pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic; neîndeplinirea solicitărilor de date atrage penalități. Metanul este un gaz cu efect de seră foarte puternic, iar Agenția Internațională a Energiei afirmă că este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea temperaturii globale de la Revoluția Industrială. Pe de altă parte, ecologiștii și unele voci politice din SUA cer UE să nu relaxeze regulile. Esther Bollendorff, manager de programe la Climate Action Network Europe, a susținut că regulamentul nu interzice importurile, ci oferă căi de conformare în etape și că oferta globală de gaz conformă ar depăși deja nevoile de import ale UE de peste trei ori. Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut accelerarea acțiunilor împotriva emisiilor de metan și stabilirea unui standard global pentru sectorul de petrol și gaze, cu emisii „aproape de zero” pe întreg lanțul valoric. Un detaliu relevant pentru România În paralel cu discuția despre amânare, Economedia amintește o analiză Ember din 2023 potrivit căreia România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE (detalii în analiza Economedia despre „al doilea cel mai mare emiţător de metan”). Ce urmează depinde de decizia Comisiei și de negocierile dintre statele membre: în joc este dacă UE va merge pe o amânare formală a obligațiilor pentru importuri sau doar pe o perioadă de tranziție fără penalități, variantă pe care unele guverne o consideră insuficientă. [...]
Loviturile ucrainene asupra a două rafinării din Rusia ridică riscul de întreruperi operaționale în lanțul de procesare a petrolului , într-un context în care informațiile oficiale despre unele incidente rămân incomplete, potrivit Meduza . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că în noaptea de 28 iunie forțele ucrainene au lovit, cu atacuri cu rază lungă, două rafinării din Rusia: una în Ținutul Krasnodar și una în regiunea Iaroslavl. În mesajul său, Zelenski a susținut că astfel de operațiuni „slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război” și reduc resursele care „lucrează pentru mașina militară rusă”. Ce se știe despre cele două rafinării vizate Autoritățile regionale au raportat un incendiu la rafinăria din Slaviansk-pe-Kuban (Ținutul Krasnodar) după un atac cu drone ucrainene în noaptea de 28 iunie, notează publicația, trimițând la un material separat despre incident ( Meduza ). În schimb, despre lovirea rafinăriei din Iaroslavl „nu se știa” anterior, conform relatării. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a comunicat în aceeași noapte despre pericol de drone și ulterior despre blocarea circulației la ieșirea spre Moscova; drumul a fost redeschis, iar Evraev nu a menționat consecințe ale unui atac cu drone. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Din perspectiva pieței, miza imediată este operațională: atacurile asupra rafinăriilor pot duce la opriri temporare, incendii și restricții logistice, iar lipsa unor confirmări oficiale complete — în cazul Iaroslavl — complică evaluarea rapidă a impactului asupra capacităților de procesare și a fluxurilor regionale de produse petroliere. În acest stadiu, informațiile disponibile se bazează pe declarația lui Zelenski și pe comunicările autorităților regionale menționate de Meduza, fără detalii suplimentare despre amploarea pagubelor. [...]
Expirarea reducerii de acciză poate împinge motorina peste 9,5 lei/litru de la 1 iulie , în condițiile în care Guvernul interimar nu mai poate prelungi măsura prin ordonanță de urgență, potrivit HotNews . Reducerea de preț la pompă pentru motorină, de 36 de bani/litru (cu TVA) , expiră la finalul lunii iunie. Măsura a fost introdusă prin ordonanță pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie , cu posibilitatea de prelungire, și a însemnat o reducere a accizei cu 30 de bani/litru (fără TVA) . Problema este că, după votarea moțiunii PSD-AUR împotriva Cabinetului Bolojan, Executivul este interimar și nu mai poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce blochează prelungirea plafonării accizei, chiar dacă transportatorii cer continuarea ei. Ce spun transportatorii: risc de „scumpiri în lanț” Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport , a declarat pentru Europa FM că ar fi indicată o prelungire cu încă trei luni, avertizând că, în lipsa ei, scumpirea s-ar transmite mai departe în economie. „Dacă nu se va prelungi această ordonanță, motorina va crește cel puțin cu 50 de bani, cred că revenind undeva spre 10 lei. Sigur, operatorii de transport vor transfera această creștere în costurile de transport. Înseamnă creșteri de prețuri din nou pentru marfa transportată, pentru pasagerii transportați.” Unde sunt prețurile acum și ce prag ar putea fi depășit Duminică, 28 iunie, motorina standard se vindea în București: Petrom: 9,18 lei/litru (cel mai mic preț), conform Monitorului Prețurilor pentru Carburanți ; Rompetrol, MOL, Lukoil, OMV și Socar: 9,24 lei/litru . Dacă prețul rămâne stabil până la expirarea plafonării accizei (marți noapte), HotNews notează că un litru de motorină ar urma să depășească 9,5 lei , cu mențiunea că pragul ar putea să nu fie trecut doar dacă apar scăderi la pompă operate de producători. De ce sunt șanse mici pentru o prelungire rapidă Pe fondul crizei politice, există „șanse mici” să fie învestit un nou Guvern până pe 30 iunie, inclusiv din cauza pașilor procedurali necesari (desemnarea premierului, formarea echipei, calendar parlamentar și vot). În plus, PSD și PNL-USR-UDMR nu ajunseseră la un consens privind propunerea de premier, iar parlamentarii intră marți în vacanță, ceea ce complică o convocare rapidă pentru vot. [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând două rafinării la sute de kilometri de linia frontului, într-o mișcare care urmărește să reducă resursele Moscovei pentru război, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat duminică dimineață atacurile din timpul nopții asupra rafinăriei Slaviansk din regiunea Krasnodar și asupra unei rafinării din regiunea Iaroslavl. În mesajul publicat de Ziua Constituției Ucrainei, Zelenski a descris operațiunile drept „sancțiuni cu rază lungă” și a susținut că acestea „slăbesc capacitatea Rusiei de a purta acest război”. El a indicat că rafinăria din Krasnodar se află la aproximativ 300 km de front, iar ținta din Iaroslavl la circa 700 km de granița Ucrainei, ceea ce sugerează o creștere a razei operaționale a atacurilor cu drone. „Fiecare dintre aceste «sancțiuni cu rază lungă» înseamnă o reducere a resurselor care lucrează pentru mașina de război rusă și încă un pas spre pace.” Incendii și pagube la infrastructură, confirmate la nivel regional Confirmarea lui Zelenski vine pe fondul unor relatări despre atacuri masive asupra infrastructurii energetice rusești în dimineața de duminică. În Krasnodar, după explozii, un incendiu semnificativ a cuprins părți ale rafinăriei Slaviansk, iar guvernatorul regional Veniamin Kondratyev a declarat că resturi de drone au declanșat focul și au avariat linii electrice, o conductă de gaz și mai multe locuințe private. Bilanțul comunicat de acesta: o persoană decedată și una rănită. Publicația notează că rafinăria Slaviansk este un activ important pentru complexul militar-industrial rus, producând combustibil pentru aviație și benzină și având rol de nod logistic pentru alimentarea armatei ruse și a forțelor din Crimeea ocupată. Kyiv Post mai menționează că informații din surse deschise și date satelitare ar fi indicat zone active de incendiu în apropierea rezervoarelor de combustibil. În regiunea Iaroslavl, guvernatorul Mihail Evraev a anunțat că ieșirile din orașul Iaroslavl au fost temporar blocate duminică dimineață din cauza unei „amenințări severe” cu drone. Apărarea antiaeriană rusă revendică interceptări, dar loviturile par să fi trecut Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 213 drone peste noapte, însă, potrivit Kyiv Post, impactul confirmat asupra unor obiective industriale strategice indică faptul că o parte dintre muniții ar fi reușit să treacă de apărare. Separat, atacurile asupra rafinăriilor au coincis cu o ofensivă aeriană asupra Peninsulei Crimeea ocupate temporar, unde ar fi izbucnit un incendiu la centrala termică Saki după mai multe explozii, conform aceleiași surse. [...]
