Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
TikTok devine membru al Alianței Europene pentru Standarde în Publicitate – platforma își consolidează angajamentul pentru publicitate responsabilă, potrivit unui comunicat transmis astăzi. Decizia marchează aderarea oficială a TikTok la European Advertising Standards Alliance (EASA) în calitate de membru digital cu drepturi depline.
Anunțul a fost făcut la București, pe 16 februarie 2026, iar compania precizează că va sprijini cele 28 de organizații naționale de autoreglementare în publicitate din Europa. Prin acest pas, TikTok urmărește să contribuie la consolidarea standardelor industriei și la creșterea încrederii consumatorilor în publicitatea digitală .
Potrivit comunicatului, autoreglementarea eficientă este un element esențial pentru menținerea încrederii publicului în publicitate. Ca exemplu, este menționat cazul Regatului Unit, unde nivelul de încredere în publicitate a ajuns în 2025 la 40%, față de 31% în 2021, evoluție atribuită inclusiv creșterii gradului de conștientizare a sistemului de autoreglementare din industrie .
TikTok subliniază că a investit constant în soluții pentru protejarea brandurilor și a utilizatorilor. Printre instrumentele menționate se numără:
Compania afirmă că aceste măsuri oferă specialiștilor în publicitate un control mai mare asupra modului în care sunt afișate reclamele și contribuie la creșterea transparenței pe platformă.
Conform unei cercetări independente realizate de Public First, publicitatea pe TikTok a generat în 2025 o valoare economică de 31 de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Distribuția estimată pe principalele piețe este următoarea:
| Țară | Valoare economică generată (mld. euro) |
|---|---|
| Germania | 7,2 |
| Franța | 5,2 |
| Italia | 3,6 |
| Spania | 3,0 |
| Polonia | 0,92 |
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, impactul total estimat este de 13 miliarde de euro .
Thomas Wlazik, General Manager TikTok Europa, a descris aderarea la EASA drept „un punct de referință major”, subliniind că platforma împărtășește obiectivul promovării publicității responsabile. La rândul său, Ludovic Basset, director general al EASA, a calificat colaborarea drept un progres important pentru menținerea standardelor de transparență și protecție a consumatorilor în ecosistemul digital european .
Prin această aderare, TikTok se alătură unor organizații precum ASA (Marea Britanie), ARPP (Franța), DWR (Germania), IAP (Italia), AUTOCONTROL (Spania) și RAC (România), consolidând cooperarea la nivel european în domeniul autoreglementării publicității .
Variante de titlu:
Recomandate
Netflix își accelerează strategia de monetizare prin publicitate , extinzând din 2027 abonamentul cu reclame în încă 15 piețe, pe fondul unei audiențe declarate de peste 250 de milioane de spectatori activi lunar pentru acest model, potrivit HDSatelit . România nu se află pe lista noilor țări vizate. Extinderea a fost anunțată la prezentarea Upfront din New York, iar Amy Reinhard , președinta diviziei de publicitate a Netflix, a legat-o de ambiția companiei de a trece de la demonstrarea funcționării modelului cu reclame la poziționarea ca jucător relevant în publicitatea digitală. Unde se extinde și de ce contează pentru piața de publicitate Din 2027, planul cu reclame va fi disponibil în: Austria, Belgia, Columbia, Danemarca, Indonezia, Irlanda, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Suedia, Elveția și Thailanda. Pentru Netflix, miza este dublă: crește „inventarul” (spațiul disponibil) pentru vânzarea de reclame; oferă acces la încă 15 piețe pentru brandurile care cumpără campanii internaționale, într-una dintre cele mai mari extinderi externe ale componentei sale de publicitate de până acum. Audiență și frecvență: indicatorii pe care îi vinde Netflix către advertiseri Compania susține că peste 80% dintre utilizatorii planului cu reclame urmăresc conținut în fiecare săptămână, argumentând că audiența este nu doar mare, ci și recurentă. Netflix își calculează audiența printr-un indicator numit „monthly active viewers” (membri care au urmărit cel puțin un minut de conținut cu reclame într-o lună), la care adaugă o estimare a numărului de persoane din aceeași gospodărie. Din perspectiva advertiserilor, mesajul este că platforma livrează timp petrecut și revenire, nu doar vizite ocazionale. Extinderea formatelor și a tehnologiei: de la seriale la podcasturi și video vertical Netflix spune că reclamele vor ajunge și în podcasturi și în formatul vertical pe mobil, iar aceste spații noi de publicitate ar urma să fie disponibile la nivel global în 2027. Compania leagă astfel publicitatea de utilizarea de zi cu zi a platformei, nu doar de consumul clasic de filme și seriale. Pe zona de infrastructură, Netflix dezvoltă „ Netflix Ads Suite ”, platforma proprie de tehnologie publicitară, pentru a reduce dependența de furnizori terți. Printre noutăți: Audience Insights API, pentru înțelegerea mai bună a caracteristicilor și obiceiurilor de vizionare; Reach Curve API, pentru estimarea acoperirii (reach) unei campanii; colaborare prin „Data Clean Room” (spațiu securizat de lucru cu date) via Snowflake și Amazon Web Services, cu InfoSum planificat să fie adăugat până la finalul lui 2026. În paralel, Netflix extinde cumpărarea programatică (achiziție automatizată de spațiu publicitar): „Pause Ads” și reclamele din transmisiuni live, livrate prin Dynamic Ad Insertion, pornesc în SUA și Canada în această vară, urmând să ajungă și în alte țări mai târziu în cursul anului. Targetarea prin Amazon DSP va fi disponibilă din 1 iunie în toate țările care au plan cu reclame, iar integrările cu Yahoo DSP sunt anunțate ulterior. Ce rămâne neschimbat pentru abonați Experiența descrisă de Netflix în centrul său de ajutor rămâne: câteva reclame scurte pe oră, plasate la pauze naturale, înainte și în timpul unor titluri; reclamele nu pot fi sărite sau derulate. La evenimentele live, pauzele comerciale pot apărea și în planurile fără reclame, semn că publicitatea nu mai este limitată strict la planul „cu reclame”. Pentru România, informația relevantă este mai degrabă absența din lista de extindere: cel puțin din datele prezentate acum, planul cu reclame nu are un calendar anunțat pentru lansare locală în 2027. [...]
Netflix își extinde inventarul publicitar în aplicație , adăugând reclame în fluxul de videoclipuri verticale și în mai multe podcasturi, într-o mișcare menită să accelereze veniturile din publicitate pe fondul maturizării pieței de streaming, potrivit 9to5Mac . Compania a anunțat schimbările odată cu prezentarea „upfront ” (eveniment dedicat vânzării de publicitate), unde a comunicat și creșterea puternică a planului cu reclame: peste 250 de milioane de utilizatori la nivel global folosesc lunar abonamentul cu publicitate, față de 94 de milioane în aceeași perioadă a anului trecut, conform Variety. Unde vor apărea reclamele Conform The Verge, Netflix a indicat două direcții concrete pentru extinderea reclamelor „în anul următor”: reclamele vor începe să apară în noul flux de videoclipuri verticale din aplicația Netflix; mai multe podcasturi Netflix vor include reclame. De ce contează: publicitatea devine tot mai centrală în modelul de creștere Netflix a legat implicit această schimbare de dinamica prețurilor și de migrarea utilizatorilor către planul mai ieftin, cu reclame, pe fondul scumpirilor repetate ale abonamentelor. În același timp, compania urmărește să își crească veniturile din publicitate într-un context în care creșterea numărului de abonați nu mai este „povestea de succes” dominantă, iar saturația pieței încetinește ritmul de expansiune. Publicația notează și că, după ce achiziția propusă a Warner Bros. Discovery „nu mai are loc”, accentul pe monetizarea prin publicitate ar putea cântări mai mult în mesajul Netflix către investitori. Context: presiune pe prețuri și diferențiere față de rivali În același material este menționat că Apple TV rămâne singurul serviciu major de streaming fără un plan cu reclame, deși Eddy Cue a spus că nu exclude această opțiune pe viitor. Netflix, în schimb, își consolidează strategia de a vinde mai multă publicitate în interiorul produsului, inclusiv în formate noi (video vertical) și în audio (podcasturi). [...]
Diferența de fus orar va împinge o parte din meciurile CM 2026 în noaptea românilor , iar asta va pune presiune pe grilele TV și pe consumul de streaming, în condițiile în care turneul va fi difuzat la noi de Antena 1, Antena 3 CNN și Antena Play , potrivit Media Max . Campionatul Mondial din 2026, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, vine cu un format extins la 48 de echipe naționale și cu un program care, pentru publicul din România, include multe ore „neobișnuite” din cauza decalajului față de America de Nord. În acest context, Antena își împarte transmisiunile între televiziuni și platforma online, unde vor fi disponibile atât meciuri din grupe, cât și partide din fazele eliminatorii. Ce înseamnă pentru piața media: audiență fragmentată și consum nocturn Din perspectiva operațională, programarea la ore târzii mută o parte din consum către: vizionare live în intervale de noapte/dimineață , cu impact direct asupra audiențelor clasice de prime-time; platforma Antena Play , care poate capta publicul ce preferă reluări sau vizionare pe dispozitive mobile; Antena 3 CNN , folosită și pentru acoperire editorială (analize, reacții), pe lângă meciuri. Media Max notează că trustul Antena pregătește „o producție amplă” pentru turneu, cu emisiuni speciale și analize după etapele importante, pe lângă transmisiunile live. Repere de program: start pe 11 iunie, finală pe 19 iulie Conform programului publicat, faza grupelor începe pe 11 iunie , iar meciurile sunt distribuite pe intervale care includ atât seara (de exemplu 19:00–23:00), cât și ore de noapte (1:00–7:00). În fazele eliminatorii, șaisprezecimile sunt programate să înceapă pe 28 iunie , iar semifinalele sunt pe 14 și 15 iulie , de la 22:00 . Finala este programată pe 19 iulie, ora 22:00 , pe MetLife Stadium din New York (menționat ca având peste 82.000 de locuri), iar meciul pentru locul 3 este în aceeași zi, de la 00:00 , pe Hard Rock Stadium din Miami, potrivit informațiilor din material. [...]
Cristian Mungiu cere statului să aplice legea care ar alimenta finanțarea CNC , avertizând că România rămâne fără infrastructură și resurse predictibile pentru cinema, deși industria aduce performanțe internaționale, potrivit news.ro . Regizorul a spus, la revenirea de la Cannes, unde filmul său „Fjord” a obținut Palme d’Or, că este „un pic stânjenitor” ca, la 20 de ani după primul său Palme d’Or, Bucureștiul să nu aibă încă „o sală de premieră” pentru prezentarea filmului. Mungiu a legat problema infrastructurii de finanțarea sistemului și de rolul statului în aplicarea propriilor reguli. El a afirmat că există un fond la CNC în care se strâng bani care „nu sunt bani de la bugetul statului”, dar că o componentă prevăzută de lege nu ar fi pusă în practică. Miza: bani existenți în lege, dar neîncasați, și efectul asupra finanțării Regizorul a explicat că statul are „o lege” care prevede o taxă pe jocurile de noroc la loterie, iar acești bani ar trebui să ajungă la fondul CNC. În opinia sa, deși legea există „de ani de zile”, taxa „nu se plătește” și „statul nu face nimic”. „Asta e pretenția mea, asta îmi doresc, ca statul să-și aplice propria lege, pentru că în momentul în care fondul de la loterie ar contribui la fondul CNC, cum e legal, noi nu mai aveam probleme de finanțare.” În același context, Mungiu a spus că nu își dorește recunoaștere simbolică, ci funcționarea mecanismelor publice: „De la stat, să-și facă treaba, asta e tot ce doresc. Medalii, decorații, am deja o valijoară de data trecută, mi-ajung, merci.” Infrastructură culturală: „nu avem încă o sală de premieră” în București Pe lângă finanțare, Mungiu a indicat direct lipsa unei săli de premieră în Capitală ca exemplu de deficit operațional în ecosistemul cinematografic, în ciuda rezultatelor de la Cannes. El a spus că, în acest punct, industria nu poate rezolva singură problema și că este nevoie de sprijinul statului. Context: revenirea de la Cannes și relația cu autoritățile Întrebat și despre faptul că nu a fost primit la Aeroportul Henri Coandă în Salonul Oficial, Mungiu a declarat că nu are „niciun fel de problemă” și că preferă să vorbească cu presa, „și nu cu altcineva”, invocând „starea politicii românești”. Regizorul a mai spus că premiul nu îi aparține doar lui, ci „cinematografiei române” și că îl împarte cu echipa și cu cei care s-au bucurat de rezultat. Textul news.ro este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile despre restul declarațiilor sale privind violența din societate nu pot fi redate integral din fragmentul disponibil. [...]
Cristian Mungiu a câștigat Palme d’Or la Cannes cu „Fjord”, un rezultat care repoziționează cinemaul românesc în vârful industriei europene și poate crește vizibilitatea comercială a filmelor românești pe piețele internaționale, potrivit Adevărul . Este al doilea Palme d’Or din cariera regizorului, după trofeul obținut în 2007 cu „ 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile ”. Înainte de gala oficială, „Fjord” acumulase deja patru distincții, ceea ce indică un consens puternic în rândul juriilor și criticilor. Filmul a primit: Premiul François Chalais, Prix de la Citoyenneté, Premiul Juriului Ecumenic și Premiul FIPRESCI (acordat de Federația Internațională a Criticilor de Film). De ce contează: un premiu cu efect de piață pentru filmul românesc Palme d’Or este, în practică, un accelerator pentru distribuție și vânzări: crește interesul festivalurilor, al distribuitorilor și al platformelor de difuzare, iar pentru producțiile din țări cu piețe mici – precum România – poate însemna acces mai rapid la lansări internaționale și la finanțări pentru proiecte viitoare. În cazul lui Mungiu, miza este amplificată de faptul că vorbim despre al doilea astfel de trofeu, ceea ce consolidează „brandul” autorului pe piața globală. Filmul și temele: debut în limba engleză, subiect sensibil „Fjord” este debutul lui Cristian Mungiu în limba engleză și primul său film după „R.M.N.” (2022). Povestea urmărește o familie româno-norvegiană dintr-o comunitate izolată din apropierea unui fiord din Norvegia, cu un conflict centrat pe intervenția serviciilor sociale într-un caz legat de creșterea copiilor și limitele educației parentale. În rolurile principale apar Sebastian Stan și Renate Reinsve. Filmul abordează teme precum controlul instituțional, libertatea individuală și tensiunile dintre valori culturale diferite, într-o construcție de dramă psihologică. Discursul lui Mungiu: „un angajament împotriva oricărei forme de integrism” După primirea trofeului, regizorul a vorbit despre responsabilitatea socială a cinemaului și despre mesajul filmului. „Savurați clipa de față. Lăsați-mi asta. Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea.” „Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, un pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des.” Contextul ediției: alte premii importante În palmaresul aceleiași ediții, Marele Premiu al Juriului a revenit filmului „Minotaur” (Andrey Zvyagintsev), iar Premiul Juriului a fost acordat producției „The Dreamed Adventure” (Valeska Grisebach). Premiul pentru regie a fost acordat ex-aequo lui Javier Calvo și Javier Ambrossi („La bola negra”) și lui Pawel Pawlikowski („Fatherland”), iar premiul pentru scenariu a fost câștigat de Emmanuel Marre („Notre salut”). [...]
Premiul François Chalais obținut de „Fjord” întărește profilul internațional al filmului românesc , într-o zonă de vizibilitate care poate influența vânzările externe și parcursul de festival al producției, potrivit Mediafax . Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu , a câștigat Premiul François Chalais la Festivalul de la Cannes , informație anunțată de reprezentanții producției într-un mesaj publicat pe Instagram. Trofeul a fost ridicat la ceremonie de producătorul Tudor Reu și de directorul de imagine Tudor Vladimir Panduru. Premiul François Chalais este acordat anual înaintea galei oficiale de premiere de la Cannes și recompensează filme dedicate valorilor jurnalismului. Distincția a fost creată în 1996 de Mei-Chen Chalais, soția jurnalistului și criticului francez François Chalais, ca omagiu pentru activitatea acestuia, cunoscută inclusiv prin relatări de la aproape 50 de ediții ale festivalului. Premiul este acordat în parteneriat cu France Télévisions și Festivalul de la Cannes. De ce contează premiul pentru „Fjord” Dincolo de componenta simbolică, premiul poziționează filmul într-o categorie asociată direct cu etica jurnalismului și cu „căutarea adevărului”, ceea ce poate cântări în percepția publicului și a industriei (programatori de festival, distribuitori, presă de specialitate). Echipa filmului a mulțumit juriului pentru „această recunoaștere importantă” acordată producției. Context: revenirea lui Cristian Mungiu la Cannes și temele filmului „Fjord” marchează revenirea lui Cristian Mungiu în competiția de la Cannes. Regizorul a câștigat Palme d’Or în 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile” și a obținut ulterior premii pentru regie și scenariu la Cannes. Potrivit prezentării oficiale citate de Mediafax, „Fjord” explorează tensiunile morale și personale generate de o anchetă jurnalistică într-o comunitate izolată din nordul Europei, cu teme precum adevărul, manipularea informației și responsabilitatea publică a presei. [...]
