Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
TikTok devine membru al Alianței Europene pentru Standarde în Publicitate – platforma își consolidează angajamentul pentru publicitate responsabilă, potrivit unui comunicat transmis astăzi. Decizia marchează aderarea oficială a TikTok la European Advertising Standards Alliance (EASA) în calitate de membru digital cu drepturi depline.
Anunțul a fost făcut la București, pe 16 februarie 2026, iar compania precizează că va sprijini cele 28 de organizații naționale de autoreglementare în publicitate din Europa. Prin acest pas, TikTok urmărește să contribuie la consolidarea standardelor industriei și la creșterea încrederii consumatorilor în publicitatea digitală .
Potrivit comunicatului, autoreglementarea eficientă este un element esențial pentru menținerea încrederii publicului în publicitate. Ca exemplu, este menționat cazul Regatului Unit, unde nivelul de încredere în publicitate a ajuns în 2025 la 40%, față de 31% în 2021, evoluție atribuită inclusiv creșterii gradului de conștientizare a sistemului de autoreglementare din industrie .
TikTok subliniază că a investit constant în soluții pentru protejarea brandurilor și a utilizatorilor. Printre instrumentele menționate se numără:
Compania afirmă că aceste măsuri oferă specialiștilor în publicitate un control mai mare asupra modului în care sunt afișate reclamele și contribuie la creșterea transparenței pe platformă.
Conform unei cercetări independente realizate de Public First, publicitatea pe TikTok a generat în 2025 o valoare economică de 31 de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Distribuția estimată pe principalele piețe este următoarea:
| Țară | Valoare economică generată (mld. euro) |
|---|---|
| Germania | 7,2 |
| Franța | 5,2 |
| Italia | 3,6 |
| Spania | 3,0 |
| Polonia | 0,92 |
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, impactul total estimat este de 13 miliarde de euro .
Thomas Wlazik, General Manager TikTok Europa, a descris aderarea la EASA drept „un punct de referință major”, subliniind că platforma împărtășește obiectivul promovării publicității responsabile. La rândul său, Ludovic Basset, director general al EASA, a calificat colaborarea drept un progres important pentru menținerea standardelor de transparență și protecție a consumatorilor în ecosistemul digital european .
Prin această aderare, TikTok se alătură unor organizații precum ASA (Marea Britanie), ARPP (Franța), DWR (Germania), IAP (Italia), AUTOCONTROL (Spania) și RAC (România), consolidând cooperarea la nivel european în domeniul autoreglementării publicității .
Variante de titlu:
Recomandate
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
Amazon mută clipurile scurte de știri în Prime Video , încercând să capteze publicul tânăr care consumă informație pe TikTok , potrivit TechCrunch . Compania spune că își extinde acoperirea de știri cu clipuri la cerere (on-demand) cu subiecte locale și naționale, disponibile inițial pe televizoare și alte dispozitive din living, urmând să ajungă „în curând” și pe web, respectiv în aplicațiile mobile Prime Video. Clipurile vor fi integrate în secțiunea „News” din aplicație, în caruselele „Trending Topics” și „Local News”. Ele se adaugă fluxului existent de știri locale, naționale și internaționale de la mai mulți furnizori majori, conținut pe care Prime Video îl oferă în SUA tuturor utilizatorilor, indiferent dacă au sau nu abonament Prime. Un detaliu operațional important rămâne neclar: Amazon nu a confirmat dacă pe mobil clipurile vor fi în format vertical (specific platformelor de tip TikTok), precizând doar că vor fi conținut „short-form” pe iOS și Android. De ce contează: streamingul încearcă să recupereze terenul pierdut în fața platformelor sociale Miza nu este doar „formatul scurt”, ci felul în care tinerii consumă știri. TechCrunch notează că TikTok și Instagram au devenit tot mai mult locuri de unde publicul tânăr își ia informațiile, iar Generația Z urmărește frecvent creatori și influenceri de știri pe aplicații cu video scurt, inclusiv YouTube Shorts. În acest context, Amazon — care nu are o platformă socială proprie — încearcă să atragă atenția acestui public prin Prime Video. Publicația citează și concluzii Pew Research , potrivit cărora consumatorii tineri de știri caută conținut scurt care „se simte organic, nu supraprodus” — o observație care sugerează că simpla scurtare a clipurilor nu garantează, de una singură, relevanță sau retenție. Tendință de industrie: „shorts” intră în pachetul standard al marilor streameri Prime Video nu este primul serviciu de streaming care adaugă clipuri scurte în ofertă. În ultimele luni, aceeași direcție a fost urmată de: Peacock (martie); HBO Max și Netflix (iulie); Disney+ (august). În ansamblu, aceste mișcări indică un efort la nivel de industrie de a adapta distribuția video la consumul „în reprize” — conținut care poate fi urmărit în minute, nu în segmente lungi, de tip episod sau film. Pentru piața de media și publicitate, schimbarea are potențialul de a redesena inventarul video (spațiul disponibil pentru reclame) și modul în care platformele își poziționează produsele în fața publicului tânăr, obișnuit cu feed-uri rapide și recomandări algoritmice. [...]
YouTube încearcă să blindeze conținutul vedetelor sale cu pachete de exclusivitate, ca să nu-și dilueze audiența în fața Netflix. Potrivit The Next Web , platforma le-ar oferi unora dintre cei mai mari creatori pachete de ordinul mai multor milioane de dolari pentru a-și păstra emisiunile departe de Netflix, pe baza unor informații publicate inițial de Bloomberg. Mai multe acorduri ar fi aproape, însă, la momentul relatării, nu fusese semnat niciunul. Miza nu este atât venitul imediat, cât atenția și argumentul comercial către publicitari: că publicul țintă „se găsește” pe YouTube. Dacă aceleași formate ajung și pe Netflix, chiar și în paralel, promisiunea de unicitate a audienței se slăbește, iar asta poate afecta puterea de negociere în publicitate. Ce oferă YouTube și ce cere la schimb Ofertele ar avea trei forme, conform relatării: finanțare directă pentru emisiunile unui creator; o parte din contractele de publicitate la nivel de platformă (campanii negociate de YouTube cu advertiseri); bani plătiți în avans. În schimb, YouTube ar urmări „ferestre” de exclusivitate, adică perioade în care conținutul rămâne doar pe YouTube. Publicația notează că nu ar fi vorba de exclusivitate totală, ci de una limitată în timp. Schimbarea e relevantă și operațional: YouTube se îndepărtează de modelul tradițional bazat aproape exclusiv pe împărțirea veniturilor din publicitate și se apropie de logica unui studio care comandă și finanțează producții, alegând explicit ce canale primesc capital. Presiunea reală: penalizări „invizibile” pentru creatorii care iau bani și de la Netflix Partea care a atras atenția este componenta de condiționare. Creatorii care ar accepta bani de la Netflix în paralel cu un acord cu YouTube ar risca să piardă accesul la instrumente de promovare ale platformei: impulsul de marketing, evenimentele mari și o parte din campaniile de brand la nivel de platformă — pârghii care nu apar pe facturi, dar pot conta semnificativ pentru creștere și monetizare. Nici YouTube, nici Netflix nu au comentat public termenii, iar informațiile se bazează pe surse familiarizate cu negocierile, nu pe documente, potrivit materialului. De ce Netflix a reușit să „atragă” creatori fără să-i rupă de YouTube Netflix ar fi mers pe o strategie opusă: licențe neexclusive pentru conținutul creatorilor, care le permit acestora să-și păstreze canalul, veniturile din reclame, sponsorizările și marfa, în timp ce Netflix plătește pentru dreptul de a găzdui biblioteca. În ultimele circa 18 luni, Netflix a semnat sau a avut acorduri cu nume precum Ms. Rachel, Mark Rober, Stokes Twins, Sidemen, Rhett & Link, Jordan Matter și Nick DiGiovanni, iar pe zona de podcasturi sunt menționate proprietăți precum The Bill Simmons Podcast și The Breakfast Club. Materialul amintește și un acord de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) care l-a adus pe Jay Shetty pe Netflix prin Spotify. Netflix susține că strategia funcționează: raportul „What We Watched” de la mijlocul anului ar fi creditat videoclipurile Ms. Rachel cu 126 milioane de vizualizări într-o singură perioadă de raportare, deși conținutul a rămas disponibil gratuit și pe YouTube. Context: YouTube nu pierde bani, dar își apără poziția în piața de publicitate Publicația subliniază că mișcarea nu vine pe fondul unei slăbiciuni financiare: veniturile totale ale YouTube ar fi depășit 60 miliarde de dolari (aprox. 270 miliarde lei) în 2025, peste nivelul Netflix din același an, iar compania spune că a plătit peste 100 miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei) către creatori în patru ani. În paralel, YouTube își înăsprește și alte politici: ar fi dublat recent cerințele de intrare în Programul de Parteneriat , semn al unei tendințe mai largi în industrie de a „plăti mai mult către mai puțini”. Materialul dă ca exemplu și X, care a încheiat împărțirea largă a veniturilor, în favoarea plăților doar pentru conținut original. Ce urmează Testul real, potrivit analizei, va fi dacă un creator suficient de mare încât să primească oferte de la ambele platforme va considera că o perioadă de exclusivitate pe YouTube valorează mai mult decât un „al doilea cumpărător” pentru același conținut. Materialul amintește și un precedent din industria muzicală: ferestrele de exclusivitate tind să fie scumpe, greu de controlat și nepopulare în rândul publicului. [...]
101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta , într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media . Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax. Miza economică: concurența pe piața publicității digitale Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate. De ce contează perioada 2018–prezent Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar. [...]
YouTube ridică semnificativ ștacheta pentru monetizarea Shorts din 2027 , introducând o condiție care trebuie menținută lunar, nu doar atinsă o singură dată, potrivit Mobilissimo . Schimbările intră în vigoare la 1 februarie 2027 și vizează atât pragurile de intrare în Programul de parteneriat YouTube (YPP) , cât și modul în care creatorii rămân eligibili pentru veniturile din fondul comun al Shorts. Ce se schimbă, pe scurt: praguri mai mari și eligibilitate „în mișcare” YouTube păstrează procentele de împărțire a veniturilor (55% pentru videoclipuri normale, 45% pentru Shorts și 70% pentru finanțarea directă de la fani), însă „filtrează” mai dur accesul la ele. Conform noilor condiții publicate de YouTube în documentația oficială pentru YPP, disponibilă aici , pentru creatorii noi care vor acces la reclame și la veniturile din Premium, pragurile devin: 1.000 de abonați , plus una dintre variante: 8.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile. În prezent, pragurile sunt la jumătate (4.000 de ore, respectiv 10 milioane de vizualizări Shorts), notează publicația. Important operațional: creatorii deja acceptați în YPP nu trebuie să atingă noile praguri pentru a-și păstra monetizarea videoclipurilor normale. Miza pentru canalele de Shorts: prag lunar de 10 milioane de vizualizări Cea mai dură modificare este legată de plata recurentă din „ Shorts Creator Pool ” (fondul comun din care sunt remunerați creatorii de Shorts). Din februarie 2027, un creator trebuie să mențină cel puțin 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a încasa, în fiecare lună, bani din Creator Pool și din componenta YouTube Premium aferentă Shorts. YouTube calculează fereastra de 90 de zile până în ziua de 15 a lunii precedente celei pentru care sunt calculate veniturile. Dacă un canal scade sub prag într-o lună, nu este eliminat din YPP și nu pierde monetizarea videoclipurilor normale, dar nu mai primește partea aferentă Shorts pentru luna respectivă; poate redeveni eligibil ulterior. Pentru canalele construite aproape exclusiv pe Shorts, diferența este structurală: una este să atingi o dată un prag mare pentru intrare, alta este să susții constant un volum ridicat de audiență într-o fereastră mobilă. Reclamele din Shorts: fond comun, dar apare o excepție pentru campanii țintite Politica de monetizare pentru Shorts rămâne bazată pe un fond comun: reclamele afișate între clipuri în feed sunt agregate, se formează Creator Pool, iar creatorii primesc bani în funcție de ponderea vizualizărilor eligibile. Din suma alocată creatorului, acesta păstrează 45% . Detaliile sunt în politica YouTube, aici . Din 2027 apare însă o excepție: Targeted Shorts Ads . Dacă un advertiser direcționează campania către un grup de maximum cinci canale, creatorii eligibili primesc 45% din venitul net al reclamei respective , peste venitul obișnuit din Creator Pool. Mobilissimo notează că această schimbare poate conta mai ales pentru canalele mari, printr-o legătură mai directă între advertiser și un grup foarte restrâns de creatori. Premium și Premium Lite: cum se calculează, de fapt, banii pentru creatori YouTube separă explicit fonduri din veniturile nete ale abonamentelor: 30% din veniturile nete YouTube Premium intră în fondul destinat creatorilor; 60% din veniturile nete Premium Lite intră într-un fond similar. Abia apoi fondurile sunt distribuite creatorilor în funcție de consumul de conținut, iar asupra sumei alocate se aplică procentele uzuale: 55% pentru video „lung” și 45% pentru Shorts . Cu alte cuvinte, „55% din Premium” nu înseamnă 55% din prețul abonamentului plătit de utilizator, ci 55% din partea care revine creatorului din fondul Premium. Mobilissimo amintește și că Premium Lite este disponibil în România „de anul trecut”, iar YouTube indică acum extinderea lui în toate piețele unde există Premium și fixează explicit fondul de 60% pentru remunerarea creatorilor. Reguli noi de „activitate” și un termen-limită: 31 ianuarie 2027 Din 1 februarie 2027, un canal este considerat activ dacă îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: 1.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 1 milion de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile; sau publicarea a două videoclipuri normale sau cinci Shorts la fiecare 90 de zile. Dacă un canal devine inactiv, YouTube oferă o perioadă suplimentară de 90 de zile pentru revenirea la pragurile minime. Separat, creatorii trebuie să accepte modulele actualizate în YouTube Studio până la 31 ianuarie 2027 ; altfel, din 1 februarie nu mai primesc venituri din funcțiile legate de modulele neacceptate (fără eliminare automată din YPP, iar monetizarea poate fi reluată după acceptare). De ce contează pentru piața de publicitate și pentru creatori Schimbările mută accentul de la „intrarea în program” la menținerea performanței – în special pentru Shorts, unde eligibilitatea devine o condiție recurentă. Practic, YouTube păstrează procentele atractive din prezent, dar ridică barierele operaționale pentru a încasa constant, ceea ce poate favoriza canalele cu volum mare și ritm susținut de publicare și poate face veniturile din Shorts mai volatile pentru creatorii mici și medii. [...]
Stevie Wonder își monetizează arhiva printr-un EP cu patru piese nelansate , lansat la 50 de ani de la albumul „ Songs in the Key of Life ”, într-o mișcare care prelungește ciclul comercial al unui titlu-cult și pregătește terenul pentru concerte aniversare, potrivit Mediafax . Cele patru înregistrări au fost selectate de artist din sesiunile originale ale albumului și au apărut sub forma EP-ului „Songs In The Key Of Life: The EP”. Piesele sunt „It’s Easier”, „My Life Story of Love”, „I Can See the Sun in Late December” și „I’m Into Livin’”. Ce conține EP-ul și cine apare în credite Toate cele patru melodii au fost scrise și produse de Stevie Wonder. „My Life Story of Love” include și un credit de coautor pentru Susaye Greene (fostă membră a grupului The Supremes), iar „I’m Into Livin’” are voci de acompaniament realizate de Shirley Brewer, Thelma Houston și Deniece Williams. Înregistrările originale au fost remixate recent de inginerii John Fischbach și Gary O’Dante, care au lucrat și la materialul inițial. Legătura cu turneul: albumul integral, pe scenă Lansarea EP-ului vine în paralel cu pregătirea unei serii de concerte aniversare în Marea Britanie, Europa și Statele Unite, în care Stevie Wonder urmează să interpreteze integral „Songs in the Key of Life”, mai scrie Euronews. Primul concert este programat pe 13 octombrie, la Birmingham , iar traseul european include, potrivit informațiilor din material, orașe precum Paris, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Hanovra, Köln, Amsterdam, Dublin, Londra, Manchester și Glasgow, înainte ca turneul să continue în SUA. Context: un album cu greutate în industrie „Songs in the Key of Life”, lansat în 1976, este considerat unul dintre albumele importante din discografia lui Stevie Wonder și i-a adus muzicianului al treilea premiu Grammy pentru Albumul anului. Albumul face parte și din National Recording Registry al Bibliotecii Congresului SUA. Ultimul album de studio al artistului rămâne „A Time to Love”, lansat în 2005. [...]
