Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Eurovision își schimbă regulile de găzduire, introducând o barieră de eligibilitate care poate muta automat competiția în altă țară atunci când statul câștigător este afectat de război sau de o „situație geopolitică sensibilă”, potrivit G4Media. Miza este una operațională: organizatorii încearcă să reducă incertitudinea privind securitatea și logistica unui eveniment cu audiență și infrastructură transnațională, după controversele din jurul ultimelor ediții.
Regula nouă vizează situațiile în care „un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație” afectează semnificativ „securitatea, siguranța sau stabilitatea” statului câștigător sau a regiunii învecinate. În aceste condiții, radiodifuzorul câștigător ar deveni automat neeligibil să găzduiască ediția următoare.
Eurovision este organizat de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), o alianță de 113 organizații media de serviciu public din 56 de țări. În mod obișnuit, radiodifuzorul național al țării câștigătoare găzduiește ediția următoare, însă noua prevedere formalizează mai strict excepțiile legate de siguranță.
Conform articolului, organizatorii pot cere totuși o evaluare independentă de securitate pentru a stabili dacă un câștigător poate găzdui concursul în condiții de siguranță. Dacă se decide că nu poate, EBU are competența de a alege o alternativă pentru organizare.
Schimbarea vine după ce ultimele două ediții au fost „umbrite” de controverse privind participarea Israelului. În 2026, cinci țări au organizat un boicot „fără precedent”, preferând să nu concureze alături de Israel, invocând războiul din Gaza și criza umanitară care a urmat, notează G4Media, citând Politico.
În același timp, Israelul a fost aproape de a câștiga edițiile din 2025 și 2026, cu un număr mare de voturi din partea publicului. Postul public israelian KAN a negat acuzațiile că rezultatele ar fi fost influențate incorect de campanii de votare în masă.
Organizatorii spun că modificarea regulilor este rezultatul „feedback-ului primit de la posturile de televiziune participante” după ediția din 2026 de la Viena și se va aplica începând de anul viitor, când concursul este programat să aibă loc în Bulgaria.
Directorul Eurovision, Martin Green, a motivat schimbarea prin nevoia de predictibilitate și siguranță:
„Aceste schimbări au scopul de a oferi tuturor celor implicați mai multă claritate, de a proteja artiștii și de a asigura că Concursul continuă să ofere un mediu sigur și primitor, păstrând în același timp spiritul și integritatea care fac din Concursul Eurovision un eveniment atât de special.”
Recomandate
TVR reia participarea României la Eurovision în 2027, condiționată de bugetul aprobat , o decizie cu miză operațională și de finanțare pentru televiziunea publică, potrivit Antena 3 . Hotărârea a fost luată miercuri, 22 iulie 2026, de Consiliul de Administrație al TVR, cu 11 voturi „pentru” și o abținere. Decizia vizează participarea României la cea de-a 71-a ediție a Eurovision Song Contest , care va avea loc în Bulgaria, în luna mai 2027. TVR precizează că proiectul se va derula „în limita bugetului ce va fi aprobat și alocat” prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli al SRTv pentru 2027, ceea ce face ca următorul pas critic să fie alocarea efectivă a fondurilor. Ce schimbă decizia: calendar și organizare mai predictibile TVR își justifică aprobarea din timp prin nevoia de planificare: stabilirea unui calendar, atragerea unui număr cât mai mare de compozitori, textieri, producători și interpreți, organizarea unei Selecții Naționale „competitive” și pregătirea reprezentantului României „în cele mai bune condiții”. În comunicatul citat, televiziunea publică descrie participarea drept un „proiect strategic” pentru promovarea muzicii românești, susținerea noilor artiști și consolidarea imaginii României pe scena internațională. „Pentru TVR, participarea la competiţie reprezintă un proiect strategic de promovare a muzicii româneşti, de susţinere a noilor artişti şi de consolidare a imaginii României pe scena internaţională.” Contextul care a accelerat revenirea: rezultatul din 2026 și interesul industriei Hotărârea vine după performanța României la Eurovision 2026, când Alexandra Căpitănescu a obținut locul al treilea în Marea Finală cu piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte. TVR mai notează că, în procesul de selecție din acest an, au fost înscrise 101 piese, ceea ce ar confirma interesul industriei muzicale pentru proiect. În plus, televiziunea publică invocă și expunerea media: conform analizei mediaTRUS, de la începutul anului până în ziua finalei, Eurovision a acumulat 21.565 de mențiuni în spațiul media românesc. Unde și când are loc Eurovision 2027 Ediția din 2027 se va desfășura în Bulgaria, în luna mai. După victoria cântăreței Dara cu piesa „Bangaranga”, în Bulgaria a început discuția despre orașul-gazdă, fiind luate în calcul Varna, Burgas și Sofia. Conform regulilor concursului, țara câștigătoare are dreptul de a găzdui competiția, însă orașul gazdă este decis separat și nu revine automat capitalei. [...]
Stevie Wonder își monetizează arhiva printr-un EP cu patru piese nelansate , lansat la 50 de ani de la albumul „ Songs in the Key of Life ”, într-o mișcare care prelungește ciclul comercial al unui titlu-cult și pregătește terenul pentru concerte aniversare, potrivit Mediafax . Cele patru înregistrări au fost selectate de artist din sesiunile originale ale albumului și au apărut sub forma EP-ului „Songs In The Key Of Life: The EP”. Piesele sunt „It’s Easier”, „My Life Story of Love”, „I Can See the Sun in Late December” și „I’m Into Livin’”. Ce conține EP-ul și cine apare în credite Toate cele patru melodii au fost scrise și produse de Stevie Wonder. „My Life Story of Love” include și un credit de coautor pentru Susaye Greene (fostă membră a grupului The Supremes), iar „I’m Into Livin’” are voci de acompaniament realizate de Shirley Brewer, Thelma Houston și Deniece Williams. Înregistrările originale au fost remixate recent de inginerii John Fischbach și Gary O’Dante, care au lucrat și la materialul inițial. Legătura cu turneul: albumul integral, pe scenă Lansarea EP-ului vine în paralel cu pregătirea unei serii de concerte aniversare în Marea Britanie, Europa și Statele Unite, în care Stevie Wonder urmează să interpreteze integral „Songs in the Key of Life”, mai scrie Euronews. Primul concert este programat pe 13 octombrie, la Birmingham , iar traseul european include, potrivit informațiilor din material, orașe precum Paris, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Hanovra, Köln, Amsterdam, Dublin, Londra, Manchester și Glasgow, înainte ca turneul să continue în SUA. Context: un album cu greutate în industrie „Songs in the Key of Life”, lansat în 1976, este considerat unul dintre albumele importante din discografia lui Stevie Wonder și i-a adus muzicianului al treilea premiu Grammy pentru Albumul anului. Albumul face parte și din National Recording Registry al Bibliotecii Congresului SUA. Ultimul album de studio al artistului rămâne „A Time to Love”, lansat în 2005. [...]
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
CNA a primit o sesizare după un derapaj în direct la Antena 3 CNN , în urma unui schimb de replici în care moderatorul Mihai Gâdea i-a adresat injurii reprezentantului USR din platou, iar invitatul a părăsit emisiunea, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare: cazul intră pe agenda Consiliului Național al Audiovizualului, care poate decide dacă există încălcări ale normelor privind limbajul și conduita în programele TV. Incidentul a avut loc joi seara, în emisiunea „ Sinteza Zilei ”. Conform relatării, Mihai Gâdea i-a atacat pe liderii USR și i s-a adresat deputatului USR Radu Mihaiu, aflat în studio, cu formulări jignitoare în contextul discuției despre poziționarea USR față de PSD. „Măi nesimţiţilor, nu aţi zis voi că nu mai vreţi să vorbiti cu PSD? (…) Voi chiar nu aveţi nicio limita?” Ulterior, Mihaiu a cerut lămuriri dacă a fost vizat direct de insultă, iar moderatorul a susținut că se referea la Dominic Fritz, potrivit aceleiași relatări. Plecarea din platou și reacția invitatului Schimbul de replici s-a încheiat cu plecarea din studio a deputatului USR, care și-a scos lavaliera și a întrerupt participarea la emisiune. „La revedere. Dacă dumneavoastră nu puteţi decât să vă jigniţi invitaţii fără niciun fel de argument, la revedere” Ce urmează: cazul ajunge la CNA Potrivit HotNews , CNA a primit deja o sesizare în legătură cu incidentul, care urmează să fie discutată în ședințele viitoare. În acest stadiu, nu este menționat conținutul sesizării și nici un calendar exact al analizării ei. În relatare este menționată și PaginadeMedia , care a scris despre incident și despre plecarea din platou a invitatului. [...]
Amazon, Netflix și YouTube își coordonează lobby-ul la Washington pe fondul presiunii de reglementare asupra drepturilor sportive , printr-o nouă coaliție de politici publice dedicată streamingului, potrivit The Next Web . Inițiativa se numește Streaming Access and Choice Alliance (SACA) și a fost lansată pe 14 septembrie, cu cele trei companii ca membri fondatori. Coaliția este condusă de TechNet , o asociație de industrie care reprezintă mari companii de tehnologie, iar lansarea a fost relatată inițial de Axios. La conducerea SACA va fi Mike Ward, vicepreședinte senior TechNet pentru politici federale și relații guvernamentale. Ce urmărește SACA și de ce contează acum Miza imediată este să influențeze cadrul de reglementare într-un moment în care autoritățile americane analizează efectele mutării transmisiunilor sportive către platforme de streaming, inclusiv riscul ca o parte tot mai mare din conținut să ajungă „în spatele” abonamentelor. În anunțul TechNet, Ward susține că publicul vrea „mai multe opțiuni” și „flexibilitate” în felul în care consumă conținut, inclusiv sport și evenimente live, iar companiile de streaming ar oferi „valoare mai bună pentru bani”. „Americanii vor mai multe opțiuni de conținut și flexibilitate în cum și unde își urmăresc programele preferate, inclusiv sport și alte evenimente live.” Pozițiile de politică publică: sportul live, competiția și „neutralitatea tehnologică” Site-ul coaliției enumeră patru direcții de politică publică, pe care SACA spune că le susține: politici „orientate spre viitor” care promovează competiția și valoarea pentru consumatori; cadre „neutre din punct de vedere tehnologic” (adică reguli care nu favorizează o tehnologie sau un tip de distribuție) în care accesul este decis de competiție, tendințe de consum și inovație; politici care permit platformelor să continue investițiile în toate tipurile de programe, inclusiv sport live; un mediu în care ligile sportive și deținătorii de drepturi pot urmări acorduri de distribuție. Contextul de reglementare: ancheta pe Sports Broadcasting Act Lansarea SACA vine după ce guvernul american a intensificat atenția asupra drepturilor sportive. Potrivit Axios, Departamentul de Justiție și autoritatea de reglementare în comunicații (FCC) au deschis anul acesta o analiză privind Sports Broadcasting Act din 1961. Legea permite ligilor să își „adune” drepturile TV și să le vândă la pachet, iar analiza vizează dacă acest regim ar trebui revizuit. Președintele FCC, Brendan Carr, a pus sub semnul întrebării dacă scutirea de la regulile antitrust nu împinge prea multe drepturi sportive către servicii de streaming cu plată, mai notează Axios. Cifrele invocate de coaliție și o limitare importantă SACA își susține argumentele și cu statistici publicate pe site-ul propriu: 99% dintre gospodăriile din SUA ar avea cel puțin un serviciu de streaming, iar media ar fi de trei servicii per persoană. Tot acolo se afirmă că peste 90% dintre gospodării au internet fix, 36% plătesc pentru cablu sau satelit, iar circa 15% se bazează doar pe antenă digitală. Coaliția mai spune că oferta de conținut sportiv pe marile servicii globale de streaming cu abonament a crescut cu 52% din ianuarie 2024. Site-ul listează cinci citări pentru aceste date, însă nu indică explicit sursele pe pagină. De ce se reorganizează streameri mari: golul lăsat după 2021 Amazon, Netflix și Google (compania-mamă a YouTube) au fost anterior membri ai Internet Association, un grup de industrie care s-a dizolvat la finalul lui 2021, pe fondul divergențelor tot mai mari între interesele membrilor, potrivit Axios. Netflix a intrat în același an în Motion Picture Association (MPA), care reprezintă interesele filmelor pentru studiouri precum Netflix, Amazon, Disney și Paramount, dar nu ar acoperi „specific” obiectivele de politică publică ale streamingului decât atunci când se aliniază cu cele ale studiourilor membre, conform Axios. Presiuni paralele asupra membrilor fondatori Două dintre companiile fondatoare se confruntă și cu alte dosare: Florida a dat în judecată Netflix, acuzând că și-ar fi construit afacerea de publicitate pe datele familiilor, iar în Europa YouTube a majorat prețurile pentru Premium, cu un termen-limită pentru ca abonații să opteze explicit pentru noul tarif. [...]
