Știri
Știri din categoria Media & Publicitate

Vânzarea „Danaida” cu 107,6 milioane de dolari (aprox. 495 milioane lei) ridică din nou ștacheta pentru Brâncuși și confirmă că segmentul de vârf al pieței de artă rămâne extrem de lichid, potrivit news.ro. Lucrarea a fost adjudecată luni seară la Christie’s, la un preț de 93 de milioane de dolari, care urcă la 107,6 milioane de dolari cu comisioanele incluse.
Tranzacția a pornit de la o ofertă de 82 de milioane de dolari și a atras „o jumătate de duzină” de oferte înainte de adjudecare, cumpărătorul fiind reprezentat de Maria Los, vicepreședintă și șefă a departamentului de consultanță pentru clienți din America. „Danaida”, un cap din bronz datând din 1913, avea o estimare de 100 de milioane de dolari „la cerere” înainte de licitație.
Vânzarea depășește recordul anterior al artistului, menționat de news.ro: în 2018, la Christie’s New York, „La jeune fille sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” (1928/32) s-a vândut cu 71,2 milioane de dolari.
Următoarele trei rezultate la licitație pentru Brâncuși, conform aceleiași surse, sunt:
Christie’s a indicat că au existat șase turnări în bronz ale operei, dintre care patru sunt în colecții instituționale (Centrul Pompidou, Muzeul de Artă din Philadelphia, Tate Londra și Kunst Museum Winterthur). Potrivit casei de licitații, acesta este singurul exemplar aurit aflat încă în proprietate privată.
Pe lângă caracteristicile lucrării (foiță de aur și patină neagră, cu referințe la sculptura egipteană și statuile din Asia de Est), a contat și istoricul de proprietate: piesa a fost cumpărată inițial de Eugene și Agnes Meyer în 1914, la prima expoziție personală a lui Brâncuși, organizată la Galeria 291 a lui Alfred Stieglitz din New York, iar în 2002 a fost vândută către S.I. Newhouse pentru 18,2 milioane de dolari.
Licitația „Masterpieces: The Private Collection of S.I. Newhouse” a totalizat 631 de milioane de dolari, cu toate loturile vândute. Împreună cu cele trei licitații anterioare ale aceleiași colecții (2018, 2019 și 2023), valoarea cumulată a ajuns la 1,05 miliarde de dolari, a doua cea mai valoroasă din istorie, după colecția lui Paul Allen din 2022, potrivit datelor citate de news.ro.
În aceeași seară, au fost consemnate și alte recorduri: „Number 7A, 1948” de Jackson Pollock s-a vândut cu 181.185.000 de dolari, iar „Portretul doamnei K.” (1924) de Joan Miró a fost adjudecat la 53.535.000 de dolari.
Recomandate

Scăderea audienței Realitatea Plus reaprinde discuția despre dependența de publicitate , după ce Anca Alexandrescu a susținut că vârfurile de rating au fost „un măr otrăvit” pentru post, pe fondul tăierii contractelor de către marii advertiseri, potrivit HotNews . Reacția vine după ce PaginadeMedia a relatat o scădere puternică a audiențelor emisiunii „ Culisele Statului Paralel ”, în contextul scandalului în direct dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu. Realizatoarea a comentat că „numerele mari” din trecut nu ar fi adus beneficii economice postului, pentru că ar fi fost urmate de pierderi. „Această audienţă despre care vorbiţi voi a fost un măr otrăvit pentru Realitatea Plus. Deşi am avut audienţe foarte mari, am avut nişte pierderi uriaşe, pentru că contractele mari de publicitate de la multinaţionale au fost tăiate. (…) Aproape 90% din contracte. Acea audienţă mare nu a fost niciun beneficiu.” Ce arată datele de audiență invocate Conform datelor prezentate de PaginadeMedia, emisiunea a avut vârfuri de audiență înainte de conflictul din 28 iunie, după care a urmat o scădere accelerată: 22 iunie: vârf de 280.000 de telespectatori (în ziua votului pentru Guvernul Veștea); 28 iunie: vârf de 260.000 de telespectatori (ediția cu Călin Georgescu); 29 iunie: 169.000 de telespectatori; 30 iunie: 107.000 de telespectatori; 1 iulie: 130.000 de telespectatori; 2 iulie: 104.000 de telespectatori (cel mai slab rezultat din ultima lună, potrivit aceleiași surse). Miza pentru piața de publicitate: ratingul nu garantează venituri În declarația citată, Alexandrescu leagă direct performanța editorială (audiențe ridicate) de un efect comercial negativ: tăierea contractelor „mari de publicitate de la multinaționale”, despre care afirmă că ar fi ajuns la „aproape 90%” din contracte. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ce contracte sunt vizate și în ce perioadă, afirmația rămâne la nivel de declarație, dar indică o tensiune cunoscută în industrie: audiența poate crește, în timp ce veniturile din publicitate scad dacă brandurile evită asocierea cu un anumit tip de conținut sau controversă. În plan editorial, contextul scăderii este legat de disputa din 28 iunie dintre Georgescu și Alexandrescu și de poziționarea ulterioară a postului, care a anunțat că îl va boicota pe fostul candidat, potrivit informațiilor citate de HotNews din PaginadeMedia. [...]

Realitatea Plus a pierdut rapid audiență și tracțiune online după conflictul în direct dintre Anca Alexandrescu și Călin Georgescu , potrivit HotNews , care citează date publicate de PaginadeMedia . Conform PaginadeMedia , emisiunea Ancăi Alexandrescu a avut un vârf de 280.000 de telespectatori pe 22 iunie (în ziua votului pentru Guvernul Veștea) și un vârf apropiat, de 260.000, pe 28 iunie, când invitat a fost Călin Georgescu. După ediția din 28 iunie, audiențele au scăzut abrupt în zilele următoare. Căderea de audiență, în câteva zile Datele citate indică următoarea evoluție a numărului de telespectatori: 28 iunie: 260.000 29 iunie: 169.000 30 iunie: 107.000 1 iulie: 130.000 2 iulie: 104.000 (cel mai slab rezultat din ultima lună, potrivit aceleiași surse) În emisiunea din 28 iunie, Georgescu și Alexandrescu s-au contrat, iar fostul candidat la președinție a acuzat-o, între altele, că îl invită „doar pentru audiență”. În context, HotNews notează că Realitatea Plus trecuse de la susținerea publică a AUR și a lui Georgescu la o poziționare critică față de AUR, după ce partidul nu a trecut guvernul Veștea. Ulterior, postul a anunțat că îl va boicota pe Georgescu, iar declinul de audiență a continuat, potrivit datelor citate. Efect și în social media Pe lângă scăderea audienței TV, Realitatea Plus ar fi pierdut și 50.000 de fani pe TikTok într-o singură săptămână, conform PaginadeMedia, citată de HotNews. [...]

Refuzul lui Jesse Eisenberg de a-l mai juca pe Mark Zuckerberg mută riscul de imagine al continuării „The Social Network” pe noul actor și pe producție , într-un moment în care filmul își propune să reia criticile la adresa Facebook/Meta pe fondul investigațiilor despre efecte asupra adolescenților și dezinformare, potrivit G4Media . Eisenberg a declarat pentru Variety, la premiera filmului „Minions & Monsters” din Los Angeles, că a discutat câteva zile cu Aaron Sorkin despre proiect, dar a ales „o altă direcție” în viața sa și nu mai vrea să fie asociat cu personajul Zuckerberg. Actorul a insistat că decizia nu are legătură cu calitatea filmului, pe care îl consideră valoros. „I-am spus pur și simplu că iau o altă direcție în viața mea și, știi, ceea ce a spus el rezumă foarte bine situația. Nu vreau să fiu asociat cu acel personaj…” Ce înseamnă pentru producție: recasting și repoziționare La începutul lunii iunie, Sorkin a spus pentru Vanity Fair că a petrecut trei zile încercând să-l convingă pe Eisenberg să revină, însă acesta nu mai dorea să fie „asociat” cu Zuckerberg. În noul film, rolul lui Zuckerberg este preluat de Jeremy Strong. Sorkin a explicat și motivul invocat de Eisenberg, inclusiv disconfortul față de felul în care este abordat în public din cauza rolului. „Pur și simplu nu mai voia să fie asociat cu Mark Zuckerberg… Nu-i place ca tinerii să se apropie de el în aeroporturi cu cărți de vizită pe care scrie «Sunt CEO» pentru ca el să le semneze.” Contextul editorial al „The Social Reckoning”: investigațiile din 2021 „The Social Reckoning” urmărește, potrivit informațiilor din articol, două personaje legate de dezvăluirile despre companie: inginerul Facebook Frances Haugen (Mikey Madison) și reporterul de la Wall Street Journal Jeff Horwitz (Jeremy Allen White). Filmul se sprijină pe o serie de investigații din 2021 care au descris efecte dăunătoare ale Facebook asupra adolescenților și rolul platformei în răspândirea dezinformării, inclusiv conținut asociat violenței politice. [...]

Relansarea „Patimile lui Hristos” în versiune 4K deschide campania pentru continuarea din 2027 , într-o mișcare care repune pe agenda publicului unul dintre cele mai profitabile filme religioase și testează din nou apetitul de box office pentru acest titlu, potrivit Mediafax . Filmul regizat de Mel Gibson revine în cinematografele din SUA în luna septembrie, într-o versiune restaurată 4K, și va rula între 10 și 17 septembrie. Relansarea este poziționată înaintea continuării „The Resurrection of the Christ: Part One”, programată pentru 6 mai 2027, informație atribuită de Mediafax publicației Rolling Stone. De ce contează pentru piață: un titlu cu istoric de încasări și notorietate „Patimile lui Hristos”, lansat în 2004, este descris ca cel mai profitabil film creștin realizat până în prezent și, totodată, cel mai de succes film independent din istorie din perspectiva încasărilor. Reprezentanții distribuitorului susțin că relansarea le oferă spectatorilor ocazia de a vedea filmul într-o versiune restaurată, înainte de debutul continuării. Ce știm despre continuare și distribuție Mel Gibson a confirmat că Jim Caviezel va reveni în rolul lui Iisus din Nazaret. Potrivit regizorului, noul film este unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale sale, iar scenariul explorează evenimentele care au urmat răstignirii și include secvențe inspirate din tradiția biblică și teologică. Maia Morgenstern revine pe ecrane în rolul Fecioarei Maria Relansarea readuce și distribuția originală, inclusiv pe actrița română Maia Morgenstern, care interpretează rolul Fecioarei Maria. Mediafax notează că alegerea ei de către Mel Gibson a atras atenția presei internaționale la momentul lansării și a contribuit la creșterea notorietății sale în afara României. Filmul a fost controversat încă din 2004, din cauza scenelor explicite de violență și a dezbaterilor privind reprezentarea evenimentelor biblice, însă a avut un succes comercial major. În acest context, revenirea în cinematografe este prezentată ca începutul campaniei de promovare pentru continuarea așteptată în 2027. [...]

Realitatea Plus își suspendă reflectarea lui Călin Georgescu până la scuze publice , o decizie care poate afecta audiența și poziționarea editorială a postului, potrivit HotNews . Televiziunea spune că fostul candidat la președinție a „depășit o limită” prin declarațiile făcute în emisiunea de duminică seară a Ancăi Alexandrescu. Într-un mesaj publicat luni dimineață, redacția Realitatea Plus condamnă afirmațiile lui Georgescu la adresa postului și a telespectatorilor și susține că acesta ar fi spus că aparițiile și mesajele sale au fost difuzate „doar pentru rating”. Postul îi cere scuze publice atât față de televiziune, cât și față de public, iar până atunci anunță că nu va mai participa și nu va mai transmite informații despre el. Realitatea Plus afirmă că își asumă consecințele comerciale ale deciziei, inclusiv o posibilă pierdere de audiență: „Ne asumăm această decizie chiar dacă ea poate însemna pierderea unei părți din audiența pe care am fi câștigat-o prin reflectarea activității sale. Realitatea PLUS își respectă telespectatorii. Iar acest respect este mai important decât orice audiență”. De la conflict în direct la ruptură editorială Mesajul televiziunii vine după o confruntare în direct între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, în care acesta a acuzat-o pe jurnalistă că l-ar fi susținut pe fostul premier desemnat Adrian Veștea și i-a cerut să își ceară scuze „poporului”. Totodată, Georgescu a acuzat Realitatea Plus că l-a cenzurat. Moderatoarea a răspuns că poziția favorabilă lui Veștea ar fi fost „ca să scăpăm de Bolojan”, însă Georgescu a respins explicația, catalogând-o drept „complet fals” și susținând că Veștea ar fi avut același model economic precum Ilie Bolojan, „care a dărâmat România”. Pe parcursul emisiunii, Georgescu a sugerat că moderatoarea nu ar avea principii, iar Alexandrescu a replicat că nu acceptă să fie „călcată în picioare” și că și-ar fi pus familia în pericol. Spre final, Georgescu a reluat ideea că postul i-ar fi oferit platformă pentru că intervențiile sale aduc audiență. Ce urmează Conform poziției anunțate de Realitatea Plus, revenirea lui Călin Georgescu în spațiul editorial al postului este condiționată de prezentarea unor scuze publice către televiziune și către telespectatori. În lipsa acestora, postul spune că nu va mai reflecta activitatea sa. [...]

Călin Pop își extinde prezența digitală cu single-ul „Pustiu” , lansat în format digital și distribuit pe principalele platforme sociale, potrivit Agerpres . Mișcarea contează prin accentul pus pe canalele online, care au devenit esențiale pentru promovarea și consumul de muzică, inclusiv pentru artiștii consacrați. Călin Pop, solistul și chitaristul trupei Celelalte Cuvinte , spune că a amânat publicarea piesei „din cauza lipsei unui sens pozitiv”, dar a revenit asupra proiectului după o „recentă dureroasă despărțire”, pe care o leagă de tema pierderii. „O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. În urma recentei dureroase despărțiri, am revăzut proiectul și l-am dus la capăt. Depresiv, dar adevărat.” Unde poate fi ascultată piesa Conform informațiilor transmise, „Pustiu” este disponibilă în format digital, iar artistul indică și canale de distribuție în social media: link de acces în format digital (agregator): https://CalinPop.lnk.to/PustiuPR Facebook Instagram YouTube [...]