Știri
ONU riscă un colaps financiar „iminent” din cauza cotizațiilor neplătite și a unei reguli bugetare care obligă organizația să returneze fonduri necheltuite, potrivit Reuters . Avertismentul a fost formulat de secretarul general Antonio Guterres, care vorbește de mai mult timp despre o criză de lichiditate, însă de această dată a descris-o drept cea mai gravă de până acum, pe fondul retragerii Statelor Unite din mai multe inițiative multilaterale. Miza este funcționarea de bază a instituției: bugetul regulat al ONU finanțează operațiunile curente, de la sediul din New York și birourile din lume până la salarii, reuniuni și activități de dezvoltare și drepturile omului. La 30 decembrie, Adunarea Generală a aprobat 3,45 miliarde de dolari pentru bugetul regulat pe 2026, după săptămâni de negocieri. Oficialii ONU spun că bugetul aprobat este cu aproximativ 200 de milioane de dolari peste propunerea lui Guterres, dar cu circa 7% sub bugetul aprobat pentru 2025. Problema imediată este numerarul disponibil, nu dimensiunea bugetului pe hârtie. Într-o scrisoare către statele membre, Guterres a indicat un nivel record de 1,57 miliarde de dolari în cotizații restante pentru bugetul regulat, fără a numi țările datornice. Separat, oficiali ai ONU afirmă că peste 95% din sumele restante la bugetul regulat ar fi datorate de Statele Unite, care ar avea 2,19 miliarde de dolari neachitați la începutul lunii februarie; în plus, Washingtonul ar datora încă 2,4 miliarde de dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și anterioare) și 43,6 milioane de dolari pentru tribunalele ONU. Tot potrivit oficialilor ONU, SUA nu ar fi plătit contribuția la bugetul regulat anul trecut și ar datora 827 milioane de dolari pentru 2025, precum și 767 milioane de dolari pentru 2026; după SUA, Venezuela și Mexic sunt menționate cu restanțe de 38 milioane, respectiv 20 milioane de dolari. Guterres cere, în esență, plata la timp a obligațiilor, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a spus că problema de „flux de numerar” s-ar rezolva „dacă statele membre, care au obligația să plătească, plătesc”, fără a nominaliza SUA. Presiunea este amplificată de o regulă bugetară pe care Guterres a descris-o drept „kafkiană”: ONU trebuie să crediteze anual înapoi statelor sute de milioane de dolari din cotizații necheltuite, chiar și atunci când banii nu au fost încasați efectiv. Secretarul general a avertizat că organizația ar putea rămâne fără numerar până în iulie și a cerut schimbarea acestei reguli, pe care a numit-o „o cursă spre faliment”. Pe partea politică, Reuters notează că situația se suprapune cu decizii ale administrației Trump: refuzul plăților obligatorii către bugetul regulat și cel de menținere a păcii, reducerea finanțărilor voluntare către agenții ONU cu bugete separate și demersuri de retragere din unele organizații ONU, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății. În declarații pentru Politico, Donald Trump nu a spus dacă SUA vor achita restanțele, iar un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a acuzat ONU de risipă și a invocat costuri ridicate cu personalul și cheltuieli de 340 milioane de dolari pentru reuniuni și conferințe anul trecut. Un oficial ONU a avertizat că, în lipsa plăților, consecințele sunt directe: reuniuni care nu pot fi organizate, activitate blocată și salarii care nu pot fi plătite, subliniind că ONU, spre deosebire de un guvern, nu poate împrumuta bani și nu poate „tipări bani”. [...]
