Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
CNA a primit o sesizare după un derapaj în direct la Antena 3 CNN, în urma unui schimb de replici în care moderatorul Mihai Gâdea i-a adresat injurii reprezentantului USR din platou, iar invitatul a părăsit emisiunea, potrivit HotNews. Miza imediată este una de reglementare: cazul intră pe agenda Consiliului Național al Audiovizualului, care poate decide dacă există încălcări ale normelor privind limbajul și conduita în programele TV.
Incidentul a avut loc joi seara, în emisiunea „Sinteza Zilei”. Conform relatării, Mihai Gâdea i-a atacat pe liderii USR și i s-a adresat deputatului USR Radu Mihaiu, aflat în studio, cu formulări jignitoare în contextul discuției despre poziționarea USR față de PSD.
„Măi nesimţiţilor, nu aţi zis voi că nu mai vreţi să vorbiti cu PSD? (…) Voi chiar nu aveţi nicio limita?”
Ulterior, Mihaiu a cerut lămuriri dacă a fost vizat direct de insultă, iar moderatorul a susținut că se referea la Dominic Fritz, potrivit aceleiași relatări.
Schimbul de replici s-a încheiat cu plecarea din studio a deputatului USR, care și-a scos lavaliera și a întrerupt participarea la emisiune.
„La revedere. Dacă dumneavoastră nu puteţi decât să vă jigniţi invitaţii fără niciun fel de argument, la revedere”
Potrivit HotNews, CNA a primit deja o sesizare în legătură cu incidentul, care urmează să fie discutată în ședințele viitoare. În acest stadiu, nu este menționat conținutul sesizării și nici un calendar exact al analizării ei.
În relatare este menționată și PaginadeMedia, care a scris despre incident și despre plecarea din platou a invitatului.
Recomandate
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
Apple își întărește oferta Apple TV+ din noiembrie cu titluri noi și episoade în derulare, într-o strategie de retenție a abonaților – o combinație de seriale, filme și specialuri care acoperă mai multe genuri și menține un flux constant de conținut pe parcursul lunii, potrivit 9to5Mac . Miza pentru platformă este una operațională: lansări eșalonate (în special în jurul datei de 13 noiembrie) și continuarea unor producții deja pornite, astfel încât utilizatorii să aibă motive recurente să revină în aplicație, nu doar „vârfuri” punctuale de audiență. Ce titluri noi intră pe Apple TV+ în noiembrie „ Stick” (sezonul 2) – serial, comedie; din 4 noiembrie . Producția este o comedie sportivă creată de Jason Keller, cu Owen Wilson în rol principal (și producător executiv), despre un fost jucător profesionist de golf care își leagă viitorul de un adolescent talentat. „ Awkwafina: The Unlikely Cook ” – serial, docuserie; din 6 noiembrie . Nora Lum (Awkwafina) pornește într-o călătorie culinară în care încearcă să învețe să gătească și să revitalizeze restaurantul chinezesc al familiei. „12 12 12” – serial, dramă cu jaf; din 13 noiembrie . Fiecare episod urmărește trei planuri temporale (12 luni de pregătire, 12 ore ale jafului și 12 zile după), cu Anthony Mackie și Jamie Dornan, pe fundalul unui jaf asupra unui seif bancar din Zurich. „Being Heumann” – film, dramă; din 13 noiembrie . Poveste inspirată din fapte reale despre Judy Heumann și o ocupație a unei clădiri federale în 1977; filmul este regizat de Siân Heder („CODA”) și îi include în distribuție pe Ruth Madeley și Mark Ruffalo. „Snoopy Presents: 12 Days of Snoopy” – special de sărbători, familie; din 13 noiembrie . Un nou titlu din seria „Snoopy Presents”, cu Snoopy ajuns pe „lista neagră” a lui Moș Crăciun. „Way of the Warrior Kid” – film, acțiune-dramă; din 25 noiembrie . Jude Hill joacă rolul unui elev hărțuit la școală, iar Chris Pratt îl interpretează pe un unchi fost Navy SEAL care îl antrenează într-un program numit „Operation Warrior Kid”; filmul este regizat de McG. Continuitate: episoade noi pentru seriale deja lansate Apple TV+ programează în noiembrie și episoade noi pentru mai multe titluri aflate în difuzare, cu date de continuare menționate astfel: „Brothers” – continuă până la 4 noiembrie „Small Prophets” – continuă până la 4 noiembrie „Knife Edge: Chasing Michelin Stars” – continuă până la 6 noiembrie „Where’s Wanda?” – continuă până la 9 decembrie „Nocturne” – continuă până la 25 decembrie Context de preț Apple TV+ este disponibil la 14,99 dolari pe lună (aprox. 69 lei ), iar publicația notează și opțiunea de abonare prin pachetul Apple One, care poate reduce costul total pentru utilizatorii care folosesc mai multe servicii Apple. [...]
„Melancolie”, o piesă compusă în 1999, devine instrument de promovare pentru filmul „Vacanță All Inclusive”. Potrivit HotNews , Smiley a lansat joi melodia „Melancolie”, redescoperită pe o casetă audio și refăcută după 27 de ani, urmând să fie inclusă pe coloana sonoră a lungmetrajului care intră în cinematografe la început de noiembrie. Piesa a fost găsită într-o cutie cu casete din studioul artistului, pe una dintre ele fiind notat „demo99”. Smiley spune că a ascultat înregistrarea, a refăcut melodia și a decis să o includă direct în film, pentru a completa registrul de comedie și acțiune cu o componentă „melancolică”. Din punct de vedere operațional, „Melancolie” este livrată ca produs integrat în campania filmului: videoclipul îi arată pe Smiley și Pavel Bartoș în personajele lor din „Vacanță All Inclusive” și include secvențe prezentate în premieră națională. Producția este semnată de HaHaHa Production, cu muzica și textul de Smiley și Dorian Micu, producția și mixul realizate de Feenom și Roland Kiss, iar masterul de Erwin Maas. Calendarul lansării în cinematografe și al caravanei Filmul „Vacanță All Inclusive”, comedie polițistă regizată de Radu Bărbulescu, ajunge în cinematografele din România pe 6 noiembrie, cu avanpremiere din 2 noiembrie. Înainte de lansare, echipa pornește într-o caravană de proiecții speciale în 24 de cinematografe din 14 orașe, prima oprire fiind la Iași, pe 28 octombrie. Orașele menționate pentru caravană sunt: Oradea, Timișoara, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, București, Constanța, Ploiești, Pitești, Cluj, Sibiu, Brașov și Miercurea Ciuc (orașul natal al lui Pavel Bartoș). Distribuție și context Pe lângă Smiley și Pavel Bartoș, distribuția îi include pe Raluca Aprodu, Diana Cavallioti, Mihai Călin, Dani Achim, Alex Velea, Theo Zeciu, Bogdan Farcaș, Ioana Grama, Gabriela Popescu, Imogen și actorul sârb Darko Peric , cunoscut din serialul „La Casa de Papel”. În caravană urmează să participe și Darko Peric, alături de Smiley și Pavel Bartoș. [...]
TikTok a interzis contul de promovare al documentarului despre Elon Musk , o decizie care ridică miza în disputa legată de publicitatea pentru film și de accesul la audiență pe marile platforme, potrivit The Verge . Interdicția vine „chiar înainte” de lansarea mai largă a documentarului realizat de Alex Gibney . TikTok nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, notează publicația. Ce știm despre decizie și reacțiile din piață Conform The Hollywood Reporter, distribuitorul filmului, Bleecker Street , a fost informat vineri după-amiază că o „suspendare permanentă” era iminentă. Bleecker Street nu a răspuns, la rândul său, solicitării de comentarii din partea The Verge. Pentru distribuitori, blocarea unui cont de promovare înseamnă pierderea unui canal de comunicare organică (neplătită) către utilizatori, dincolo de restricțiile deja existente pe zona de reclame. Context: platformele și reclamele respinse pentru film Luna trecută, YouTube, Meta, X și TikTok au fost criticate după ce au respins reclame pentru film. YouTube și Google au revenit ulterior asupra deciziei, pe care au descris-o drept o „eroare”. În schimb, TikTok și X nu și-au schimbat poziția și, potrivit articolului, nu au permis publicitate plătită pentru documentar. Interzicerea contului marchează însă o escaladare față de simpla respingere a reclamelor, prin eliminarea prezenței dedicate filmului de pe platformă. De ce e sensibil subiectul Deși TikTok „nu are nicio afiliere oficială” cu Elon Musk, The Verge notează că Larry Ellison, descris drept „co-proprietar”, apare în film printr-un mesaj text în care oferă ajutor pentru finanțarea achiziției Twitter de către Musk. Cu puțin timp înainte de eliminare, contul ar fi publicat un mesaj prin care îndemna publicul să vadă filmul „înainte să fie închis”, detaliu pe care publicația îl descrie drept ironic. [...]
101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta , într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media . Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax. Miza economică: concurența pe piața publicității digitale Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate. De ce contează perioada 2018–prezent Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar. [...]
YouTube ridică semnificativ ștacheta pentru monetizarea Shorts din 2027 , introducând o condiție care trebuie menținută lunar, nu doar atinsă o singură dată, potrivit Mobilissimo . Schimbările intră în vigoare la 1 februarie 2027 și vizează atât pragurile de intrare în Programul de parteneriat YouTube (YPP) , cât și modul în care creatorii rămân eligibili pentru veniturile din fondul comun al Shorts. Ce se schimbă, pe scurt: praguri mai mari și eligibilitate „în mișcare” YouTube păstrează procentele de împărțire a veniturilor (55% pentru videoclipuri normale, 45% pentru Shorts și 70% pentru finanțarea directă de la fani), însă „filtrează” mai dur accesul la ele. Conform noilor condiții publicate de YouTube în documentația oficială pentru YPP, disponibilă aici , pentru creatorii noi care vor acces la reclame și la veniturile din Premium, pragurile devin: 1.000 de abonați , plus una dintre variante: 8.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile. În prezent, pragurile sunt la jumătate (4.000 de ore, respectiv 10 milioane de vizualizări Shorts), notează publicația. Important operațional: creatorii deja acceptați în YPP nu trebuie să atingă noile praguri pentru a-și păstra monetizarea videoclipurilor normale. Miza pentru canalele de Shorts: prag lunar de 10 milioane de vizualizări Cea mai dură modificare este legată de plata recurentă din „ Shorts Creator Pool ” (fondul comun din care sunt remunerați creatorii de Shorts). Din februarie 2027, un creator trebuie să mențină cel puțin 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a încasa, în fiecare lună, bani din Creator Pool și din componenta YouTube Premium aferentă Shorts. YouTube calculează fereastra de 90 de zile până în ziua de 15 a lunii precedente celei pentru care sunt calculate veniturile. Dacă un canal scade sub prag într-o lună, nu este eliminat din YPP și nu pierde monetizarea videoclipurilor normale, dar nu mai primește partea aferentă Shorts pentru luna respectivă; poate redeveni eligibil ulterior. Pentru canalele construite aproape exclusiv pe Shorts, diferența este structurală: una este să atingi o dată un prag mare pentru intrare, alta este să susții constant un volum ridicat de audiență într-o fereastră mobilă. Reclamele din Shorts: fond comun, dar apare o excepție pentru campanii țintite Politica de monetizare pentru Shorts rămâne bazată pe un fond comun: reclamele afișate între clipuri în feed sunt agregate, se formează Creator Pool, iar creatorii primesc bani în funcție de ponderea vizualizărilor eligibile. Din suma alocată creatorului, acesta păstrează 45% . Detaliile sunt în politica YouTube, aici . Din 2027 apare însă o excepție: Targeted Shorts Ads . Dacă un advertiser direcționează campania către un grup de maximum cinci canale, creatorii eligibili primesc 45% din venitul net al reclamei respective , peste venitul obișnuit din Creator Pool. Mobilissimo notează că această schimbare poate conta mai ales pentru canalele mari, printr-o legătură mai directă între advertiser și un grup foarte restrâns de creatori. Premium și Premium Lite: cum se calculează, de fapt, banii pentru creatori YouTube separă explicit fonduri din veniturile nete ale abonamentelor: 30% din veniturile nete YouTube Premium intră în fondul destinat creatorilor; 60% din veniturile nete Premium Lite intră într-un fond similar. Abia apoi fondurile sunt distribuite creatorilor în funcție de consumul de conținut, iar asupra sumei alocate se aplică procentele uzuale: 55% pentru video „lung” și 45% pentru Shorts . Cu alte cuvinte, „55% din Premium” nu înseamnă 55% din prețul abonamentului plătit de utilizator, ci 55% din partea care revine creatorului din fondul Premium. Mobilissimo amintește și că Premium Lite este disponibil în România „de anul trecut”, iar YouTube indică acum extinderea lui în toate piețele unde există Premium și fixează explicit fondul de 60% pentru remunerarea creatorilor. Reguli noi de „activitate” și un termen-limită: 31 ianuarie 2027 Din 1 februarie 2027, un canal este considerat activ dacă îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: 1.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 1 milion de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile; sau publicarea a două videoclipuri normale sau cinci Shorts la fiecare 90 de zile. Dacă un canal devine inactiv, YouTube oferă o perioadă suplimentară de 90 de zile pentru revenirea la pragurile minime. Separat, creatorii trebuie să accepte modulele actualizate în YouTube Studio până la 31 ianuarie 2027 ; altfel, din 1 februarie nu mai primesc venituri din funcțiile legate de modulele neacceptate (fără eliminare automată din YPP, iar monetizarea poate fi reluată după acceptare). De ce contează pentru piața de publicitate și pentru creatori Schimbările mută accentul de la „intrarea în program” la menținerea performanței – în special pentru Shorts, unde eligibilitatea devine o condiție recurentă. Practic, YouTube păstrează procentele atractive din prezent, dar ridică barierele operaționale pentru a încasa constant, ceea ce poate favoriza canalele cu volum mare și ritm susținut de publicare și poate face veniturile din Shorts mai volatile pentru creatorii mici și medii. [...]
