Știri
Știri din categoria Externe
Un diamant rar albastru-verde a depășit estimarea și a stabilit un record la Geneva, fiind adjudecat pentru echivalentul a 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei), un semnal al apetitului încă ridicat pentru active de lux „de neînlocuit”, într-o piață în care raritatea și proveniența contează decisiv, potrivit Antena 3.
Diamantul, numit „Ocean Dream”, are 5,5 carate, o nuanță albastru-verde intens și este descris drept cel mai mare cunoscut până acum pentru acest tip de piatră. Vânzarea a avut loc miercuri, la Geneva, iar casa de licitații Christie’s a indicat că este un record pentru un diamant albastru-verde la licitație.
Piatra a fost vândută pentru aproape 13,6 milioane de franci elvețieni, sumă care include comisionul, conform Christie’s. Estimarea înainte de licitație era de 7–10 milioane de franci elvețieni (7,6–10,9 milioane de euro).
Max Fawcett, director internațional al departamentului de bijuterii al Christie’s, a pus rezultatul pe seama competiției dintre ofertanți din regiuni diferite.
„Este pur și simplu remarcabil. Am vândut această piatră în 2014 pentru 8,5 milioane de dolari. A fost cumpărată de o colecționară privată asiatică care l-a apreciat foarte mult și l-a purtat.”
„Tocmai ce l-am vândut pentru 17 milioane de dolari grație participării active a trei clienți diferiți, originari din regiuni foarte diferite ale lumii.”
Cumpărătorul nu a dorit să își divulge identitatea.
„Ocean Dream” este descris ca fiind cel mai mare diamant albastru-verde „Fancy Vivid” înregistrat vreodată de Institutul Gemological din America (GIA) și are o tăietură triunghiulară. Potrivit lui Fawcett, diamantul a fost extras la începutul anilor 2000 în Africa centrală și a fost expus în 2003 la Smithsonian Institution din Washington, într-o expoziție dedicată celor mai rare diamante colorate.
În aceeași logică, Fawcett a susținut că interesul pentru obiecte de colecție de lux și pietre prețioase colorate rămâne puternic, ceea ce ajută la susținerea prețurilor pentru piese cu raritate și istoric documentat.
Recomandate
Ungaria pune capăt stării de urgență și trece măsurile în legislație permanentă , o schimbare cu impact direct de reglementare după patru ani în care guvernul a funcționat pe baza unor decrete emise în contextul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . Premierul ungar Peter Magyar a anunțat pe Facebook că starea de urgență „legată de războiul din Ucraina”, instituită de fostul premier Viktor Orban , se încheie oficial joi. În același mesaj, Magyar a legat decizia de revenirea la un cadru instituțional obișnuit, după o perioadă îndelungată de guvernare prin decrete. „Odată cu aceasta, ne luăm, de asemenea, rămas bun de la șase ani de guvernare prin decret. Ne întoarcem la normalitate.” De la prelungiri succesive la reguli permanente Viktor Orban a declarat pentru prima dată starea de urgență la 24 mai 2022, invocând războiul dintre Rusia și Ucraina. Parlamentul a prelungit-o de mai multe ori, ultima dată până la 13 mai 2026. După victoria electorală a Partidului Tisza, pe 12 aprilie, Peter Magyar a cerut inițial o ultimă prelungire până la 31 mai, pentru a permite „ajustările legale necesare”. Totuși, Parlamentul a adoptat pe 9 mai o nouă lege care transformă decretele de urgență în legislație permanentă, intrată în vigoare odată cu expirarea stării de urgență. Ce se schimbă, concret În ultimii patru ani, în cadrul stării de urgență au fost emise peste 170 de decrete guvernamentale. Noua lege, intrată în vigoare pe 14 mai, „formalizează aceste măsuri”, ceea ce înseamnă că ele nu mai depind de un regim excepțional, ci sunt integrate în cadrul legislativ permanent. Pentru mediul economic și instituțional, miza este trecerea de la un mecanism de decizie rapid, prin decrete, la unul stabilizat juridic, în care regulile rămân aplicabile fără a mai fi justificate printr-o stare de urgență. [...]
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing a fost însoțită de un mesaj cu miză economică , printr-o deplasare simbolică alături de Xi Jinping la Templul Cerului , într-un moment în care autoritățile și presa locală leagă gesturile de protocol de ideea de „armonie și abundență” în relația dintre cele două puteri, potrivit Agerpres . Cei doi lideri au făcut joi o plimbare prin complexul istoric din Beijing, închis publicului timp de două zile. Trump a ajuns la templu la scurt timp după întâlnirea cu Xi de la Marele Palat al Poporului , iar turul ghidat de președintele chinez nu a depășit o oră, conform relatării EFE citate de Agerpres. Complexul are 273 de hectare și este descris ca fiind de patru ori mai mare decât Orașul Interzis. Templul Cerului, ridicat în 1420 în timpul dinastiei Ming, este una dintre imaginile emblematice ale Beijingului. Structura centrală, rotundă, cu acoperiș triplu din țigle albastre, a fost construită integral din lemn, fără utilizarea cuielor. Simbolistica „armonie și abundență”, tradusă în așteptări economice Dincolo de componenta de protocol, mass-media locală interpretează locul vizitei ca pe un mesaj despre „uniunea dintre ordinea cosmică și autoritatea politică”, dar și despre „armonie și abundență” – valori care ar trebui să guverneze relația dintre China și SUA, potrivit aceleiași surse. Prezența poliției și restricțiile de acces au limitat numărul celor care s-au strâns în zonă, însă câțiva trecători și turiști au încercat să se apropie pentru a vedea convoiul. Unul dintre cei prezenți a legat explicit vizita de economie, afirmând că ar putea „da un mare impuls economiei Chinei”, conform EFE. Programul vizitei și mesajele publice, atent controlate Trump a avut puține interacțiuni cu presa de la sosirea sa la Beijing, miercuri seară. Întrebat de jurnaliști cum a decurs întâlnirea cu Xi, președintele american a răspuns: „Un loc măreț. Incredibil. China este frumoasă.” După plimbare, la care au participat și Eric Trump și Lara Trump, președintele SUA a plecat spre hotel, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de Xi Jinping la Marele Palat al Poporului. Context: un loc folosit recurent în diplomația cu SUA Templul Cerului a mai fost vizitat de lideri americani, inclusiv de Gerald Ford (1975) și de Nancy Reagan (1988), iar George H.W. Bush a fost acolo înainte de mandatul de președinte, pe când conducea biroul de legătură al SUA la Beijing, potrivit publicației de stat The Paper, citată în material. Locul este asociat în mod special cu Henry Kissinger, care l-a vizitat în cel puțin zece ocazii între 1971 și 2003 și este prezentat drept un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul său în facilitarea, în secret, a dezghețului dintre Beijing și Washington. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul un rol de mediator pentru Angela Merkel în discuțiile cu Rusia , o mișcare care ar putea redesena canalul politic de negociere cu Kremlinul, dar care riscă să complice relația cu Kievul, pe fondul criticilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski la adresa fostei cancelare. Informațiile apar în Antena 3 , care citează publicația germană Spiegel. Propunerea este discutată în paralel cu respingerea de către Germania a sugestiei președintelui rus Vladimir Putin, care l-a indicat pe fostul cancelar Gerhard Schroeder drept coordonator al discuțiilor UE–Rusia. De ce contează: riscul unei fisuri UE–Ucraina pe formatul de negociere Potrivit sursei citate, Merkel (71 de ani) vorbește fluent rusa și îi cunoaște personal pe Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Biroul fostei cancelare a transmis că nu a primit o ofertă oficială pentru un astfel de rol, fără să excludă însă posibilitatea de a accepta. În același timp, Zelenski a criticat-o în repetate rânduri pe Merkel pentru sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2 și pentru abordarea anterioară față de Kremlin. Spiegel mai notează că, de la declanșarea războiului în februarie 2022, Merkel nu a mai vizitat Ucraina, deși Zelenski i-a cerut să meargă la Bucha după eliberarea orașului. Pozițiile UE și ale Germaniei: prudență și condiții înainte de discuții Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus recent că vede „potențial” pentru negocieri UE–Rusia, inclusiv pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. În acest context, Putin a afirmat că Schroeder ar fi mediatorul său preferat. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea ca Rusia să influențeze desemnarea negociatorului european: „Dacă am oferi Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.” Un oficial german citat de Spiegel a apreciat că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia nu și-a schimbat condițiile și că un test inițial ar fi disponibilitatea Moscovei de a prelungi un armistițiu de trei zile. Separat, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar fi interesată de negocieri serioase și a subliniat că orice discuții UE trebuie coordonate strâns cu statele membre și Ucraina. Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat explicit varianta Schroeder, afirmând că acesta nu are „nici legitimitatea morală, nici cea politică” pentru a media, după ce ar fi reprezentat ani la rând interesele Rusiei în Germania. Ce urmează Din informațiile disponibile, numirea Angelei Merkel rămâne, deocamdată, la nivel de opțiune discutată, fără ofertă oficială. În plan politic, orice astfel de decizie ar trebui să treacă testul acceptabilității la Kiev și al coordonării interne în UE, în condițiile în care Berlinul transmite că nu vede încă premise pentru negocieri „serioase” cu Moscova. [...]
SUA își extind sancțiunile astfel încât să vizeze și firme neamericane care fac afaceri cu Cuba , într-un demers care poate crește riscul de conformare și costurile pentru companiile din energie, apărare, securitate și finanțe care au legături comerciale cu insula, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a reluat criticile la adresa guvernului cubanez, susținând că „bogăția” din Cuba este controlată de „o companie deținută de generali militari” care „păstrează toți banii”, într-un interviu pentru Fox News difuzat miercuri seară. Rubio a afirmat și că această „companie” ar avea la dispoziție 16 miliarde de dolari (aprox. 72 miliarde lei), în timp ce populația traversează o criză severă. Ce măsuri au anunțat SUA și pe cine vizează În ultimele săptămâni, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Havanei. Săptămâna trecută, SUA au anunțat sancțiuni împotriva conglomeratului militar cubanez Gaesa, a conducerii sale și a companiei miniere Moa Nickel, menționată ca întreprindere cu participație comună cu firma canadiană Sherritt. Rubio a descris aceste acțiuni drept „măsuri decisive”, cu obiectivul de a „proteja securitatea națională a Statelor Unite” și de a priva regimul cubanez și armata de acces la „active ilicite”. De ce contează pentru companii: efectul extraterritorial Punctul cu impact direct pentru mediul de afaceri este ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump la 1 mai , care extinde aplicarea sancțiunilor împotriva Cubei astfel încât să includă „aproape orice persoană sau companie” neamericană care are relații comerciale cu insula, în special în: energie; apărare; securitate; finanțe. În practică, o astfel de extindere crește riscul ca firme din afara SUA să fie afectate prin restricții (de exemplu, acces la piața americană sau la sistemul financiar), dacă intră în aria sancțiunilor. Context: rolul Gaesa în economie și ce urmează Departamentul de Stat al SUA consideră Gaesa „inima sistemului comunist cleptocratic” din Cuba și susține că grupul controlează „aproximativ 40% sau mai mult” din economia insulei, în beneficiul „elitelor corupte”, în timp ce populația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize economice din istoria țării. Rubio a indicat că ar putea urma noi măsuri în perioada imediat următoare: „Este de așteptat ca în zilele și săptămânile următoare să fie anunțate desemnări suplimentare.” Agerpres mai notează că ordinul executiv se adaugă unei „blocade petroliere” impuse în ianuarie de administrația americană asupra Cubei. [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
