Știri din categoria Inteligență artificială
Știri Inteligență artificială
Google indexează de 3 ori mai mult web decât OpenAI – un avantaj decisiv în cursa AI
Google are acces la de peste trei ori mai multe pagini web decât OpenAI, iar acest decalaj de date ar putea influența decisiv competiția din domeniul inteligenței artificiale , susține Matthew Prince , CEO-ul Cloudflare, într-un interviu recent pentru podcastul TBPN. Potrivit acestuia, datele interne colectate de Cloudflare în rețeaua sa arată că, pentru fiecare pagină accesată de OpenAI, Google parcurge 3,2, ceea ce îi oferă un avantaj major în antrenarea modelelor de AI. Disparitate semnificativă între giganții tech Conform lui Prince, diferențele de acoperire nu se limitează la OpenAI. Google are acces la: 3,2 ori mai multe pagini decât OpenAI (GPTBot), 4,8 ori mai multe decât Microsoft, iar Anthropic se află la același nivel cu Microsoft. Această superioritate este explicată prin statutul privilegiat deținut de Google în ecosistemul online , câștigat de-a lungul anilor prin dominația în căutările web. Mulți administratori de site-uri permit Googlebot să acceseze zone protejate, inclusiv conținut aflat în spatele paywall-urilor, din dorința de a apărea în rezultatele căutărilor. „Toată lumea i-a lăsat să treacă de paywall. Le-au permis accesul la părți ale internetului pe care nimeni altcineva nu le vede”, afirmă Prince, citat de Times of India . Googlebot – între căutare și AI Un alt element-cheie îl reprezintă rolul dual al Googlebot , care este folosit atât pentru indexarea căutărilor, cât și pentru colectarea de date în scopul antrenării modelelor AI. Asta îl face greu de blocat de către editorii web fără a-și compromite vizibilitatea în Google Search. Fişierele robots.txt , prin care website-urile limitează accesul crawlerelor, sunt adesea configurate special pentru a permite accesul Google, nu și altor crawlere AI. Potrivit raportului Cloudflare Year in Review , publicat în decembrie 2025 și citat de Search Engine Journal , în lunile octombrie și noiembrie: Googlebot a accesat 11,6% din totalul paginilor web unice, în timp ce GPTBot de la OpenAI a ajuns doar la 3,6% – un raport de peste 3 la 1. Avantajul datelor, cheia supremației în AI? Prince susține că volumul de date la care are acces un model este chiar mai important decât resursele hardware sau resursa umană. În acest context, dominanța Google în web crawling poate deveni un obstacol serios pentru rivali. CEO-ul Cloudflare solicită intervenția autorităților de reglementare , fie pentru a limita utilizarea datelor web de către Google în scopuri AI, fie pentru a impune un acces egal la conținutul online pentru toți actorii din industrie. „Cine are cele mai multe date, câștigă în era AI”, a declarat Prince, conform Intellectia . Contextul: Gemini câștigă teren Declarațiile vin în momentul în care Gemini , asistentul AI de la Google, câștigă cotă de piață în fața ChatGPT. Potrivit Similarweb , în ianuarie 2026: Gemini a atins 21,5% din traficul AI generativ online , față de doar 5,7% în urmă cu un an, în timp ce ChatGPT a scăzut de la 86,7% la 64,5% . Acest context amplifică preocupările privind monopolul datelor în AI și ridică întrebări despre cât de sustenabilă este competiția într-un ecosistem în care accesul la informație nu este echitabil . [...]
Google nu introduce reclame în Gemini – un contrast clar față de strategia OpenAI
Google nu va introduce reclame în Gemini – compania pariază pe diferențiere, în timp ce rivalii testează deja publicitatea în asistenții AI – informează Business Insider , într-un context tot mai aglomerat al competiției între platformele de inteligență artificială. Potrivit vicepreședintelui Google, Adam Taylor, Gemini este văzut ca un instrument complementar motorului de căutare și nu va fi folosit pentru afișarea de reclame , spre deosebire de zona de căutare AI, unde compania testează deja formate publicitare. În timp ce motorul de căutare continuă să integreze reclame prin AI Overviews (peste 2 miliarde de utilizatori lunar) și AI Mode (peste 75 de milioane de utilizatori zilnic), Gemini este poziționat ca un asistent personal, care ajută utilizatorii să „creeze, analizeze și finalizeze” sarcini, fără a-i expune presiunii comerciale. Un nou format publicitar numit Direct Offers este testat în AI Mode , oferind reduceri personalizate în funcție de intenția de cumpărare – conform PPC Land . Între timp, OpenAI a început să testeze reclame afișate la finalul răspunsurilor ChatGPT pentru utilizatorii adulți autentificați din SUA. Lansarea unui nou plan de abonament, ChatGPT Go, la 8 dolari/lună, vine cu reclame incluse, în timp ce nivelul premium (20 dolari sau mai mult) rămâne fără publicitate. Potrivit Wired , Fidji Simo, CEO-ul diviziei de aplicații a OpenAI, susține că încrederea utilizatorilor va fi protejată, iar reclamele nu vor influența obiectivitatea răspunsurilor. Strategia Google pare să mizeze pe păstrarea unui spațiu curat de influență comercială în Gemini, în condițiile în care asistentul AI a ajuns la 650 de milioane de utilizatori activi lunar în octombrie 2025, o creștere de 44% față de iulie. Taylor a subliniat că peste 80% dintre advertiserii Google folosesc deja funcții AI în căutare, ceea ce le oferă o cale de monetizare fără a compromite experiența din Gemini. Pe scurt, în timp ce OpenAI începe testarea publicității în ChatGPT, Google păstrează Gemini ca o zonă fără reclame, mizând pe fidelizarea utilizatorilor prin claritate, funcționalitate și lipsă de influență comercială. [...]
OpenAI lansează global ChatGPT Go la 8 dolari/lună - planul se extinde din India în toată lumea
OpenAI extinde global abonamentul ChatGPT Go la 8 dolari/lună , după un debut în India în august 2025 și o extindere ulterioară în „170 de țări suplimentare”, compania descriind Go drept cel mai rapid plan de abonament în creștere din portofoliu și „printre cele mai accesibile” la nivel global. Lansarea vine pe fondul unei adopții pe care OpenAI o caracterizează drept puternică în piețele unde Go a fost disponibil, cu utilizare „zilnică” pentru sarcini precum scriere, învățare, creare de imagini și rezolvare de probleme. Această tracțiune inițială a stat, conform companiei, la baza deciziei de a face planul disponibil „oriunde ChatGPT este disponibil”. „În piețele în care Go a fost disponibil, am observat o adopție puternică și o utilizare regulată de zi cu zi pentru sarcini precum scrierea, învățarea, crearea de imagini și rezolvarea problemelor.” Din perspectiva pieței globale de AI, extinderea unui plan mai ieftin are potențialul de a accelera adoptarea, mai ales în segmente sensibile la preț. Punctele de interes relevante aici sunt numărul de abonați noi și creșterea veniturilor din abonamente: OpenAI nu publică în acest anunț cifre de abonați sau venituri, însă poziționarea Go ca plan „low-cost” și „fastest growing” sugerează o strategie de volum, menită să convertească utilizatori din zona gratuită și să reducă bariera de intrare pentru utilizarea frecventă a funcțiilor avansate. Ca structură de ofertă, OpenAI spune că are acum trei niveluri de abonament la nivel global, cu preț de referință în SUA și localizare în unele piețe. Comparativ, strategia de prețuri plasează Go ca opțiune de acces, Plus ca nivel intermediar pentru sarcini mai complexe, iar Pro ca vârf pentru utilizatori intensivi, ceea ce permite segmentarea clară a cererii și optimizarea veniturilor pe utilizator. ChatGPT Go: 8 dolari/lună (preț afișat pentru SUA; prețuri localizate în unele piețe) ChatGPT Plus: 20 dolari/lună ChatGPT Pro: 200 dolari/lună În termeni de cost–beneficiu, OpenAI își diferențiază Go prin acces extins la „GPT‑5.2 Instant” și prin creșterea limitelor față de nivelul gratuit: „de 10 ori mai multe” mesaje, încărcări de fișiere și creare de imagini, plus „memorie” și „fereastră de context” mai lungi (adică abilitatea sistemului de a reține mai multe detalii relevante și de a lucra cu conversații mai ample). Plus este poziționat pentru „raționament mai profund” și include acces la modele mai avansate (inclusiv „GPT‑5.2 Thinking”), opțiuni de modele mai vechi și agentul de programare Codex, cu limite mai mari decât Go; Pro promite acces complet la „GPT‑5.2 Pro”, memorie și context maxime și acces timpuriu la funcții noi. Un element cu impact direct asupra sustenabilității financiare este intenția OpenAI de a introduce publicitate. Compania afirmă că va începe „în curând” testarea reclamelor în SUA atât în nivelul gratuit, cât și în ChatGPT Go , argumentând că reclamele susțin obiectivul de a menține AI „gratuită și accesibilă” prin prețuri reduse. Veniturile din publicitate și reacția utilizatorilor: anunțul nu oferă estimări sau ținte, dar indică o schimbare de model economic care poate reduce dependența de creșterea exclusivă a abonamentelor. În același timp, OpenAI precizează că planurile Plus, Pro, Business și Enterprise vor rămâne fără reclame, ceea ce poate influența percepția consumatorilor: utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi ar putea fi încurajați să urce spre nivelurile superioare, în timp ce Go ar putea deveni o opțiune „hibrid” (abonament mai ieftin, dar cu publicitate) pentru maximizarea accesibilității. Pentru detalii complete și comparația oficială a planurilor, OpenAI trimite la pagina de prețuri, menționând că Go se lansează „începând de astăzi” la nivel global, cu prețul din SUA de 8 dolari/lună și cu prețuri localizate în anumite piețe. [...]
GPT-5.2-Codex intră în scenă – cel mai avansat model OpenAI pentru sarcini complexe de programare
OpenAI a lansat GPT-5.2-Codex, cel mai avansat model de programare de până acum, disponibil deja prin API pentru dezvoltatori . Modelul extinde performanțele versiunii GPT-5.2, lansată luna trecută, fiind optimizat pentru sarcini complexe, de durată, în cadrul fluxurilor de lucru agentic din platforma Codex. Ce aduce nou GPT-5.2-Codex? Potrivit OpenAI, modelul vine cu îmbunătățiri semnificative: Compresia contextului , pentru o mai bună performanță pe termen lung; Gestionarea eficientă a bazelor de cod extinse ; Fiabilitate generală crescută în comparație cu versiunile anterioare; Capabilități avansate de identificare și rezolvare a erorilor , dar și de dezvoltare a funcționalităților de la zero. Modelul este disponibil acum prin Responses API și este deja integrat în medii de dezvoltare (IDE) precum Cursor, Windsurf, Factory, GitHub și altele. Performanțe demonstrate în practică Un caz remarcabil este oferit de echipa Cursor , care a folosit GPT-5.2-Codex pentru a construi un browser web complet de la zero. Potrivit CEO-ului companiei, modelul a funcționat fără întrerupere timp de o săptămână, generând peste 3 milioane de linii de cod , distribuite în mii de fișiere. Browserul include un motor de randare construit de la zero în Rust, cu suport pentru: Parsare HTML; Dispunere și aplicare de stiluri CSS; Redare de text și elemente grafice; Mașină virtuală JavaScript personalizată. Acest nivel de complexitate arată că GPT-5.2-Codex nu doar generează cod, ci și poate susține proiecte industriale sofisticate fără intervenție umană semnificativă. Contextul mai larg Lansarea vine într-un moment în care inteligența artificială capabilă să scrie și să mențină cod începe să conteste rolurile tradiționale din industria software. Modelul a stabilit noi standarde de performanță pe SWE-Bench Pro și Terminal-Bench 2.0, două repere importante în evaluarea modelelor de codare AI. Ne aflăm abia la începutul anului 2026, dar este de așteptat ca OpenAI , Anthropic și Google să lanseze până la finalul anului noi modele care ar putea înlocui efectiv dezvoltatorii de nivel junior și mediu pentru o gamă largă de sarcini. [...]
Wikipedia anunță parteneriate AI cu Meta și Microsoft - acces API plătit pentru a reduce costurile serverelor
Wikimedia a anunțat parteneriate cu companii de AI precum Meta și Microsoft potrivit Engadget , în contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea Wikipedia . Acordurile vizează, în esență, mutarea accesului intens al chatboturilor la conținutul Wikipedia din zona „gratuită” către o infrastructură de tip enterprise, cu acces mai eficient și, implicit, cu contribuții financiare care să susțină funcționarea platformei. Wikimedia susține că parteneriatele sale includ companii cu miză puternică pe inteligența artificială – precum Amazon, Meta, Perplexity și Microsoft – iar o parte dintre aceste relații ar fi fost închegate „în ultimul an”. The Verge remarcă însă o problemă de cronologie : fundația îi prezintă pe Amazon, Google și Meta drept parteneri deja „existenți”, deși anunțul public pare să fie făcut abia acum, ceea ce lasă loc de interpretări asupra momentului exact în care acordurile au fost stabilite. Miza financiară este diminuarea presiunii pe costurile operaționale – în special cele de servere – provocate de accesarea masivă a conținutului Wikipedia de către sisteme de tip LLM și de către serviciile de rezumare automată. Wikimedia a avertizat anul trecut că scăderea traficului, pe fondul răspunsurilor livrate direct de AI, poate deveni o problemă „existențială” pentru organizația non-profit, în timp ce folosirea conținutului ca date de antrenare și intensificarea „scraping”-ului (colectarea automată de date) împing în sus costurile de infrastructură. Prin aceste acorduri, companiile primesc acces la API-uri cu debit mare – interfețe care permit preluarea rapidă și standardizată a datelor – o opțiune mai eficientă decât vizitarea repetată, neoptimizată, a paginilor publice. Pentru Wikimedia, asta înseamnă un control mai bun asupra fluxurilor de acces, o încărcare mai predictibilă și, esențial, transferarea unei părți din costurile generate de utilizarea „industrială” a conținutului către contracte comerciale, reducând cheltuielile recurente cu serverele raportat la volumul de cereri. Președintele Wikimedia Enterprise, Lane Becker, a declarat pentru Reuters că a fost nevoie de timp pentru a defini setul potrivit de funcționalități care să convingă companiile să migreze de la accesul gratuit la unul comercial și că partenerii din Big Tech „văd nevoia” de a contribui la susținerea muncii Wikipedia. În baza acestor înțelegeri, accesul prin API-uri acoperă nu doar Wikipedia , ci și alte proiecte Wikimedia – precum Wikivoyage, Wikibooks și Wikiquote – ceea ce lărgește baza de utilizare plătită și poate întări sustenabilitatea financiară a întregului ecosistem pe termen lung. [...]
Musk cere despăgubiri de până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft - companiile contestă temeiul juridic și metodologia de calcul
Elon Musk cere până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft , potrivit Reuters , invocând „câștiguri obținute pe nedrept” pe care companiile le-ar fi realizat datorită sprijinului său timpuriu la înființarea OpenAI. Solicitarea apare într-un document depus vineri la o instanță federală, înaintea procesului programat să înceapă în aprilie. În calculul său, Musk susține că OpenAI ar fi obținut între 65,5 miliarde și 109,4 miliarde de dolari ca urmare a contribuțiilor sale din perioada 2015–2018, iar Microsoft între 13,3 miliarde și 25,1 miliarde de dolari. Musk afirmă că a contribuit cu aproximativ 38 milioane de dolari, adică circa 60% din finanțarea inițială, și că a ajutat și prin recrutare, conectarea fondatorilor la contacte relevante și prin credibilitatea adusă proiectului. Argumentul central al lui Musk este că, asemenea unui investitor timpuriu într-un start-up, ar fi îndreptățit la câștiguri mult peste investiția inițială. În plus față de despăgubiri, el ar putea cere daune punitive și alte sancțiuni, inclusiv o posibilă ordonanță judecătorească (injunction), dacă juriul constată răspunderea uneia dintre companii, fără ca documentul să detalieze forma exactă a unei astfel de măsuri. OpenAI și Microsoft își construiesc apărarea pe două direcții: contestarea temeiului acuzațiilor și atacarea metodologiei de evaluare a prejudiciului. În cursul săptămânii, OpenAI a calificat acțiunea drept „nefondată” și parte a unei campanii de „hărțuire” din partea lui Musk, iar un avocat al Microsoft a spus că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și încurajat” (aided and abetted) OpenAI. Separat, cele două companii au depus vineri o cerere prin care solicită judecătorului să limiteze ce poate prezenta în fața juriului expertul lui Musk. În esență, companiile cer excluderea sau restrângerea analizei expertului financiar invocat de Musk, economistul C. Paul Wazzan, pe motiv că ar fi: „inventată”, „neverificabilă” și „fără precedent”; susceptibilă să inducă în eroare juriul printr-o abordare considerată nesigură; orientată spre un transfer „implauzibil” de miliarde de dolari de la o organizație non-profit către un fost donator devenit competitor. Dincolo de miza financiară, disputa are un impact direct asupra imaginii publice a ambelor tabere. Pentru OpenAI, acuzația că ar fi încălcat misiunea fondatoare printr-o restructurare către o entitate cu scop lucrativ alimentează o dezbatere sensibilă despre guvernanță și responsabilitate în inteligența artificială. Pentru Microsoft, riscul reputațional derivă din asocierea cu presupuse încălcări și din acuzația de complicitate, chiar dacă firma spune că nu există probe în acest sens. Procesul urmează să fie judecat cu juriu, după ce un judecător din Oakland, California, a decis luna aceasta că speța merge în această direcție, iar începerea este așteptată în aprilie. OpenAI și Microsoft nu au răspuns solicitărilor Reuters privind suma cerută, în afara orelor de program. [...]
Modelele AI din China sunt doar cu câteva luni în urmă, afirmă CEO-ul DeepMind - Contextul vine după valul DeepSeek și lansări Alibaba
China ar fi la doar „câteva luni” în urma Occidentului la modelele AI , potrivit CNBC , care citează declarațiile lui Demis Hassabis , CEO Google DeepMind, făcute într-un interviu pentru noul podcast al publicației, „The Tech Download”. Hassabis, care conduce unul dintre cele mai influente laboratoare de inteligență artificială și este asociat direct cu dezvoltarea asistentului Gemini al Google, spune că evaluarea sa contrazice percepția potrivit căreia China ar fi rămas mult în urmă. În podcast, el a afirmat că modelele chinezești sunt mai aproape de capabilitățile din SUA și din Vest „decât poate credeam acum unul sau doi ani”. „Poate că sunt doar cu câteva luni în urmă în acest moment.” De ce s-a schimbat percepția: DeepSeek, Alibaba și noile modele CNBC amintește că, în urmă cu aproximativ un an, laboratorul chinez DeepSeek a lansat un model care a produs reacții puternice în piețe, prin performanțe obținute cu cipuri mai puțin avansate și la costuri mai mici decât alternativele americane. De atunci, DeepSeek a mai lansat modele, iar „factorul de șoc” s-a estompat, însă dinamica lansărilor a continuat. În același timp, giganți precum Alibaba, dar și companii mai mici precum Moonshot AI și Zhipu, au prezentat modele considerate „foarte capabile”, potrivit relatării CNBC. Mesajul de fond: ecosistemul chinez a redus rapid diferența la nivel de produse și performanță percepută. „Pot recupera, dar pot inova dincolo de frontieră?” Hassabis a nuanțat însă ideea de „apropiere” de Occident, spunând că firmele chineze nu au demonstrat încă abilitatea de a produce descoperiri care să împingă înainte „frontiera” tehnologică, nu doar să o ajungă din urmă. El a dat ca exemplu „transformerul”, arhitectura publicată de cercetători Google în 2017, care stă la baza modelelor lingvistice mari folosite astăzi în produse precum ChatGPT (OpenAI) și Gemini (Google). În opinia sa, întrebarea esențială este dacă actorii din China pot veni cu o inovație fundamentală „dincolo de frontieră”, nu doar cu optimizări și replicări ale direcțiilor deja validate. Hassabis a sugerat că, până acum, această dovadă nu a apărut. Restricțiile la cipuri și miza infrastructurii de calcul Un obstacol major rămâne accesul la tehnologie critică, în special la semiconductori de ultimă generație necesari pentru antrenarea modelelor avansate, în contextul restricțiilor de export impuse de SUA pentru cipurile Nvidia . CNBC notează că Casa Albă ar fi indicat că ar aproba vânzări către China pentru cipul Nvidia H200, dar acesta nu este vârful de gamă al companiei. Producători locali, precum Huawei, încearcă să acopere deficitul, însă performanța ar fi în continuare sub oferta Nvidia, conform articolului. Pe termen mai lung, unii analiști consideră că lipsa accesului la cele mai performante cipuri ar putea duce la lărgirea diferenței dintre modelele americane și cele chineze. Evaluări din industrie și semnale din China CNBC îl citează și pe Jensen Huang , CEO Nvidia, care a spus anul trecut că SUA „nu sunt cu mult în față” în cursa AI, indicând că China stă bine la infrastructură și modele, în timp ce SUA ar avea avantajul clar la cipuri. În paralel, un manager de portofoliu de la Janus Henderson, Richard Clode, a declarat pentru CNBC că se așteaptă la o „divergență” în anii următori, pe măsură ce infrastructura superioară din SUA va permite iterații mai rapide și modele mai capabile. Articolul menționează și o recunoaștere a dificultăților din partea Alibaba: Lin Junyang , lider tehnic al echipei Qwen, ar fi spus la o conferință de la Beijing că există sub 20% șanse ca o companie chineză să depășească giganții americani în următorii trei-cinci ani, potrivit South China Morning Post, citat de CNBC, invocând și diferențe mari de infrastructură de calcul. DeepMind, „un Bell Labs modern”, și contextul Google Hassabis a pus lipsa unor „descoperiri de frontieră” mai degrabă pe seama „mentalității” decât a restricțiilor tehnologice, comparând DeepMind cu „un Bell Labs modern”, orientat spre „inovație exploratorie”, nu doar spre extinderea a ceea ce este deja cunoscut. În același timp, el a recunoscut că pentru acest tip de progres este necesară inginerie de clasă mondială, iar „China are cu siguranță asta”, potrivit CNBC. În context, CNBC reamintește că DeepMind, fondată de Hassabis și cumpărată de Google în 2014, este un motor important pentru produsele AI ale Alphabet, inclusiv Gemini. În noiembrie, Google a introdus Gemini 3, cel mai recent model al companiei, într-un moment în care grupul încearcă să reducă percepția că ar rămâne în urma rivalilor, precum OpenAI. [...]
Trei cofondatori Thinking Machines Lab revin la OpenAI - lovitură în războiul pentru talente AI
Trei membri ai echipei fondatoare Thinking Machines Lab pleacă și revin la OpenAI , potrivit Fortune , într-un nou episod al competiției pentru talente din inteligența artificială din Silicon Valley. Mutarea a fost anunțată miercuri pe X de Fidji Simo , CEO of Applications la OpenAI, care a precizat că Brett Zoph, Luke Metz și Sam Schoenholz se întorc la OpenAI, unde au lucrat anterior. Conform mesajului, Zoph îi va raporta lui Simo, iar Metz și Schoenholz îi vor raporta lui Zoph. În paralel, Mira Murati le-ar fi spus angajaților Thinking Machines că firma i-a încetat contractul lui Zoph pentru „conduită neetică”, relatează publicația tech Core Memory (menționată de Fortune). Zoph, OpenAI și Thinking Machines nu au oferit comentarii „la dosar” pentru articol, iar Simo a susținut că recrutarea era „în lucru de câteva săptămâni”. Bloomberg a scris că, într-un memoriu intern distribuit miercuri, Simo ar fi afirmat că OpenAI „nu împărtășește” îngrijorările legate de acuzațiile de „motive neetice” invocate la Thinking Machines, notează Bloomberg (citat de Fortune). Joi au apărut informații că cel puțin alți doi cercetători, Lia Guy și Ian O’Connell, ar urma să plece din Thinking Machines, iar Guy ar urma să meargă la OpenAI. Contextul este cu atât mai relevant cu cât Thinking Machines, startup-ul condus de fosta directoare tehnică (CTO) a OpenAI Mira Murati, a atras aproximativ 2 miliarde de dolari într-o rundă seed în iulie, evaluând compania la circa 12 miliarde de dolari, iar Bloomberg relata la finalul lui 2025 că firma discuta o nouă finanțare la o evaluare de 50 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Fortune subliniază că laboratorul a pierdut mai mulți oameni-cheie, inclusiv pe Andrew Tulloch (considerat cofondator), plecat la Meta. Fortune indică trei explicații principale pentru dificultatea „neo-laboratoarelor” (startup-uri noi care încearcă să construiască modele fundamentale de uz general) de a reține cercetători, în competiție cu jucători consacrați precum OpenAI, Anthropic și Google DeepMind: Banii : pachetele mari de compensații în numerar și acțiuni oferite de companii mari (în special Meta) pot depăși ce pot susține startup-urile, chiar și după runde mari de finanțare; un fost cercetător OpenAI citat de Fortune spune că plecările „au mai mult de-a face cu banii”. Constrângeri de calcul (compute) : accesul la suficiente GPU-uri și infrastructură de centre de date poate fi mai dificil pentru laboratoarele tinere, în timp ce companiile mari investesc miliarde și au relații consolidate cu furnizori și platforme cloud. Lipsa clarității privind produse și model de afaceri : Thinking Machines a comunicat puțin despre ce produse construiește și cum va genera venituri; până acum a lansat doar „Tinker”, un produs în beta (octombrie) pentru ajustarea fină („fine-tuning”) a unui model lingvistic mare (LLM) cu sursă deschisă. Un detaliu urmărit de Fortune este că Zoph, Metz și Schoenholz nu vor raporta către Mark Chen, șeful cercetării la OpenAI, ci către Fidji Simo, care conduce zona de produse. Publicația sugerează că această structură poate indica o orientare mai aplicată, spre construirea de produse, și poate fi interpretată și ca o mișcare oportunistă care ar putea afecta eforturile de finanțare ale Thinking Machines, întrucât investitorii nu privesc favorabil plecarea unor membri ai echipei fondatoare. Fortune extinde observația și la alte startup-uri similare: Safe Super Intelligence (SSI), compania fondată de fostul cercetător-șef OpenAI Ilya Sutskever , a strâns 1 miliard de dolari la finalul lui 2024, dar a comunicat puțin despre ce construiește și nu a lansat încă un model, în timp ce și acolo au existat plecări către Meta. În ansamblu, episodul întărește ideea că, dincolo de finanțări mari, avantajele de infrastructură, compensații și ritm de lansare rămân greu de egalat de noii veniți. [...]
OpenAI testează reclame în ChatGPT - Presiuni financiare și investiții majore
OpenAI va testa reclame în ChatGPT potrivit arstechnica.com , pe fondul presiunilor financiare și al investițiilor masive planificate în infrastructură pentru inteligență artificială. Compania nu se așteaptă să devină profitabilă înainte de 2030 și și-a asumat cheltuieli de aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru centre de date și cipuri. Conform documentelor financiare obținute în noiembrie de The Wall Street Journal , OpenAI estimează că va „arde” circa 9 miliarde de dolari în 2026, în timp ce ar genera venituri de 13 miliarde de dolari. În același timp, doar aproximativ 5% dintre cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT plătesc abonamente, ceea ce nu ar acoperi costurile operaționale totale. Nu toată lumea este convinsă că publicitatea poate rezolva problema. Criticul tech Ed Zitron a scris pe Bluesky că este „extrem de pesimist” în privința produsului de reclame, argumentând că, chiar dacă ar deveni o linie bună de business, costurile serviciilor OpenAI sunt prea mari ca impactul să fie semnificativ. Inițiativa pare, totodată, în tensiune cu poziții publice anterioare ale CEO-ului Sam Altman, care a vorbit despre un disconfort specific la combinația dintre reclame și inteligență artificială, mai ales dacă presiunea comercială ar ajunge să influențeze răspunsurile chatbotului. „Când mă gândesc la GPT care îmi scrie un răspuns, dacă ar trebui să mă duc să aflu exact cât din asta e influențat de cine plătește aici ca să influențeze ce mi se arată, nu cred că mi-ar plăcea.” Din informațiile prezentate, OpenAI încearcă un compromis: reclamele ar urma să fie afișate ca bannere în partea de jos a răspunsurilor, separate de istoricul conversației, pentru a evita apariția conținutului sponsorizat direct în textul generat. Compania susține că ieșirea (răspunsul) asistentului nu va fi influențată de advertiseri. Elementele-cheie ale abordării descrise includ: reclamele nu ar urma să influențeze răspunsurile conversaționale ale ChatGPT; conversațiile nu ar urma să fie partajate cu advertiserii; nu ar urma să fie afișate reclame pe subiecte sensibile (precum sănătatea mintală și politica) utilizatorilor pe care OpenAI îi consideră sub 18 ani. Din perspectiva utilizatorilor și a eticii, testarea reclamelor ridică o problemă centrală: încrederea că răspunsurile rămân independente și „utile obiectiv”, nu optimizate pentru venituri. Chiar dacă OpenAI promite separarea strictă între publicitate și conținutul generat, simpla introducere a reclamelor poate alimenta suspiciuni privind conflicte de interese, mai ales în situații în care recomandările (produse, servicii, informații) pot avea miză comercială. În acest context, KPI-urile relevante devin nivelul de încredere al utilizatorilor și feedback-ul comunității, care pot indica rapid dacă utilizatorii percep reclamele ca pe o degradare a integrității răspunsurilor sau ca pe un compromis acceptabil pentru finanțarea serviciului. [...]
xAI restricționează generarea și editarea de imagini în Grok - acces limitat la conturi plătite și verificate
X a dezactivat funcția „Undressing” din Grok AI , după ce a fost folosită pe scară largă pentru a genera imagini sexualizate cu persoane reale fără consimțământ, potrivit zonait.ro . Opțiunea permitea „dezbrăcarea” virtuală sau schimbarea completă a hainelor unei persoane pornind de la o fotografie, iar mecanismele de protecție puteau fi ocolite prin reformularea cererilor trimise chatbot-ului. Conform sursei, instrumentul de generare de imagini disponibil pentru abonații Grok Premium a ajuns să fie utilizat inclusiv pentru realizarea de deepfake-uri sexuale (imagini falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale) cu femei și minori. Articolul menționează că xAI ar fi ignorat problema timp de câteva săptămâni și a anunțat măsuri abia după ce abuzurile au intrat în atenția unor investigații guvernamentale, iar mai multe țări ar fi recurs la blocarea totală a chatbot-ului Grok. Forțată să intervină, compania a anunțat restricționarea funcțiilor de generare și editare de imagini, cu acces permis doar deținătorilor de conturi plătite, iar asocierea cu conturi verificate ar urma să facă utilizarea abuzivă mai ușor de urmărit, potrivit zonait.ro. În plus, X spune că Grok va refuza de acum solicitările de „dezbrăcare” sau sexualizare a fotografiilor unor persoane reale și va aplica geo-blocare pentru crearea de imagini cu bikini și lenjerie intimă în regiunile unde acest tip de conținut este ilegal. În paralel, articolul indică faptul că Procurorul general al Californiei a deschis o anchetă în care xAI și Grok sunt acuzate că ar fi facilitat generarea și distribuirea de deepfake-uri sexuale fără consimțământ, inclusiv conținut care ar putea încălca legi privind abuzul sexual asupra minorilor. Sursa mai notează că, deși funcția a fost eliminată din ecosistemul X, o parte din materialele deja răspândite pe site-uri clandestine rămân greu de îndepărtat, iar existența altor instrumente similare menține riscul de abuz. [...]
OpenAI lansează ChatGPT Translate, un instrument web gratuit - Presiune directă pe dominația Google Translate
OpenAI a lansat ChatGPT Translate, un instrument web gratuit de traducere , potrivit PhanDroid , într-o mișcare care vizează direct poziția dominantă a Google Translate . Lansarea a fost făcută discret, fără un anunț major, iar produsul este disponibil ca serviciu separat, în browser. Noul instrument promite traduceri mai „conștiente de context” decât traducătoarele clasice care înlocuiesc cuvinte, cu posibilitatea de a ajusta tonul rezultatului. Utilizatorii pot cere, de exemplu, o formulare „formală pentru mediul de afaceri” sau una „pe înțelesul unui copil”, iar apoi pot continua rafinarea în conversații complete în ChatGPT . Interfața este simplă, cu două câmpuri (text sursă și text tradus), iar detectarea automată a limbii reduce pașii necesari pentru utilizare. La lansare sunt disponibile 28 de limbi prin meniuri derulante, iar funcțiile includ traducere de text și suport pentru voce în browserele mobile; traducerea din imagini sau fișiere este menționată ca funcționalitate „în curând”. Pentru utilizarea de bază nu este necesar un cont, însă autentificarea deblochează opțiuni suplimentare de stil (de tipul „mai fluent” sau „explică pe înțelesul unui copil”), care trimit utilizatorul către ChatGPT pentru editări interactive. Publicația descrie produsul ca fiind, în acest stadiu, „doar web” și cu un aer de prototip, comparând abordarea cu testele anterioare făcute de OpenAI înainte de integrarea unor idei în ChatGPT. Din perspectiva utilității, phandroid.com notează că, deși Google Translate acoperă deja documente, site-uri și imagini, ChatGPT Translate ar putea câștiga teren la capitolul nuanțe (idiomuri, ton, context), în special pentru e-mailuri, conversații sau situații de călătorie. În același timp, articolul atrage atenția asupra modului de utilizare a datelor: varianta gratuită ar putea trata informațiile diferit față de opțiunile plătite care includ setări de confidențialitate. [...]
Apple va produce în masă cipuri proprii pentru servere AI din S2 2026 - pas spre independență față de parteneri
Apple va produce în masă cipuri proprii pentru servere AI din a doua jumătate a anului 2026 , marcând un pas strategic spre independența față de partenerii externi. Potrivit WebProNews , această inițiativă face parte dintr-o strategie mai amplă de a îmbunătăți performanțele AI ale companiei și de a reduce dependența de colaborările actuale, cum ar fi cea cu Google. Schimbare strategică spre auto-suficiență Apple a început să-și construiască această strategie încă din 2024, când au apărut primele informații despre colaborarea cu Broadcom pentru dezvoltarea de procesoare server dedicate AI. Deși inițial producția în masă era planificată pentru 2025, analistul Ming-Chi Kuo a actualizat termenul pentru 2026. Această amânare reflectă provocările întâmpinate în scalarea producției pentru hardware de nivel enterprise, diferit de cel destinat consumatorilor. Apple intenționează să investească peste 500 miliarde de dolari în SUA, parte din această sumă fiind alocată unei noi fabrici în Houston, care va începe producția de servere AI în 2026. Această mișcare vine în contextul în care competitori precum Google și Amazon domină piața cu soluții proprii de silicon pentru AI. „Colaborarea temporară cu Google oferă Apple timpul necesar pentru a dezvolta tehnologia proprie, evitând astfel riscul de a rămâne în urmă față de competitori ca Microsoft și OpenAI.” Fundamente tehnologice și inovații Cipurile server AI ale Apple vor fi bazate pe expertiza sa în designul de silicon, cunoscută din seria de procesoare A și M. Aceste cipuri sunt proiectate pentru a optimiza sarcinile de machine learning, cu un accent pe eficiența energetică și scalabilitate. Potrivit analizei lui Kuo, aceste cipuri vor alimenta centrele de date ale Apple începând cu 2027, reducând astfel dependența de furnizori terți de cloud. Conform MacRumors , cipurile ar putea viza sarcini de inferență, mai degrabă decât antrenarea modelelor, concentrându-se pe rularea eficientă a modelelor pre-antrenate. Acest lucru ar putea deschide noi oportunități pentru AI-ul orientat către consumatori, cum ar fi îmbunătățirea asistentului Siri. Implicații de piață și perspective viitoare Pe măsură ce Apple se pregătește pentru producția din 2026, piața urmărește cu atenție evoluția. Reacțiile pozitive ale acțiunilor sugerează încrederea investitorilor în această direcție. Cu toate acestea, provocările legate de scalarea infrastructurii AI rămân, mai ales în comparație cu giganți precum Microsoft Azure sau AWS. Din perspectivă globală, acest demers ar putea influența lanțurile de aprovizionare, în special în contextul tensiunilor geopolitice din industria semiconductorilor. Diversificarea Apple, inclusiv prin fabrica din Houston, ajută la atenuarea unor riscuri. În concluzie, inițiativa Apple de a dezvolta cipuri proprii pentru servere AI reprezintă un pas important spre suveranitatea tehnologică. Cu un orizont de timp stabilit pentru 2026, compania ar putea redefini rolul său în arena AI, trecând de la un simplu participant la un lider de piață. [...]