Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Huang Renxun avertizează că exodul miliardarilor din California poate lovi ecosistemul de talente al Silicon Valley, în contextul în care statul discută o taxă mai mare pe averile foarte mari, potrivit IT之家.
Într-o intervenție la Stanford Graduate School of Business, CEO-ul Nvidia a susținut că liderii de companii ar trebui să rămână în California, chiar dacă povara fiscală este ridicată. „Le spun tuturor: mutați-vă în California, nu plecați. Aici taxele sunt printre cele mai mari din lume, dar nu contează”, a spus Huang, conform relatării.
Apelul vine pe fondul unei propuneri legislative care ar urma să crească semnificativ taxarea miliardarilor, idee care are sprijin în SUA și este prezentată ca instrument de reducere a inegalităților. Proiectul menționat vizează o taxă anuală de 5% pe avere pentru peste 1.000 de miliardari americani, inclusiv mai mulți directori din tehnologie.
Din perspectivă economică și operațională, o astfel de măsură poate accelera relocarea rezidenței fiscale a unor fondatori și directori, cu efecte în lanț asupra investițiilor locale, rețelelor de finanțare și capacității regiunii de a atrage și păstra talente.
Materialul notează că o parte dintre cei foarte bogați au părăsit deja California, pe fondul discuțiilor despre taxe mai mari, cu exemple punctuale:
Huang Renxun a fost recent listat drept al optulea cel mai bogat om din lume, iar Bloomberg i-a estimat averea netă la 167 miliarde dolari (aprox. 768 miliarde lei). Dacă noua lege ar intra în vigoare, el ar putea ajunge să plătească circa 8 miliarde dolari (aprox. 36,8 miliarde lei), potrivit aceleiași surse.
Huang a indicat că motivul pentru care companiile rămân în Silicon Valley este accesul la oameni foarte bine pregătiți, nu nivelul taxelor. El a amintit că Nvidia are birouri în mai multe regiuni și își plasează operațiunile acolo unde găsește talent, dar a subliniat că a ales să locuiască în Silicon Valley.
Tot în material este menționată poziția sa față de temerile legate de pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale: Huang spune că narațiunea potrivit căreia AI „distruge joburi” nu ajută SUA și că este, în esență, greșită, argumentând că tehnologia schimbă sarcinile, nu neapărat obiectivul unui rol.
În ianuarie 2026, Huang declara pentru Bloomberg că nu are „absolut nicio problemă” cu o taxă pe miliardari, potrivit textului citat de IT之家.
Recomandate
Inteligența artificială mută presiunea de pe „numărul de joburi” pe „conținutul joburilor” , iar companiile care o adoptă ajung să automatizeze sarcini, nu să elimine profesii întregi, susține CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , într-o intervenție citată de Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă AI crește productivitatea, cererea se poate muta către competențe noi, nu neapărat către mai puțini angajați. Huang a făcut declarațiile la Stanford Graduate School of Business, în contextul unei discuții mai largi despre temerile legate de impactul AI asupra pieței muncii, potrivit Fortune (sursă citată de Economedia). În opinia lui, „narațiunea” conform căreia AI distruge locuri de muncă este greșită și contraproductivă, pentru că tehnologia schimbă activitățile zilnice, dar nu „elimină pur și simplu” joburile. Exemplul radiologilor: automatizare a sarcinilor, creștere a cererii Pentru a-și susține argumentul, CEO-ul Nvidia a invocat radiologia. În 2016, informaticianul Geoffrey Hinton estima că radiologii vor fi înlocuiți de AI, pe fondul progreselor în analiza imaginilor medicale. Huang spune că, la aproape un deceniu distanță, predicția s-a confirmat doar parțial: AI a ajuns să asiste practic fiecare investigație, însă numărul radiologilor a crescut. Cheia, în explicația lui, este diferența dintre „sarcinile” unui job și „scopul” lui. În radiologie, rolul nu se reduce la interpretarea imaginilor, ci include diagnosticarea și colaborarea cu pacienții și cu alți medici. Cu AI, radiologii pot procesa mai multe cazuri și trata mai mulți pacienți, ceea ce poate alimenta cererea pentru specialiști. Potrivit estimărilor citate, domeniul radiologiei ar urma să crească cu aproximativ 25% până în 2055. România: adopție încă limitată, dar presiune pe competențe În România, impactul AI asupra locurilor de muncă este descris ca moderat, pe fondul unei implementări încă limitate în companii. Un sondaj eJobs menționat de Economedia arată că 8 din 10 angajatori nu se așteaptă ca AI să reducă volumul de recrutare în următorii doi ani, însă anticipează schimbări în competențele cerute candidaților. În același timp, articolul notează că, deși AI începe să automatizeze sarcini repetitive și să crească productivitatea, majoritatea companiilor nu au integrat încă tehnologia la nivel strategic. Concedieri în tech: eficientizare și finanțarea investițiilor în AI În contrast cu mesajul că profesiile nu dispar, Economedia amintește că mari companii tech au început concedieri. Meta Platforms ar urma să reducă 10% din personal (aproximativ 8.000 de angajați) în luna mai, în încercarea de a-și eficientiza operațiunile și de a finanța investiții masive în inteligența artificială. Pentru piața muncii, concluzia practică din aceste exemple este că AI tinde să redistribuie munca: automatizează activități, ridică așteptările de productivitate și mută competiția către calificări, chiar dacă, în unele sectoare, poate coexista cu creșterea cererii de specialiști. [...]
Nvidia își extinde utilizarea internă a OpenAI Codex , iar peste 10.000 de angajați folosesc deja varianta bazată pe GPT-5.5 , într-o mișcare care indică o accelerare a automatizării muncii de programare și a fluxurilor conexe la scară de companie, potrivit IT之家 . Conform informațiilor, Nvidia a transmis printr-un comunicat oficial că Codex este alimentat de cel mai nou model „de frontieră” al OpenAI, GPT-5.5, și rulează pe sistemul de tip rack GB200 NVL72 al Nvidia. În interiorul companiei, utilizarea Codex s-a extins dincolo de echipele de inginerie, acoperind și produs, juridic, marketing, financiar, vânzări, resurse umane, operațiuni și programe pentru dezvoltatori. De ce contează: costul și eficiența fac posibilă rularea la scară „enterprise” Articolul indică faptul că inginerii Nvidia folosesc Codex cu GPT-5.5 de câteva săptămâni, iar creșterea de eficiență „poate fi cuantificată”. Nvidia leagă această scalare de infrastructura GB200 NVL72, despre care afirmă că, față de generația anterioară: reduce costul pe un milion de tokeni (unități de text procesate de modele) de 35 de ori ; crește „outputul” de tokeni pe megawatt pe secundă cu 50 de ori . În logica prezentată, avantajul combinat de cost și eficiență energetică ar fi elementul care face fezabilă inferența (rularea modelului pentru a genera rezultate) la nivel de companie, nu doar în proiecte punctuale. Impact operațional: timpi mai scurți de depanare și livrare de funcționalități În exemplele oferite, sarcini care anterior necesitau zile pentru depanare ar putea fi închise în câteva ore, iar experimente în baze de cod complexe, care durau săptămâni, ar putea produce rezultate „peste noapte”. Textul mai susține că echipele pot livra funcționalități „cap-coadă” prin instrucțiuni în limbaj natural, cu o fiabilitate mai bună decât la modelele mai vechi și cu mai puțin „timp mort” și refaceri. Mesaj intern: Jensen Huang cere adoptare generalizată IT之家 notează că Jensen Huang, fondator și CEO al Nvidia, le-a cerut angajaților într-un e-mail intern să folosească Codex. „Să trecem la viteza luminii, bine ați venit în era AI.” [...]
OpenAI și Microsoft renunță la exclusivitatea de vânzare a modelelor AI, deschizând piața către rivalii din cloud , într-o schimbare care poate redesena competiția dintre marile platforme de infrastructură pentru inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Înțelegerea revizuită elimină dreptul exclusiv al Microsoft de a vinde modelele OpenAI, ceea ce permite dezvoltatorului ChatGPT să încheie acorduri și cu alți jucători, inclusiv rivali ai Microsoft din zona de cloud, precum Amazon. În practică, asta înseamnă că tehnologiile pe care Microsoft a încercat să le „securizeze” prin exclusivitate pot ajunge acum și în ecosisteme concurente. Ce primește Microsoft în schimbul renunțării la exclusivitate Conform informațiilor citate de Ziarul Financiar din Bloomberg , Microsoft acceptă să renunțe la exclusivitate, dar obține o modificare importantă a mecanismului financiar: compania nu va mai plăti un procent din veniturile generate de produsele OpenAI pe care le revinde prin propria infrastructură. Acordul urmărește, totodată, să simplifice o relație descrisă ca fiind complexă, dar esențială atât pentru ascensiunea OpenAI, cât și pentru dezvoltarea industriei AI. Ce se schimbă operațional: modelele OpenAI pot ajunge pe AWS și alte platforme OpenAI a început să colaboreze cu mai mulți furnizori de cloud pentru a-și acoperi nevoile tot mai mari de procesare, iar acordul actualizat permite ca modelele sale să fie disponibile pe Amazon Web Services (AWS) și pe alte platforme de cloud. Cele două companii au transmis, într-o declarație comună: „Predictibilitatea mai mare oferită de acordul revizuit ne întăreşte capacitatea de a construi şi opera platforme AI la scară largă, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru noi oportunităţi”. Ca parte a unei investiții anunțate anterior, divizia Amazon dezvoltă deja produse împreună cu OpenAI, care urmează să fie găzduite pe AWS. Potrivit Financial Times, Microsoft ar fi analizat inclusiv posibilitatea unor acțiuni legale, considerând că aceste colaborări ar putea încălca vechile drepturi de exclusivitate. Ce rămâne neschimbat: Azure rămâne „prima oprire” pentru lansări Chiar și după modificare, Microsoft rămâne principalul furnizor de cloud al OpenAI, iar noile produse vor fi lansate inițial pe Microsoft Azure. În plus, veniturile pe care OpenAI le plătește către Microsoft vor avea un plafon; până la atingerea acestuia, acordul ar aduce mai multă predictibilitate fluxurilor financiare. Un alt element cheie: Microsoft va continua să primească o parte din venituri până în 2030, indiferent dacă OpenAI atinge obiectivul de a dezvolta inteligență artificială generală (AGI). În acordul anterior, aceste plăți s-ar fi oprit dacă pragul AGI era atins. În urma restructurării OpenAI ca entitate cu scop lucrativ, Microsoft deține o participație de 27% în companie. [...]
Ucraina vrea să mute logistica de pe linia frontului pe roboți , printr-un plan de achiziție a 25.000 de vehicule terestre fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicles”, adică roboți pe roți/șenile) până la jumătatea lui 2026, cu obiectivul declarat ca 100% din logistica de front să fie realizată de sisteme robotice, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională: înlocuirea soldaților în misiuni de aprovizionare și evacuare medicală în zonele cu risc ridicat, unde transporturile „pe ultimul kilometru” au devenit ținte frecvente, inclusiv din cauza dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu cameră la bord). Ce presupune planul și ce rezultate invocă autoritățile ucrainene Ministerul Apărării din Ucraina intenționează să procure 25.000 de UGV-uri până la mijlocul lui 2026 și să dubleze ritmul de desfășurare față de 2025. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , este citat cu ținta finală: logistica de pe linia frontului să fie gestionată integral de sisteme robotice. Ca argument pentru accelerare, Ucraina indică utilizarea deja extinsă a acestor platforme: în luna martie, forțele ucrainene ar fi înregistrat peste 9.000 de misiuni cu roboți tereștri, de la livrarea de muniție până la evacuarea răniților. Standardizare și contracte pe termen mai lung, pentru a susține producția Un element cheie menționat este „codificarea” formală a robotului logistic Bizon-L, inclusiv alinierea la standarde NATO, ceea ce în practică înseamnă integrarea într-un cadru de utilizare și aprobare mai clar pentru forțele armate. În paralel, după o întâlnire cu producători locali, Fedorov ar fi anunțat o schimbare de abordare: semnarea de contracte pentru UGV-uri până în 2027, cu scopul de a oferi stabilitate financiară industriei și de a permite fabricilor să își crească producția fără riscul unor întreruperi bruște de finanțare. Investiții și achiziții digitalizate: 330 milioane dolari de la începutul anului Pentru a-și „subția” lanțul de aprovizionare militar, Ucraina ar fi investit aproximativ 330 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) din ianuarie pentru a livra peste 181.000 de sisteme, inclusiv drone și echipamente de război electronic, printr-o platformă digitală de achiziții directe. Publicația descrie sistemul ca fiind de tip „Amazon”, în sensul că unitățile din prima linie pot comanda direct echipamente de la peste 280 de producători interni. Bizon-L, exemplul de „robot logistic” pentru condiții grele Bizon-L este prezentat ca un UGV de capacitate mare, proiectat pentru noroi și zăpadă, cu următoarele caracteristici: transport de până la 300 kg ; autonomie de 50 km ; conectivitate bazată pe date satelitare Starlink și legături radio, protejate prin ecranare termică; utilizare aprobată atât pentru forțele ucrainene, cât și pentru aliați internaționali (conform articolului). Rolul său este în special în livrările „pe ultimul kilometru”, acolo unde expunerea soldaților este maximă. Ce urmează Dacă planul de achiziție până la mijlocul lui 2026 și contractele până în 2027 se materializează, Ucraina ar putea transforma robotica terestră dintr-un instrument punctual într-o componentă de bază a logisticii de front. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile în articol, cum va fi finanțată integral extinderea la 25.000 de unități și ce pondere vor avea diferitele tipuri de UGV-uri în acest total. [...]
OpenAI își fixează ca obiectiv să împiedice concentrarea „puterii tehnologice” în mâinile câtorva actori și să ducă instrumente de tip AGI (inteligență artificială generală) către cât mai mulți oameni, potrivit unei postări semnate de CEO-ul Sam Altman și relatate de IT之家 . Mesajul conturează o direcție cu implicații de reglementare și guvernanță: deciziile-cheie despre AI ar trebui să fie luate prin procese „democratice” și pe baze de echitate, nu doar în interiorul laboratoarelor de AI. Altman susține că AI poate produce transformări mai mari decât cele aduse de motorul cu aburi sau electricitate, dar avertizează că acest rezultat „nu este inevitabil”. În viziunea lui, viitorul poate arăta fie ca o lume în care câteva companii care controlează „superinteligența” acumulează putere, fie ca una în care tehnologia este mai descentralizată și ajunge la public. Cele cinci principii enunțate de Altman OpenAI își leagă misiunea de ideea că AGI trebuie să „beneficieze întreaga umanitate” și formulează cinci principii: Democratizare : compania spune că va rezista scenariului în care tehnologia concentrează puterea la un număr mic de persoane/organizații. Nu e vorba doar de acces la utilizare, ci și de faptul că deciziile importante despre AI ar trebui stabilite prin proceduri democratice și principii de echitate, nu exclusiv de laboratoare. Împuternicire (empowerment) : AI ar trebui să ajute utilizatorii să-și atingă obiectivele și să realizeze sarcini tot mai valoroase. OpenAI afirmă că va oferi autonomie largă utilizatorilor, dar cu responsabilitatea de a construi și implementa AI astfel încât să minimizeze daunele (de la riscuri „catastrofale” la efecte locale și impact social „coroziv”). Prosperitate împărtășită : Altman spune că, pentru ca beneficiile să fie distribuite larg, guvernele ar putea avea nevoie să ia în calcul noi modele economice , iar industria să construiască infrastructură AI la scară mare și să dezvolte tehnologii care să reducă semnificativ costurile. Reziliență : OpenAI anticipează apariția de riscuri noi și spune că va colabora cu companii, guverne și societatea civilă, inclusiv pe teme precum biosecuritatea și securitatea cibernetică. Altman afirmă că niciun laborator nu poate asigura singur un „viitor bun” și dă exemplul modelelor suficient de puternice care ar putea facilita crearea de noi agenți patogeni, ceea ce ar necesita măsuri defensive la nivel de societate. Adaptabilitate : compania ar urma să-și ajusteze strategia pe măsură ce apar informații noi și să fie transparentă când își schimbă principiile operaționale. Altman indică posibilitatea unor compromisuri între „împuternicire” și „reziliență” în anumite perioade. Ce înseamnă, practic, pentru piață și autorități Dincolo de declarația de principii, mesajul introduce explicit ideea că guvernanța AI nu ar trebui să rămână exclusiv la nivelul companiilor care dezvoltă modelele. Accentul pus pe „democratizare”, pe colaborarea cu guverne și instituții internaționale și pe posibile „noi modele economice” sugerează o discuție mai amplă despre cum se distribuie accesul la capacități avansate de calcul și cine decide regulile de utilizare. Altman mai spune că OpenAI va continua strategia de „implementare iterativă” (lansări treptate), pentru ca societatea să se poată adapta gradual la fiecare nou nivel de capabilități, și că în anumite momente ar putea fi necesară coordonarea cu guverne, organisme internaționale și alte proiecte AGI înainte de a continua dezvoltarea, după rezolvarea problemelor serioase de aliniere, siguranță sau impact social. [...]
O companie românească a livrat un sistem de inteligență artificială către Pentagon , un tip de contract care ridică ștacheta pentru exportul de software „sensibil” și arată că firmele locale pot trece standarde de securitate foarte stricte, potrivit HotNews . Zetta, companie din Cluj-Napoca, spune că a ajuns la Departamentul de Război al SUA printr-un partener și că implementarea a presupus adaptări pentru un standard intern de securitate. Zetta este o companie înființată în 2013 și „100% românească”, fără investiții străine, iar cofondatorul George Bara afirmă că finanțarea din ultimii ani a venit în special din proiecte de cercetare, granturi și fonduri europene. Miza: „AI suverană”, adică software care rulează la client, fără cloud Unghiul tehnologic cu impact operațional este „inteligența artificială suverană”, concept pe care Zetta îl descrie ca fiind capacitatea ca software-ul să ruleze în infrastructura clientului, fără dependență de servicii externe de tip cloud (servere la distanță) și fără conexiune la internet. Potrivit cofondatorului, diferențiatorul este că soluțiile pot funcționa pe servere izolate de rețele externe, iar clientul rămâne „suveran” asupra datelor și rezultatelor, cu implicații de securitate și autonomie. Ce este Zetta Critical AI și ce face, concret Sistemul livrat se numește Zetta Critical AI și este prezentat ca software pentru „misiuni critice” (apărare, siguranță publică, securitate, intelligence), unde erorile pot avea consecințe majore, spre deosebire de aplicații comerciale obișnuite. La nivel de funcționalități, Bara spune că Zetta dezvoltă și pune în producție algoritmi de procesare a limbajului natural (un subdomeniu al AI care lucrează cu limbajul, în text și vorbire), inclusiv: transformare voce–text (speech-to-text); identificarea limbii și traducere automată; extragerea textului din imagini și video; analiză de „sentiment” (de exemplu, pozitiv/negativ); extragere de entități din text (nume de persoane, locații etc.). El mai afirmă că soluțiile sunt folosite în contexte cu volume mari de date, inclusiv pentru monitorizarea de conținut (TV, radio, online, web) și generarea de alerte sau rapoarte, subliniind că firma nu vede datele clienților și nu are acces la infrastructurile unde rulează sistemele. Cum a ajuns tehnologia la Pentagon și ce standard a trebuit să îndeplinească Zetta spune că a vândut către Departamentul de Război al SUA printr-un parteneriat de mai mulți ani cu Veritone, care ar fi implementat anul trecut un proiect folosind tehnologia companiei clujene. Conform descrierii, soluția a vizat analiza unor volume mari de documente: extragere de entități, analiză de sentiment și clasificări. Implementarea ar fi fost făcută într-o infrastructură a Departamentului de Război, conform unui standard numit „ Iron Bank ”, descris ca un standard important de securitate pentru software de inteligență artificială, iar Bara spune că ajustările pentru conformare au durat câteva luni. Publicația notează și limita de verificare: în domeniul AI, astfel de performanțe sunt dificil de probat independent, iar comunicarea companiilor poate include mult marketing. Context local: contracte în România și accent pe limba română Bara afirmă că Zetta are contracte și cu instituții din România din zona de apărare, menționând MApN, SPP, MAI și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” (SRI). El susține că un pas strategic a fost dezvoltarea, din jurul anului 2019, a unei suite de algoritmi pentru limba română, într-o perioadă în care astfel de soluții nu ar fi fost disponibile pe piață. Exemplele oferite includ o soluție de monitorizare a dezinformării online și un proiect de cercetare administrat de UEFISCDI pentru procesare „multimodală” (video și text). Ce urmează: ambiția de export și cererea de sprijin instituțional Cofondatorul spune că obiectivul companiei este ca în următorii cinci ani să devină un exportator major de inteligență artificială europeană în afara UE, începând cu poziția de principal exportator din România. El insistă pe modelul de export prin licențiere, cu păstrarea proprietății intelectuale, spre deosebire de prestarea de servicii în care „knowledge-ul” ajunge la client. În același timp, Bara afirmă că exportul în zona tehnologiilor avansate și a apărării este complex și că ar fi nevoie de sprijin, inclusiv prin ambasade, idee pe care a ridicat-o și la un forum DeepTech găzduit de președintele Nicușor Dan (eveniment relatat de HotNews). [...]
