Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI a ratat în 2025 atât ținta internă de venituri pentru ChatGPT, cât și pragul de 1 miliard de utilizatori activi săptămânal, pe fondul încetinirii creșterii și al intensificării competiției, într-un moment în care compania pregătește o posibilă listare la bursă (IPO), relatează IT之家, citând The Wall Street Journal.
Eșecul atingerii obiectivelor alimentează întrebări despre sustenabilitatea modelului de business, mai ales că OpenAI și-a asumat angajamente foarte mari pentru capacitate de calcul (infrastructură de centre de date), adică exact componenta care apasă cel mai mult pe costuri în industria inteligenței artificiale.
Potrivit materialului, ChatGPT nu și-a îndeplinit obiectivul anual de venituri, iar una dintre explicații invocate este avansul puternic al Google Gemini la finalul anului trecut, care ar fi erodat cota de piață a OpenAI. La începutul acestui an, OpenAI ar fi fost depășită de Anthropic pe segmentul de programare și în zona corporate, după care compania ar fi ratat, timp de mai multe luni, țintele lunare de venituri.
În paralel, publicația notează că ritmul de creștere al chatbotului a încetinit spre finalul anului trecut, iar rata de renunțare a abonaților (churn) a devenit o problemă.
Deși OpenAI a încheiat recent o rundă de finanțare de 122 miliarde de dolari (aprox. 549 mld. lei), cheltuielile pentru capacitatea de calcul contractată ar fi ajuns „mult peste așteptări”, potrivit sursei.
Mai departe, OpenAI ar fi promis proiecte de infrastructură de centre de date în valoare totală de 1,4 trilioane de dolari pe următorii opt ani. Analiștii HSBC, citați în articol, estimează că până în 2030 compania ar avea nevoie de încă 207 miliarde de dolari (aprox. 932 mld. lei) finanțare nouă pentru a-și putea respecta planul de extindere.
IT之家 scrie că directoarea financiară Sarah Friar și-ar fi exprimat îngrijorarea că, dacă veniturile nu cresc suficient de repede, OpenAI ar putea să nu poată plăti contractele viitoare pentru puterea de calcul. În același timp, membri ai consiliului de administrație ar fi intensificat verificările asupra tranzacțiilor legate de centrele de date și ar fi pus sub semnul întrebării strategia CEO-ului Sam Altman de a continua să caute și mai multă capacitate, în contextul încetinirii.
Altman și Friar au respins ideea unor divergențe, într-o declarație comună:
„Suntem complet aliniați în a cumpăra cât mai multă putere de calcul posibil și lucrăm împreună la asta în fiecare zi.”
În privința listării, Friar ar fi avut rezerve legate de un IPO până la finalul acestui an, invocând nevoia de îmbunătățire a controalelor interne și faptul că OpenAI nu ar fi pregătită pentru standardele stricte de raportare ale unei companii listate. În contrast, Altman ar prefera un calendar mai agresiv, potrivit articolului.
Materialul menționează și procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI, deschis luni (ora locală), în care Musk cere inclusiv despăgubiri de 134 miliarde de dolari și măsuri precum înlăturarea lui Altman și revenirea la statutul non-profit; procesul ar urma să dureze câteva săptămâni, iar mai mulți martori importanți ar putea fi chemați.
Pe de altă parte, OpenAI ar avea și evoluții pozitive: instrumentul de programare Codex se răspândește rapid, modelul GPT-5.5 ar fi obținut rezultate de top în mai multe teste de referință din industrie, iar compania ar reduce costuri prin tăieri în alte proiecte, inclusiv aplicația de generare video Sora.
Pentru investitori, miza rămâne aceeași: dacă OpenAI poate reduce diferența dintre angajamentele de cheltuieli pentru infrastructură și ritmul de creștere al veniturilor înainte de o eventuală listare.
Recomandate
Procesul dintre Elon Musk și Sam Altman riscă să complice planurile OpenAI de listare și să pună sub presiune modelul său de guvernanță, într-un moment în care compania este așteptată să iasă pe bursă la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian . Dosarul intră în judecată săptămâna aceasta, la un tribunal federal din Oakland, California, iar miza depășește conflictul personal: poate influența direcția „boom”-ului din inteligența artificială. Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul general Sam Altman în 2024, susținând că a fost încălcat acordul de fondare al organizației. OpenAI a fost creată în 2015 ca organizație non-profit, cu o misiune publicată la finalul acelui an, care afirma că scopul este avansarea „inteligenței digitale” în beneficiul umanității, fără constrângerea generării unui randament financiar. Ce cere Musk și de ce contează pentru listarea OpenAI În esență, Musk afirmă că Altman a încălcat înțelegerea inițială prin restructurarea OpenAI și transformarea unei părți semnificative într-o entitate orientată spre profit. De cealaltă parte, Altman și OpenAI susțin că Musk, care a părăsit compania în 2018 pe fondul unor dispute interne și între timp a lansat un rival în zona de inteligență artificială, acționează din frustrare. Pentru OpenAI, procesul are o miză directă, financiară și de guvernanță. Publicația notează că firma este așteptată să se listeze mai târziu în acest an la o evaluare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, iar Musk cere inclusiv măsuri care ar putea afecta această traiectorie. Concret, Musk solicită o serie de remedii, între care: înlăturarea lui Sam Altman și a președintelui OpenAI, Greg Brockman; despăgubiri de peste 134 de miliarde de dolari (aprox. 603 miliarde lei), despre care Musk spune că ar fi redistribuite către brațul non-profit al OpenAI; inversarea restructurării către o entitate cu scop lucrativ, ceea ce ar complica planurile de listare. Calendarul procesului și actorii-cheie Selecția juraților începe luni, la tribunalul federal din Oakland, sub coordonarea judecătoarei Yvonne Gonzalez Rogers. Procesul este estimat să dureze două până la trei săptămâni. În instanță ar urma să apară nume grele din Silicon Valley. Pe lista celor așteptați să depună mărturie se află inclusiv Satya Nadella, directorul general al Microsoft, companie cu care OpenAI a încheiat acorduri pe care Musk le descrie drept parte a „monetizării” ulterioare. Cum se apără OpenAI: donație, nu investiție Potrivit materialului, Musk susține că a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari (aprox. 171 milioane lei) și că, după ce compania a beneficiat de bani și a avansat tehnologic, ar fi „schimbat narațiunea” către acorduri profitabile și afiliere cu entități comerciale. OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că Musk ar fi fost de acord încă din 2017 că înființarea unei entități cu scop lucrativ era un pas necesar. Compania contestă și ideea că finanțarea lui Musk ar fi fost o investiție, susținând că a fost o donație deductibilă fiscal către organizația non-profit și că nu îi conferă drepturi de proprietate în OpenAI. Ce urmează: un test pentru guvernanța companiilor de IA Dincolo de detaliile personale și de corespondența internă care ar urma să fie discutată în instanță (emailuri, mesaje și însemnări), procesul pune în prim-plan o problemă cu impact de piață: cât de stabil este modelul de guvernanță al unei companii de inteligență artificială care pornește ca non-profit, atrage capital masiv și ajunge să opereze prin structuri comerciale. În funcție de deciziile instanței și de eventualele remedii impuse, OpenAI ar putea fi nevoită să-și apere mai agresiv arhitectura corporativă și planurile de listare, într-un moment în care investitorii și regulatorii urmăresc tot mai atent cum sunt controlate și monetizate tehnologiile de IA. [...]
Cazul Tumbler Ridge pune presiune pe reglementare, după ce OpenAI a ales să nu alerteze poliția deși propriile sisteme au semnalat un risc : Sam Altman a transmis o scrisoare de scuze comunității din British Columbia, iar compania spune că și-a schimbat intern pragurile de raportare, însă măsurile rămân voluntare, într-un context în care Canada nu are o obligație legală pentru firmele de AI de a raporta amenințări identificate pe platformele lor, potrivit The Next Web . Altman afirmă în scrisoare că îi pare „profund rău” că OpenAI nu a alertat autoritățile cu privire la un cont blocat în iunie 2025, după ce sistemele companiei l-au semnalat. Scrisoarea este datată 23 aprilie și a fost făcută publică o zi mai târziu, la 72 de zile după atacul armat din 10 februarie din Tumbler Ridge, descris drept cel mai grav atac armat într-o școală din Canada din 1989 încoace. Ce a știut OpenAI și de ce nu a raportat Conform relatării, detecția automată a OpenAI a semnalat în iunie 2025 contul de ChatGPT al lui Jesse Van Rootselaar, atunci în vârstă de 18 ani. Aproximativ o duzină de angajați au revizuit conversațiile, care descriau scenarii cu violență armată, iar o parte dintre ei au recomandat contactarea poliției canadiene. Conducerea a respins recomandarea, invocând un „prag mai ridicat” pentru raportarea amenințărilor credibile și iminente; contul a fost închis, iar conversațiile au fost păstrate intern. Poliția nu a fost contactată. Atacul a avut loc opt luni mai târziu. Potrivit articolului, opt persoane au fost ucise și 27 rănite; autorul s-a sinucis la școală. OpenAI nu l-a mai detectat după ce acesta și-a făcut un al doilea cont, până când Poliția Călare Regală Canadiană (RCMP) a făcut public numele. Publicația notează că The Wall Street Journal a relatat prima dată disputa internă privind decizia de a nu raporta. Scrisoarea de scuze: fără angajamente concrete În scrisoarea adresată comunității, Altman spune că se gândește la cei afectați și reafirmă un angajament general de a lucra cu guvernele pentru a preveni tragedii similare. În același timp, materialul subliniază că scrisoarea nu include: angajamente de politică publică sau operaționale detaliate; o descriere a schimbărilor pe care OpenAI le-ar face; recunoașterea faptului că angajați au recomandat raportarea și au fost contraziși de conducere. Premierul provinciei British Columbia, David Eby, a numit scuzele „necesare”, dar „grosolan insuficiente” raportat la impactul asupra familiilor. Primarul din Tumbler Ridge, Darryl Krakowka, a confirmat primirea scrisorii și a cerut „grijă și considerație” pentru comunitate în perioada de doliu. Ce spune OpenAI că a schimbat și de ce contează pentru reglementare Angajamentele de politică au venit separat, într-o scrisoare a vicepreședintei pentru politici globale a OpenAI, Ann O’Leary, către miniștri federali canadieni. Compania afirmă că: a coborât pragul de raportare, astfel încât un utilizator nu mai trebuie să discute explicit „ținta, mijloacele și momentul” pentru ca un caz să fie trimis către forțele de ordine; a implicat experți în sănătate mintală și comportament pentru evaluarea cazurilor semnalate; a stabilit un punct de contact direct cu RCMP. O’Leary susține că, în baza politicilor actualizate, interacțiunile lui Van Rootselaar „ar fi fost trimise poliției” dacă ar fi fost descoperite astăzi. Totuși, articolul insistă asupra limitării-cheie: schimbările sunt voluntare, nu sunt obligatorii prin lege și pot fi inversate. „Golul” legal din Canada și ce urmează Potrivit sursei, Canada nu are în prezent o lege care să oblige companiile de inteligență artificială să raporteze amenințări identificate prin platformele lor, iar guvernul federal nu a introdus încă una. Ministrul canadian al AI, Evan Solomon, a spus că angajamentele OpenAI „nu merg suficient de departe”. În paralel, miniștri federali din mai multe portofolii au avut întâlniri cu reprezentanți OpenAI după ce guvernul a convocat conducerea companiei la finalul lunii februarie. Un grup de lucru comun între Innovation, Science and Economic Development Canada și Public Safety Canada analizează protocoale de raportare pentru siguranța AI, cu recomandări preliminare așteptate până în vara lui 2026. Miza, în lectura The Next Web, este una de reglementare și responsabilitate: în lipsa unui standard extern, deciziile de a raporta sau nu rămân la latitudinea companiilor, chiar și atunci când sistemele lor semnalizează potențiale riscuri grave. [...]
OpenAI și Microsoft renunță la exclusivitatea de vânzare a modelelor AI, deschizând piața către rivalii din cloud , într-o schimbare care poate redesena competiția dintre marile platforme de infrastructură pentru inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Înțelegerea revizuită elimină dreptul exclusiv al Microsoft de a vinde modelele OpenAI, ceea ce permite dezvoltatorului ChatGPT să încheie acorduri și cu alți jucători, inclusiv rivali ai Microsoft din zona de cloud, precum Amazon. În practică, asta înseamnă că tehnologiile pe care Microsoft a încercat să le „securizeze” prin exclusivitate pot ajunge acum și în ecosisteme concurente. Ce primește Microsoft în schimbul renunțării la exclusivitate Conform informațiilor citate de Ziarul Financiar din Bloomberg , Microsoft acceptă să renunțe la exclusivitate, dar obține o modificare importantă a mecanismului financiar: compania nu va mai plăti un procent din veniturile generate de produsele OpenAI pe care le revinde prin propria infrastructură. Acordul urmărește, totodată, să simplifice o relație descrisă ca fiind complexă, dar esențială atât pentru ascensiunea OpenAI, cât și pentru dezvoltarea industriei AI. Ce se schimbă operațional: modelele OpenAI pot ajunge pe AWS și alte platforme OpenAI a început să colaboreze cu mai mulți furnizori de cloud pentru a-și acoperi nevoile tot mai mari de procesare, iar acordul actualizat permite ca modelele sale să fie disponibile pe Amazon Web Services (AWS) și pe alte platforme de cloud. Cele două companii au transmis, într-o declarație comună: „Predictibilitatea mai mare oferită de acordul revizuit ne întăreşte capacitatea de a construi şi opera platforme AI la scară largă, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru noi oportunităţi”. Ca parte a unei investiții anunțate anterior, divizia Amazon dezvoltă deja produse împreună cu OpenAI, care urmează să fie găzduite pe AWS. Potrivit Financial Times, Microsoft ar fi analizat inclusiv posibilitatea unor acțiuni legale, considerând că aceste colaborări ar putea încălca vechile drepturi de exclusivitate. Ce rămâne neschimbat: Azure rămâne „prima oprire” pentru lansări Chiar și după modificare, Microsoft rămâne principalul furnizor de cloud al OpenAI, iar noile produse vor fi lansate inițial pe Microsoft Azure. În plus, veniturile pe care OpenAI le plătește către Microsoft vor avea un plafon; până la atingerea acestuia, acordul ar aduce mai multă predictibilitate fluxurilor financiare. Un alt element cheie: Microsoft va continua să primească o parte din venituri până în 2030, indiferent dacă OpenAI atinge obiectivul de a dezvolta inteligență artificială generală (AGI). În acordul anterior, aceste plăți s-ar fi oprit dacă pragul AGI era atins. În urma restructurării OpenAI ca entitate cu scop lucrativ, Microsoft deține o participație de 27% în companie. [...]
OpenAI își fixează ca obiectiv să împiedice concentrarea „puterii tehnologice” în mâinile câtorva actori și să ducă instrumente de tip AGI (inteligență artificială generală) către cât mai mulți oameni, potrivit unei postări semnate de CEO-ul Sam Altman și relatate de IT之家 . Mesajul conturează o direcție cu implicații de reglementare și guvernanță: deciziile-cheie despre AI ar trebui să fie luate prin procese „democratice” și pe baze de echitate, nu doar în interiorul laboratoarelor de AI. Altman susține că AI poate produce transformări mai mari decât cele aduse de motorul cu aburi sau electricitate, dar avertizează că acest rezultat „nu este inevitabil”. În viziunea lui, viitorul poate arăta fie ca o lume în care câteva companii care controlează „superinteligența” acumulează putere, fie ca una în care tehnologia este mai descentralizată și ajunge la public. Cele cinci principii enunțate de Altman OpenAI își leagă misiunea de ideea că AGI trebuie să „beneficieze întreaga umanitate” și formulează cinci principii: Democratizare : compania spune că va rezista scenariului în care tehnologia concentrează puterea la un număr mic de persoane/organizații. Nu e vorba doar de acces la utilizare, ci și de faptul că deciziile importante despre AI ar trebui stabilite prin proceduri democratice și principii de echitate, nu exclusiv de laboratoare. Împuternicire (empowerment) : AI ar trebui să ajute utilizatorii să-și atingă obiectivele și să realizeze sarcini tot mai valoroase. OpenAI afirmă că va oferi autonomie largă utilizatorilor, dar cu responsabilitatea de a construi și implementa AI astfel încât să minimizeze daunele (de la riscuri „catastrofale” la efecte locale și impact social „coroziv”). Prosperitate împărtășită : Altman spune că, pentru ca beneficiile să fie distribuite larg, guvernele ar putea avea nevoie să ia în calcul noi modele economice , iar industria să construiască infrastructură AI la scară mare și să dezvolte tehnologii care să reducă semnificativ costurile. Reziliență : OpenAI anticipează apariția de riscuri noi și spune că va colabora cu companii, guverne și societatea civilă, inclusiv pe teme precum biosecuritatea și securitatea cibernetică. Altman afirmă că niciun laborator nu poate asigura singur un „viitor bun” și dă exemplul modelelor suficient de puternice care ar putea facilita crearea de noi agenți patogeni, ceea ce ar necesita măsuri defensive la nivel de societate. Adaptabilitate : compania ar urma să-și ajusteze strategia pe măsură ce apar informații noi și să fie transparentă când își schimbă principiile operaționale. Altman indică posibilitatea unor compromisuri între „împuternicire” și „reziliență” în anumite perioade. Ce înseamnă, practic, pentru piață și autorități Dincolo de declarația de principii, mesajul introduce explicit ideea că guvernanța AI nu ar trebui să rămână exclusiv la nivelul companiilor care dezvoltă modelele. Accentul pus pe „democratizare”, pe colaborarea cu guverne și instituții internaționale și pe posibile „noi modele economice” sugerează o discuție mai amplă despre cum se distribuie accesul la capacități avansate de calcul și cine decide regulile de utilizare. Altman mai spune că OpenAI va continua strategia de „implementare iterativă” (lansări treptate), pentru ca societatea să se poată adapta gradual la fiecare nou nivel de capabilități, și că în anumite momente ar putea fi necesară coordonarea cu guverne, organisme internaționale și alte proiecte AGI înainte de a continua dezvoltarea, după rezolvarea problemelor serioase de aliniere, siguranță sau impact social. [...]
Peste 600 de angajați Google cer oprirea livrării de AI pentru operațiuni militare clasificate , pe fondul discuțiilor companiei cu Pentagonul , ceea ce riscă să complice extinderea Google pe zona contractelor de apărare și să reactiveze tensiunile interne privind utilizările sensibile ale tehnologiei, potrivit Agerpres . Scrisoarea, publicată luni, solicită conducerii să înceteze furnizarea modelelor de inteligență artificială către armata americană pentru operațiuni clasificate. Conform site-ului The Information, Google poartă în prezent discuții cu Departamentul Apărării al SUA pe tema AI, iar printre semnatari se află și mai mulți directori, potrivit unei declarații consultate de AFP. „În stadiul actual, nu există nicio modalitate de a garanta că instrumentele noastre nu vor fi folosite pentru a provoca daune teribile sau a încălca libertățile individuale, departe de priviri.” De ce contează: presiune internă într-un moment în care Pentagonul caută alternative Departamentul Apărării încearcă să-și diversifice furnizorii de inteligență artificială, în condițiile în care se bazează în prezent pe Anthropic , companie cu care se află în litigiu. La sfârșitul lunii februarie, administrația Trump a reziliat toate contractele cu startup-ul din California, decizie contestată în instanță de Anthropic. Ulterior, administrația americană a ajuns la un acord cu OpenAI pentru integrarea modelelor sale în operațiuni clasificate, însă procesul este așteptat să dureze câteva luni. În acest context, opoziția internă de la Google poate deveni un factor operațional în negocierile cu Pentagonul, mai ales pe segmentul proiectelor clasificate, unde controlul utilizării finale este mai greu de demonstrat. Poziția Google și precedentul „Project Maven” La fel ca Anthropic, Google a cerut ca AI-ul său să nu fie folosit pentru supraveghere în masă în Statele Unite sau pentru atacuri letale. Administrația americană consideră însă suficient un angajament de a acționa în cadrul legii. Google este deja contractor al Departamentului Apărării, dar pentru activități neclasificate. În 2018, o mișcare internă a determinat compania să se retragă din Project Maven, un program care folosea inteligența artificială pentru analizarea imaginilor colectate de drone. [...]
Peste 80% dintre companii testează sau implementează PC-uri cu AI, marcând trecerea la utilizarea la scară largă , potrivit unui raport IDC sponsorizat de AMD care indică o schimbare majoră în modul în care organizațiile își construiesc infrastructura tehnologică. Studiul arată că mediul corporate se îndepărtează de faza de experimentare și intră într-o etapă în care inteligența artificială devine integrată direct în procesele zilnice și în fluxurile de lucru ale angajaților. Această tranziție este strâns legată de ascensiunea așa-numitului AI agentic – sisteme capabile să planifice și să execute sarcini autonom. Aproximativ 70% dintre organizații se așteaptă ca aceste tehnologii să influențeze activitatea angajaților în următorii doi ani, ceea ce determină o reconfigurare a modului în care este utilizată puterea de calcul în companii. Principalele concluzii ale studiului IDC: 81% dintre organizații sunt implicate în testarea sau implementarea PC-urilor cu AI 61% integrează deja AI în fluxurile de lucru 70% observă performanță mai mare și latență redusă 66% raportează creșterea productivității 58% indică o securitate mai bună a datelor prin procesare locală Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, rolul PC-ului se schimbă semnificativ. Dintr-un simplu instrument de lucru, acesta devine o platformă activă pentru rularea și gestionarea aplicațiilor AI în timp real, mai aproape de utilizator. Această mutare reduce dependența de cloud și permite o reacție mai rapidă și mai contextuală a sistemelor inteligente. Adoptarea accelerată aduce însă și provocări. Companiile trebuie să gestioneze cerințe tot mai complexe legate de securitate, administrare și integrarea cu infrastructura existentă. Platformele dedicate, precum cele dezvoltate de AMD, încearcă să răspundă acestor nevoi prin integrarea funcțiilor AI direct la nivelul dispozitivului. Concluzia raportului este că organizațiile care investesc devreme în PC-uri pregătite pentru AI își cresc șansele de a obține beneficii măsurabile, de la productivitate sporită la inovație accelerată. În același timp, această tranziție marchează începutul unei noi etape în computingul de business, în care inteligența artificială devine parte centrală a activităților zilnice. [...]
