Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Peste 70% dintre soluțiile AI din companii scapă controlului intern, generând riscuri și costuri suplimentare, potrivit , un studiu Lenovo care evidențiază o problemă tot mai vizibilă în organizațiile moderne: utilizarea „din umbră” a inteligenței artificiale. Deși adopția AI crește accelerat, mecanismele de control, securitate și guvernanță nu țin pasul, ceea ce creează vulnerabilități și afectează direct eficiența investițiilor.
Raportul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 6.000 de angajați la nivel global, arată că peste 70% folosesc AI săptămânal, iar până la o treime o fac fără implicarea departamentului IT. Această utilizare neautorizată extinde suprafața de atac și crește riscul expunerii datelor sensibile. În paralel, 61% dintre liderii IT observă o creștere a amenințărilor cibernetice asociate AI, însă doar 31% spun că sunt pregătiți să le gestioneze.
Efectele directe asupra companiilor:
În plus, apare un dezechilibru intern: unii angajați folosesc instrumente AI securizate, în timp ce alții recurg la soluții improvizate, ceea ce duce la procese ineficiente și decizii fragmentate.
Lenovo susține că problema nu ține de lipsa tehnologiei, ci de modul în care aceasta este implementată. Compania propune o abordare integrată, în care controlul AI începe de la nivelul dispozitivelor și este gestionat unitar, prin servicii de securitate și administrare continuă. Scopul este reducerea complexității și eliminarea breșelor dintre infrastructură, dispozitive și protecția datelor.
Concluzia raportului este clară: fără un control coerent, inteligența artificială riscă să devină o sursă de costuri și vulnerabilități, nu un avantaj competitiv. În schimb, organizațiile care reușesc să gestioneze unitar implementarea pot transforma AI într-un instrument scalabil, cu beneficii reale și măsurabile.
Recomandate
Google mută retușul facial direct în Google Photos , reducând nevoia de aplicații terțe și schimbând așteptările privind „autenticitatea” imaginilor distribuite, potrivit Zonait . Actualizarea adaugă în meniul de editare instrumente bazate pe inteligență artificială pentru ajustări rapide ale trăsăturilor faciale, o zonă unde Google Photos „rămăsese” în urma opțiunilor populare din TikTok sau Instagram. Miza operațională pentru Google este păstrarea utilizatorilor în propria aplicație: dacă fotografiile ajung să fie exportate în alte platforme pentru editare, compania pierde timp de utilizare și, implicit, controlul asupra experienței. Ce se schimbă în editarea din Google Photos Google spune că noile opțiuni sunt gândite pentru „mici îmbunătățiri”, astfel încât fotografiile să reflecte cum se simt utilizatorii în momentul respectiv. În practică, instrumentele vizează intervenții estetice care pot altera percepția asupra unei imagini, mai ales când fotografia este partajată cu persoane care nu cunosc subiectul. Lista de instrumente menționată în material include: Heal (corectarea unor zone/imperfecțiuni) Smooth (netezirea pielii) Under eyes (zona de sub ochi) Irises (irisul ochilor) Teeth (dinți) Eyebrows (sprâncene) Lips (buze) Fiecare instrument are un control al intensității, iar utilizatorul poate selecta o față din imagine și aplica ajustarea la nivelul dorit. Implementare: întâi pe Android , procesare pe serverele Google Funcțiile sunt implementate treptat, începând cu aplicația de Android. Un detaliu important este că procesarea ar urma să fie făcută pe serverele Google, ceea ce înseamnă că nu este necesar un telefon „sofisticat” pentru a rula aceste editări. Condițiile minime menționate sunt Android 9.0 și 4 GB RAM. Pentru iPhone, Google nu indică un calendar, însă materialul notează că opțiunile ar putea ajunge „destul de curând”, având în vedere importanța utilizatorilor iOS pentru companie. [...]
Google a semnat un contract clasificat de AI cu Pentagonul care permite folosirea modelelor sale pentru „orice scop guvernamental legal” , o formulare care, potrivit The Next Web , ar elimina limitările etice pe care alți furnizori au încercat să le includă în acorduri similare. Miza este una operațională și de guvernanță: Departamentul Apărării ar primi o marjă foarte largă de utilizare a AI, în timp ce Google riscă o escaladare a tensiunilor interne legate de politica sa de etică. Informația a fost publicată inițial de The Information, care citează „o persoană familiarizată cu subiectul”. La momentul apariției articolului, Google nu confirmase public și nu comentase acordul. Ce ar permite acordul, potrivit relatării Conform caracterizării din The Information, contractul ar permite Pentagonului să folosească modelele AI ale Google pentru „any lawful government purpose” („orice scop guvernamental legal”), fără „excepțiile” (carve-outs) pe care Anthropic le-ar fi introdus în propriul contract. Articolul notează că Anthropic ar fi refuzat să elimine interdicții contractuale privind: supravegherea internă în masă; arme complet autonome, fără supraveghere umană. În februarie 2026, Anthropic a fost desemnat „risc pentru lanțul de aprovizionare al securității naționale” și trecut pe o listă neagră de administrația Trump, tocmai pe fondul acestor restricții, potrivit aceleiași surse. Efectul în piața furnizorilor de AI „clasificat” pentru armată În acest moment, Pentagonul ar avea acorduri clasificate cu patru dintre cele mai mari companii de AI din SUA: OpenAI, xAI, Google și — până la excludere — Anthropic. The Next Web descrie o diferențiere între abordări: Anthropic a rămas la restricții etice și a fost exclus; OpenAI ar fi renegociat pentru a rămâne furnizor, păstrând unele „linii roșii” privind supravegherea internă; xAI ar fi semnat fără restricții vizibile; Google ar fi acceptat o formulare care pare să ofere Pentagonului cea mai largă discreție. Rezultatul este un „pool” de furnizori în care Anthropic lipsește, iar ceilalți trei au grade diferite, dar „semnificative”, de libertate pentru a furniza capabilități AI în aplicații militare. Presiune internă: scrisoarea a peste 560 de angajați Acordul ar fi fost raportat la câteva ore după ce peste 560 de angajați Google au publicat, luni, o scrisoare deschisă către CEO-ul Sundar Pichai , cerându-i să refuze exact un astfel de aranjament militar clasificat. Publicația subliniază contrastul de calendar: semnatarii scrisorii au cerut oprirea unui tip de contract, iar a doua zi compania ar fi semnat tocmai acel tip de acord. În acest context, Pichai ar putea fi presat să răspundă public și intern, inclusiv în întâlniri cu angajații. Limitări și ce rămâne de urmărit Detaliul-cheie — formularea „orice scop guvernamental legal” — provine, în relatarea citată, dintr-o singură sursă anonimă. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Google, termenii exacți ai acordului și modul în care sunt aplicați în practică rămân neclari. Ce merită urmărit în continuare este dacă Google va confirma cadrul contractual și dacă vor exista reacții interne suplimentare, în condițiile în care marile companii de AI încearcă să împace cererea guvernului SUA pentru capabilități clasificate „fără restricții” cu principiile publice de etică adoptate după controversa Project Maven din 2018. [...]
Peste 600 de angajați Google cer oprirea livrării de AI pentru operațiuni militare clasificate , pe fondul discuțiilor companiei cu Pentagonul , ceea ce riscă să complice extinderea Google pe zona contractelor de apărare și să reactiveze tensiunile interne privind utilizările sensibile ale tehnologiei, potrivit Agerpres . Scrisoarea, publicată luni, solicită conducerii să înceteze furnizarea modelelor de inteligență artificială către armata americană pentru operațiuni clasificate. Conform site-ului The Information, Google poartă în prezent discuții cu Departamentul Apărării al SUA pe tema AI, iar printre semnatari se află și mai mulți directori, potrivit unei declarații consultate de AFP. „În stadiul actual, nu există nicio modalitate de a garanta că instrumentele noastre nu vor fi folosite pentru a provoca daune teribile sau a încălca libertățile individuale, departe de priviri.” De ce contează: presiune internă într-un moment în care Pentagonul caută alternative Departamentul Apărării încearcă să-și diversifice furnizorii de inteligență artificială, în condițiile în care se bazează în prezent pe Anthropic , companie cu care se află în litigiu. La sfârșitul lunii februarie, administrația Trump a reziliat toate contractele cu startup-ul din California, decizie contestată în instanță de Anthropic. Ulterior, administrația americană a ajuns la un acord cu OpenAI pentru integrarea modelelor sale în operațiuni clasificate, însă procesul este așteptat să dureze câteva luni. În acest context, opoziția internă de la Google poate deveni un factor operațional în negocierile cu Pentagonul, mai ales pe segmentul proiectelor clasificate, unde controlul utilizării finale este mai greu de demonstrat. Poziția Google și precedentul „Project Maven” La fel ca Anthropic, Google a cerut ca AI-ul său să nu fie folosit pentru supraveghere în masă în Statele Unite sau pentru atacuri letale. Administrația americană consideră însă suficient un angajament de a acționa în cadrul legii. Google este deja contractor al Departamentului Apărării, dar pentru activități neclasificate. În 2018, o mișcare internă a determinat compania să se retragă din Project Maven, un program care folosea inteligența artificială pentru analizarea imaginilor colectate de drone. [...]
Peste 80% dintre companii testează sau implementează PC-uri cu AI, marcând trecerea la utilizarea la scară largă , potrivit unui raport IDC sponsorizat de AMD care indică o schimbare majoră în modul în care organizațiile își construiesc infrastructura tehnologică. Studiul arată că mediul corporate se îndepărtează de faza de experimentare și intră într-o etapă în care inteligența artificială devine integrată direct în procesele zilnice și în fluxurile de lucru ale angajaților. Această tranziție este strâns legată de ascensiunea așa-numitului AI agentic – sisteme capabile să planifice și să execute sarcini autonom. Aproximativ 70% dintre organizații se așteaptă ca aceste tehnologii să influențeze activitatea angajaților în următorii doi ani, ceea ce determină o reconfigurare a modului în care este utilizată puterea de calcul în companii. Principalele concluzii ale studiului IDC: 81% dintre organizații sunt implicate în testarea sau implementarea PC-urilor cu AI 61% integrează deja AI în fluxurile de lucru 70% observă performanță mai mare și latență redusă 66% raportează creșterea productivității 58% indică o securitate mai bună a datelor prin procesare locală Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, rolul PC-ului se schimbă semnificativ. Dintr-un simplu instrument de lucru, acesta devine o platformă activă pentru rularea și gestionarea aplicațiilor AI în timp real, mai aproape de utilizator. Această mutare reduce dependența de cloud și permite o reacție mai rapidă și mai contextuală a sistemelor inteligente. Adoptarea accelerată aduce însă și provocări. Companiile trebuie să gestioneze cerințe tot mai complexe legate de securitate, administrare și integrarea cu infrastructura existentă. Platformele dedicate, precum cele dezvoltate de AMD, încearcă să răspundă acestor nevoi prin integrarea funcțiilor AI direct la nivelul dispozitivului. Concluzia raportului este că organizațiile care investesc devreme în PC-uri pregătite pentru AI își cresc șansele de a obține beneficii măsurabile, de la productivitate sporită la inovație accelerată. În același timp, această tranziție marchează începutul unei noi etape în computingul de business, în care inteligența artificială devine parte centrală a activităților zilnice. [...]
OpenAI a ratat în 2025 atât ținta internă de venituri pentru ChatGPT, cât și pragul de 1 miliard de utilizatori activi săptămânal , pe fondul încetinirii creșterii și al intensificării competiției, într-un moment în care compania pregătește o posibilă listare la bursă (IPO), relatează IT之家 , citând The Wall Street Journal. Eșecul atingerii obiectivelor alimentează întrebări despre sustenabilitatea modelului de business, mai ales că OpenAI și-a asumat angajamente foarte mari pentru capacitate de calcul (infrastructură de centre de date), adică exact componenta care apasă cel mai mult pe costuri în industria inteligenței artificiale. Presiune pe venituri: competiția a mușcat din creștere Potrivit materialului, ChatGPT nu și-a îndeplinit obiectivul anual de venituri, iar una dintre explicații invocate este avansul puternic al Google Gemini la finalul anului trecut, care ar fi erodat cota de piață a OpenAI. La începutul acestui an, OpenAI ar fi fost depășită de Anthropic pe segmentul de programare și în zona corporate, după care compania ar fi ratat, timp de mai multe luni, țintele lunare de venituri. În paralel, publicația notează că ritmul de creștere al chatbotului a încetinit spre finalul anului trecut, iar rata de renunțare a abonaților (churn) a devenit o problemă. Costurile cu „puterea de calcul” cresc mai repede decât veniturile Deși OpenAI a încheiat recent o rundă de finanțare de 122 miliarde de dolari (aprox. 549 mld. lei), cheltuielile pentru capacitatea de calcul contractată ar fi ajuns „mult peste așteptări”, potrivit sursei. Mai departe, OpenAI ar fi promis proiecte de infrastructură de centre de date în valoare totală de 1,4 trilioane de dolari pe următorii opt ani. Analiștii HSBC, citați în articol, estimează că până în 2030 compania ar avea nevoie de încă 207 miliarde de dolari (aprox. 932 mld. lei) finanțare nouă pentru a-și putea respecta planul de extindere. Tensiuni interne și semne de întrebare pentru calendarul IPO IT之家 scrie că directoarea financiară Sarah Friar și-ar fi exprimat îngrijorarea că, dacă veniturile nu cresc suficient de repede, OpenAI ar putea să nu poată plăti contractele viitoare pentru puterea de calcul. În același timp, membri ai consiliului de administrație ar fi intensificat verificările asupra tranzacțiilor legate de centrele de date și ar fi pus sub semnul întrebării strategia CEO-ului Sam Altman de a continua să caute și mai multă capacitate, în contextul încetinirii. Altman și Friar au respins ideea unor divergențe, într-o declarație comună: „Suntem complet aliniați în a cumpăra cât mai multă putere de calcul posibil și lucrăm împreună la asta în fiecare zi.” În privința listării, Friar ar fi avut rezerve legate de un IPO până la finalul acestui an, invocând nevoia de îmbunătățire a controalelor interne și faptul că OpenAI nu ar fi pregătită pentru standardele stricte de raportare ale unei companii listate. În contrast, Altman ar prefera un calendar mai agresiv, potrivit articolului. Context: litigiu cu Musk și câteva „puncte luminoase” Materialul menționează și procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI, deschis luni (ora locală), în care Musk cere inclusiv despăgubiri de 134 miliarde de dolari și măsuri precum înlăturarea lui Altman și revenirea la statutul non-profit; procesul ar urma să dureze câteva săptămâni, iar mai mulți martori importanți ar putea fi chemați. Pe de altă parte, OpenAI ar avea și evoluții pozitive: instrumentul de programare Codex se răspândește rapid, modelul GPT-5.5 ar fi obținut rezultate de top în mai multe teste de referință din industrie, iar compania ar reduce costuri prin tăieri în alte proiecte, inclusiv aplicația de generare video Sora. Pentru investitori, miza rămâne aceeași: dacă OpenAI poate reduce diferența dintre angajamentele de cheltuieli pentru infrastructură și ritmul de creștere al veniturilor înainte de o eventuală listare. [...]
Taylor Swift încearcă să blocheze clonarea vocii cu AI prin protecție de marcă , după ce a depus cereri la Oficiul pentru mărci și brevete din SUA , într-un demers care ar putea extinde instrumentele legale folosite de celebrități împotriva falsurilor digitale, potrivit Euronews . Artista a înaintat trei cereri de înregistrare a mărcii comerciale în Statele Unite: una pentru o fotografie cu ea pe scenă în timpul turneului „Eras Tour”, iar celelalte două pentru clipuri audio în care se prezintă („Hey, it’s Taylor” și „Hey, it’s Taylor Swift”), folosite în materiale de promovare pentru albumul „The Life of a Showgirl”, notează BBC, citată de Euronews. De ce contează: mărcile comerciale, folosite ca „scut” împotriva falsurilor AI Miza nu este doar protejarea unor fragmente exacte (o poză sau două înregistrări), ci posibilitatea de a contesta și imitațiile „suficient de apropiate” încât să inducă în eroare. Avocatul specializat în dreptul mărcilor comerciale Josh Gerben a explicat, potrivit BBC, că înregistrarea unor elemente asociate cu vocea ar putea permite contestarea nu doar a copiilor identice, ci și a unor „similarități care pot induce în eroare” — un criteriu important în dreptul mărcilor. În practică, logica este că, dacă o inteligență artificială generează o voce care „sună ca” marca înregistrată, titularul ar putea susține încălcarea drepturilor. Un raționament similar ar putea fi invocat și pentru imagine: dacă cineva creează o versiune generată de AI care reproduce elemente recognoscibile (de exemplu, o ținută și o chitară asemănătoare), ar exista o bază suplimentară de contestare. Context: presiunea crește pe fondul proliferării conținutului generat de AI Euronews amintește că, în ultimii ani, au circulat versiuni generate de AI ale lui Taylor Swift în mai multe forme, inclusiv imagini explicite și un spot electoral fals în care părea să îndemne oamenii să voteze pentru Donald Trump. Demersul vine după o inițiativă similară a actorului Matthew McConaughey , care a apelat la normele privind mărcile comerciale pentru a încerca să-și protejeze vocea și imaginea de utilizări abuzive ale inteligenței artificiale, pe fondul creșterii rapide a conținuturilor generate de AI. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, cererile au fost depuse la autoritatea americană competentă, iar efectul concret va depinde de procesul de înregistrare și de modul în care aceste mărci ar putea fi invocate ulterior în dispute legate de conținut generat de AI. [...]
