Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google ar putea direcționa până la 40 mld. dolari (aprox. 184 mld. lei) către Anthropic, o companie de inteligență artificială care concurează direct cu propriile sale eforturi, într-o mișcare ce sugerează o strategie de „acoperire a pariurilor” într-o piață în care accesul la modele performante și la capacitate de calcul devine un avantaj economic major, potrivit Android Headlines.
Suma menționată în material este prezentată ca un plafon („până la”), ceea ce indică faptul că nu este vorba neapărat de o singură tranzacție imediată, ci de un angajament investițional care poate fi etapizat sau condiționat. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil, nu reiese structura exactă a finanțării și nici calendarul.
Unghiul economic al știrii ține de modul în care un jucător dominant își gestionează riscul și influența într-un sector cu costuri foarte mari. O investiție de asemenea dimensiune într-un concurent direct poate funcționa ca:
Materialul indică faptul că rivalitatea în inteligența artificială nu se joacă doar la nivel de produse, ci și la nivel de finanțare: cine poate susține costurile de dezvoltare și operare ale modelelor are un avantaj structural. În acest context, faptul că Google ar finanța masiv un competitor direct arată presiunea de a rămâne conectat la cele mai competitive modele, indiferent de „sigla” de pe produs.
În forma prezentată de sursă, informația rămâne la nivelul intenției/posibilității („până la 40 de miliarde de dolari”), fără detalii despre termeni, condiții sau aprobări. Relevanța practică va depinde de confirmarea oficială a sumei, de structura investiției și de modul în care aceasta se traduce în acces la tehnologie sau în parteneriate comerciale între cele două companii.
Recomandate

Google a semnat un contract clasificat de AI cu Pentagonul care permite folosirea modelelor sale pentru „orice scop guvernamental legal” , o formulare care, potrivit The Next Web , ar elimina limitările etice pe care alți furnizori au încercat să le includă în acorduri similare. Miza este una operațională și de guvernanță: Departamentul Apărării ar primi o marjă foarte largă de utilizare a AI, în timp ce Google riscă o escaladare a tensiunilor interne legate de politica sa de etică. Informația a fost publicată inițial de The Information, care citează „o persoană familiarizată cu subiectul”. La momentul apariției articolului, Google nu confirmase public și nu comentase acordul. Ce ar permite acordul, potrivit relatării Conform caracterizării din The Information, contractul ar permite Pentagonului să folosească modelele AI ale Google pentru „any lawful government purpose” („orice scop guvernamental legal”), fără „excepțiile” (carve-outs) pe care Anthropic le-ar fi introdus în propriul contract. Articolul notează că Anthropic ar fi refuzat să elimine interdicții contractuale privind: supravegherea internă în masă; arme complet autonome, fără supraveghere umană. În februarie 2026, Anthropic a fost desemnat „risc pentru lanțul de aprovizionare al securității naționale” și trecut pe o listă neagră de administrația Trump, tocmai pe fondul acestor restricții, potrivit aceleiași surse. Efectul în piața furnizorilor de AI „clasificat” pentru armată În acest moment, Pentagonul ar avea acorduri clasificate cu patru dintre cele mai mari companii de AI din SUA: OpenAI, xAI, Google și — până la excludere — Anthropic. The Next Web descrie o diferențiere între abordări: Anthropic a rămas la restricții etice și a fost exclus; OpenAI ar fi renegociat pentru a rămâne furnizor, păstrând unele „linii roșii” privind supravegherea internă; xAI ar fi semnat fără restricții vizibile; Google ar fi acceptat o formulare care pare să ofere Pentagonului cea mai largă discreție. Rezultatul este un „pool” de furnizori în care Anthropic lipsește, iar ceilalți trei au grade diferite, dar „semnificative”, de libertate pentru a furniza capabilități AI în aplicații militare. Presiune internă: scrisoarea a peste 560 de angajați Acordul ar fi fost raportat la câteva ore după ce peste 560 de angajați Google au publicat, luni, o scrisoare deschisă către CEO-ul Sundar Pichai , cerându-i să refuze exact un astfel de aranjament militar clasificat. Publicația subliniază contrastul de calendar: semnatarii scrisorii au cerut oprirea unui tip de contract, iar a doua zi compania ar fi semnat tocmai acel tip de acord. În acest context, Pichai ar putea fi presat să răspundă public și intern, inclusiv în întâlniri cu angajații. Limitări și ce rămâne de urmărit Detaliul-cheie — formularea „orice scop guvernamental legal” — provine, în relatarea citată, dintr-o singură sursă anonimă. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Google, termenii exacți ai acordului și modul în care sunt aplicați în practică rămân neclari. Ce merită urmărit în continuare este dacă Google va confirma cadrul contractual și dacă vor exista reacții interne suplimentare, în condițiile în care marile companii de AI încearcă să împace cererea guvernului SUA pentru capabilități clasificate „fără restricții” cu principiile publice de etică adoptate după controversa Project Maven din 2018. [...]

Peste 600 de angajați Google cer oprirea livrării de AI pentru operațiuni militare clasificate , pe fondul discuțiilor companiei cu Pentagonul , ceea ce riscă să complice extinderea Google pe zona contractelor de apărare și să reactiveze tensiunile interne privind utilizările sensibile ale tehnologiei, potrivit Agerpres . Scrisoarea, publicată luni, solicită conducerii să înceteze furnizarea modelelor de inteligență artificială către armata americană pentru operațiuni clasificate. Conform site-ului The Information, Google poartă în prezent discuții cu Departamentul Apărării al SUA pe tema AI, iar printre semnatari se află și mai mulți directori, potrivit unei declarații consultate de AFP. „În stadiul actual, nu există nicio modalitate de a garanta că instrumentele noastre nu vor fi folosite pentru a provoca daune teribile sau a încălca libertățile individuale, departe de priviri.” De ce contează: presiune internă într-un moment în care Pentagonul caută alternative Departamentul Apărării încearcă să-și diversifice furnizorii de inteligență artificială, în condițiile în care se bazează în prezent pe Anthropic , companie cu care se află în litigiu. La sfârșitul lunii februarie, administrația Trump a reziliat toate contractele cu startup-ul din California, decizie contestată în instanță de Anthropic. Ulterior, administrația americană a ajuns la un acord cu OpenAI pentru integrarea modelelor sale în operațiuni clasificate, însă procesul este așteptat să dureze câteva luni. În acest context, opoziția internă de la Google poate deveni un factor operațional în negocierile cu Pentagonul, mai ales pe segmentul proiectelor clasificate, unde controlul utilizării finale este mai greu de demonstrat. Poziția Google și precedentul „Project Maven” La fel ca Anthropic, Google a cerut ca AI-ul său să nu fie folosit pentru supraveghere în masă în Statele Unite sau pentru atacuri letale. Administrația americană consideră însă suficient un angajament de a acționa în cadrul legii. Google este deja contractor al Departamentului Apărării, dar pentru activități neclasificate. În 2018, o mișcare internă a determinat compania să se retragă din Project Maven, un program care folosea inteligența artificială pentru analizarea imaginilor colectate de drone. [...]

Peste 70% dintre soluțiile AI din companii scapă controlului intern, generând riscuri și costuri suplimentare , potrivit , un studiu Lenovo care evidențiază o problemă tot mai vizibilă în organizațiile moderne: utilizarea „din umbră” a inteligenței artificiale. Deși adopția AI crește accelerat, mecanismele de control, securitate și guvernanță nu țin pasul, ceea ce creează vulnerabilități și afectează direct eficiența investițiilor. Raportul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 6.000 de angajați la nivel global, arată că peste 70% folosesc AI săptămânal , iar până la o treime o fac fără implicarea departamentului IT. Această utilizare neautorizată extinde suprafața de atac și crește riscul expunerii datelor sensibile. În paralel, 61% dintre liderii IT observă o creștere a amenințărilor cibernetice asociate AI, însă doar 31% spun că sunt pregătiți să le gestioneze. Efectele directe asupra companiilor: investiții în AI cu recuperare întârziată (ROI mai lent) costuri duble din cauza utilizării mai multor instrumente similare lipsă de vizibilitate asupra modului în care este folosită AI dificultăți în extinderea soluțiilor la nivelul întregii organizații În plus, apare un dezechilibru intern: unii angajați folosesc instrumente AI securizate, în timp ce alții recurg la soluții improvizate, ceea ce duce la procese ineficiente și decizii fragmentate. Lenovo susține că problema nu ține de lipsa tehnologiei, ci de modul în care aceasta este implementată. Compania propune o abordare integrată, în care controlul AI începe de la nivelul dispozitivelor și este gestionat unitar, prin servicii de securitate și administrare continuă. Scopul este reducerea complexității și eliminarea breșelor dintre infrastructură, dispozitive și protecția datelor. Concluzia raportului este clară: fără un control coerent, inteligența artificială riscă să devină o sursă de costuri și vulnerabilități, nu un avantaj competitiv. În schimb, organizațiile care reușesc să gestioneze unitar implementarea pot transforma AI într-un instrument scalabil, cu beneficii reale și măsurabile. [...]

Google pregătește „ Asistență Proactivă ” în Gemini, o funcție care ar putea schimba modul de folosire al asistentului pe telefon : în loc să răspundă doar la întrebări, ar urma să ofere sugestii „la timp”, pe baza contextului din activitatea utilizatorului, potrivit Android Authority . Funcția, aflată încă în dezvoltare și nepublicată, a fost observată în aplicația Google (versiunea 17.18.22.sa.arm64), unde autorii spun că au reușit să o activeze și să surprindă capturi de ecran care indică modul de funcționare. Cum ar funcționa „Asistența Proactivă” Din descrierea din aplicație, „Asistența Proactivă” ar folosi trei surse principale pentru a genera sugestii: conținutul afișat pe ecran; notificările; date din aplicațiile pe care utilizatorul le permite explicit. Scopul este să livreze recomandări și acțiuni contextuale în momentul în care sunt utile — de exemplu mementouri, acțiuni rapide sau „insight-uri” legate de ceea ce face utilizatorul — fără ca acesta să inițieze o solicitare către asistent. Control pe aplicații și integrare cu „ Personal Intelligence ” Funcția ar apărea în meniul de setări Gemini, cu un comutator simplu de activare/dezactivare și o secțiune de „aplicații conectate”, unde utilizatorul ar putea controla ce surse de date sunt folosite. În forma văzută de publicație, aplicațiile suportate includ Contacts și Messages. Integrarea cu Gmail și Calendar este menționată separat, sub categoria „Personal Intelligence apps”, care trimite către un tablou mai larg de aplicații conectate (în linie cu funcția „Personal Intelligence” lansată anterior). Ce spune Google despre confidențialitate Google indică faptul că datele folosite de „Asistența Proactivă” ar fi procesate integral pe dispozitiv și stocate într-un mediu privat, criptat. Compania mai afirmă că aceste date nu sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială și nu sunt revizuite de oameni. Când ar putea fi disponibilă Nu există un calendar oficial de lansare. Android Authority notează însă că funcția pare deja relativ „matură”, ceea ce ar putea sugera că nu este foarte departe de o lansare publică — cu limita importantă că informația provine dintr-o analiză de tip „APK teardown”, iar astfel de funcții pot să nu ajungă, în final, în versiuni publice. [...]

Google a extins la scară globală butonul „ AI Enhance ” din Google Photos pentru Android, adăugând un instrument de editare rapidă care pare gratuit, dar cu rezultate dependente de dispozitiv , potrivit GSMArena . Funcția apare în editorul de imagini, în fila „Auto”, lângă opțiunile existente „Enhance” și „Dynamic”. „AI Enhance” este descris ca un buton simplu, menit să îmbunătățească automat fotografiile. În testele publicației, instrumentul a reușit să recupereze destul de eficient zonele de lumini și umbre, să corecteze probleme comune cauzate de iluminarea slabă și să intensifice ușor culorile, însă fără rezultate „spectaculoase” față de soluțiile similare de pe piață. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Extinderea la „toți utilizatorii Android” la nivel mondial înseamnă că funcția nu mai este limitată la un test restrâns sau la anumite piețe. În forma actuală, „AI Enhance” pare să fie disponibil gratuit, ceea ce îl transformă într-o opțiune de editare „dintr-un click” pentru utilizatorii care nu vor să ajusteze manual parametri precum expunerea sau contrastul. Contextul este o accelerare a ritmului de adăugare de instrumente de editare în Google Photos: anterior, Google a introdus și o funcție de retuș facial rapid, menționată de GSMArena într-un material separat (link în sursă). „Rezultatul variază în funcție de dispozitiv”: semnal despre procesare și limitări Google susține că „rezultatul variază în funcție de dispozitiv”, un indiciu că o parte din procesare ar putea avea loc pe telefon (local, „on-device”). Totuși, GSMArena notează că, în testele sale, funcția nu a mers complet offline, ceea ce sugerează că nu trebuie așteptată o utilizare fără conexiune la internet. [...]

Google împinge Gemini spre utilizări „de zi cu zi”, mizând pe funcții multimodale și integrarea în Gmail – într-un set de recomandări publicat pe Google Blog , compania descrie opt scenarii în care asistentul cu inteligență artificială poate ajuta la organizarea locuinței și a „spațiului digital”, de la liste personalizate de curățenie până la gestionarea inboxului. Materialul pornește de la observația că interogările Google pentru „spring cleaning hacks” și „spring cleaning checklist” sunt în creștere și folosește acest context pentru a promova Gemini ca instrument practic pentru sarcini recurente. Miza operațională este extinderea percepției asupra AI-ului dincolo de „chat”, către un asistent care lucrează cu imagini, cameră video și aplicații Google. Ce poate face Gemini, potrivit Google Cele opt exemple din articol acoperă atât activități fizice (organizare, reparații), cât și digitale (email, planificare). Pe scurt, Google indică următoarele utilizări: generarea unei liste de curățenie personalizate în funcție de locuință și stil de viață; „auditarea” dezordinii: utilizatorul încarcă o fotografie (sertar, dulap), iar Gemini propune soluții de organizare, inclusiv pentru folosirea spațiului pe verticală; inventarierea alimentelor din frigider cu ajutorul camerei, prin Gemini Live, pentru a reduce risipa și a sugera rețete pe baza resturilor; depanare pentru reparații casnice (de exemplu, instalații sanitare sau electrocasnice), tot prin Gemini Live, cu întrebări de tipul „ce văd și cum repar?”; planificarea drumurilor pentru cumpărături și donații prin „Ask Maps”, cu opțiuni pe traseu, trafic în timp real și estimări legate de aglomerația din magazine; simulări de redecorare pe baza unei fotografii, cu un instrument numit „Nano Banana”, care ar modifica doar elementele indicate (culoarea pereților, poziționarea unei canapele etc.); recomandări pentru îngrijirea plantelor, pe baza imaginilor și a contextului din încăpere (lumină, udare); „decluttering” pentru inbox: rezumarea conversațiilor lungi din Gmail și căutarea rapidă a unor detalii vechi (de exemplu, o chitanță). Gmail și „abonamentele Ultra”, zona unde Google sugerează funcții avansate În zona de productivitate, Google menționează explicit că anumite opțiuni sunt condiționate de abonament și de piață. Potrivit articolului, „Ultra Subscribers” din SUA pot opta pentru „AI Inbox”, care ar evidenția automat „to-do-uri” și subiecte importante într-un singur loc. Tot pentru abonații Ultra din SUA, publicația menționează și „Agent Mode in Gemini” pentru organizarea inboxului, cu un flux în care utilizatorul cere ajutor („help organize my inbox”), iar sistemul propune acțiuni precum arhivarea mesajelor sau transformarea unor emailuri în sarcini, ce trebuie aprobate „cu un click”. De ce contează Dincolo de lista de „tips”, mesajul central este direcția de produs: Google își poziționează Gemini ca asistent multimodal (text + imagine + cameră) și ca extensie a aplicațiilor proprii, în special Gmail și Maps. Pentru utilizatori și companii, implicația practică este că o parte din funcțiile de organizare și triere ar putea migra din aplicații dedicate către AI-ul integrat în ecosistemul Google, cu diferențieri tot mai vizibile între versiuni gratuite și funcții disponibile doar pe abonament și în anumite țări. [...]