Știri
Știri din categoria Infrastructură
Tunelul subacvatic Eysturoy a scurtat radical deplasările între insulele Feroe, devenind o piesă-cheie de infrastructură pentru conectivitatea arhipelagului, nu doar o atracție turistică, potrivit Adevărul. Construit în 2020, tunelul leagă principalele insule și include un element unic: primul sens giratoriu subacvatic iluminat din lume, supranumit „meduza”.
Tunelul a redus durata călătoriei dintre capitala Tórshavn și localitatea Runavík de la peste o oră la aproximativ 16 minute, potrivit express. În același timp, proiectul este parte dintr-o rețea modernă de tuneluri subacvatice care conectează insulele și care a devenit rapid populară și în rândul turiștilor și pe rețelele sociale.
Elementul distinctiv al tunelului este sensul giratoriu amplasat sub fundul mării, care deservește ramificațiile tunelului. La 72 de metri sub nivelul mării, acesta este completat de o instalație artistică: o sculptură din oțel de 80 de metri, cu figuri umane care se țin de mâini în jurul structurii centrale. Potrivit artistului Tróndur Patursson, lucrarea simbolizează trecerea „din întuneric spre lumină” și ideea de solidaritate a comunității feroeze, conform visitfaroeislands.
Insulele Feroe, situate între Scoția și Islanda, aparțin Regatului Danemarcei, dar au autoguvernare din 1948. Arhipelagul are 17 insule locuite, iar condițiile meteo schimbătoare și terenul dificil au împins autoritățile să dezvolte un sistem extins de tuneluri rutiere.
Potrivit publicației citate de Adevărul, există 17 tuneluri la suprafață și patru subacvatice, cel mai adânc ajungând la 187 de metri sub nivelul mării.
Reprezentanții Visit Faroe Islands consideră infrastructura de tuneluri esențială pentru legătura dintre insule.
„Deși suntem 18 insule, glumim adesea că nu ne mai comportăm ca niște insule datorită tunelurilor”, a declarat Súsanna Sørensen, manager de marketing al organizației.
Operatorul tunelurilor susține că structurile sunt proiectate pentru a fi complet sigure.
„Tunelurile sunt proiectate de cei mai buni ingineri și geologi din lume, iar siguranța în raport cu Atlanticul de deasupra nu este o problemă”, a explicat Teitur Samuelsen, director executiv al Eystur-og Sandoyartunlar.
Recomandate
Rusia și Coreea de Nord sunt aproape de finalizarea primei legături rutiere directe dintre ele , un pod peste râul Tumen care ar putea schimba practic modul de transport între cele două țări și, implicit, capacitatea lor de a muta rapid bunuri și personal, potrivit Mediafax . Podul traversează râul Tumen între Khasan (în extremul est al Rusiei) și Tumangang (Coreea de Nord), într-o zonă izolată și slab populată a frontierei, notează The Guardian, citat de Mediafax. Trecerea este „în mare parte finalizată”: Coreea de Nord și-a încheiat partea de proiect, inclusiv vama și facilitățile de carantină, înainte de o deschidere oficială programată pe 19 iunie, însă Rusia a rămas în urmă cu lucrările de pe teritoriul său, iar o nouă dată de inaugurare nu a fost confirmată. De ce contează: o rută rutieră e mai greu de monitorizat decât una feroviară Deși autoritățile ruse și nord-coreene susțin că proiectul urmărește extinderea comerțului și a turismului, o investigație a grupului ucrainean pentru drepturile omului Truth Hounds, distribuită publicației Guardian, sugerează că podul ar putea funcționa ca un coridor logistic militar „discret”, pe fondul războiului din Ucraina. Potrivit lui Nazar Myhun, care a condus cercetarea bazată pe surse deschise, transportul rutier ar permite evitarea mai ușoară a monitorizării prin satelit, folosită de statele occidentale pentru a urmări activitățile Rusiei și Coreei de Nord. Argumentul invocat este că o rețea rutieră, prin natura ei, oferă mai multe rute alternative decât infrastructura feroviară, iar operațiunile de încărcare/descărcare a camioanelor pot fi mai rapide decât în cazul vagoanelor, reducând timpul de expunere la supraveghere. Ce include proiectul Noua trecere rutieră este amplasată în apropierea Podului Prieteniei , singura legătură feroviară existentă între cele două țări. Conform datelor din articol: podul peste râul Tumen are aproximativ 1 km lungime și 7 metri lățime, cu două benzi; face parte dintr-o traversare mai amplă de 4,7 km, care include drumuri de acces; imaginile din satelit arată infrastructură de sprijin pe partea rusă, inclusiv o platformă de aterizare pentru elicoptere. Ce urmează În acest moment, deschiderea oficială rămâne incertă: data de 19 iunie a fost depășită, iar o nouă dată nu a fost anunțată. Dacă lucrările de pe partea rusă vor fi încheiate, podul ar crea prima conexiune rutieră directă între Rusia și Coreea de Nord, cu implicații operaționale care depășesc, cel puțin ca potențial, obiectivul declarat de „turism și comerț”. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia de pe Autostrada Transilvania (A3) ar putea fi deschis traficului în decembrie 2026 , ceea ce ar accelera conectarea efectivă a frontierei cu restul coridorului A3, dacă ritmul de execuție se menține și vremea nu încetinește lucrările, potrivit Economedia . Constructorul Beniamin Rus spune că șantierul avansează într-un ritm „susținut”, cu turnări zilnice de 3.500–4.000 de tone de asfalt, respectiv beton, iar deschiderea în decembrie depinde inclusiv de condițiile meteo. În același timp, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, confirmă că finalizarea până la sfârșitul anului este un obiectiv urmărit, dar pune accent pe calitatea execuției, în contextul unor „variații pe piața de bitum și a combustibilului”. De ce contează: continuitatea traficului spre sud-est depinde de două loturi Tronsonul Chiribiș–Biharia (28,55 km) este piesa care ar lega mai bine zona de frontieră de sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș. În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 km între Biharia și Borș II, conexiune care duce spre autostrada M4 din Ungaria, însă pentru continuitatea traficului spre sud-est sunt necesare finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. Ritm de execuție și stadiu: peste 60% și asfalt aproape 15 km Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, afirmă că progresul din teren indică „peste 60%” și că, în ultimele trei luni, asfaltarea a ajuns la aproape 15 km din totalul de 28 km ai sectorului, cu poduri „aproape gata” și ultimele grinzi urmând să fie ridicate în zilele următoare. Inginerul Bogdan Hudrigiu susține că echipele avansează zilnic cu aproximativ 1,5 km pe una dintre căile autostrăzii, în paralel cu terasamentele, stabilizarea terenului și drumurile adiacente. Pe șantier lucrează circa 700 de oameni, cu aproximativ 600 de utilaje, iar asfaltarea se face cu echipamente care urmăresc obținerea unei suprafețe uniforme, cu diferențe de nivel „de ordinul milimetrilor”. Contractul și miza de calendar Contractul de proiectare și execuție pentru lotul Chiribiș–Biharia este de aproximativ 785 milioane de lei și a fost semnat în aprilie 2024 cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (grupul Selina). Constructorul arată că, în contract, execuția era prevăzută pentru 24 de luni, plus șase luni pentru proiectare, iar o deschidere în decembrie 2026 ar însemna comprimarea execuției la circa 12 luni, adică aproximativ jumătate din termenul inițial. CNIR afirmă că, din punct de vedere contractual, nu sunt probleme, iar compania este „la zi” cu ordinele de modificare și cu situațiile de lucrări plătite. Rămâne însă o condiție explicită: menținerea ritmului actual și un sezon meteo care să permită continuarea lucrărilor fără întreruperi majore. [...]
Bugetul pentru apărarea împotriva inundațiilor crește puternic în 2026 , după ce Ministerul Mediului indică drept cauză majoră a pagubelor recente subfinanțarea de lungă durată a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Adevărul . Ministrul interimar Diana Buzoianu spune că anul 2026 aduce un nivel „record” al finanțărilor pentru baraje, diguri și poldere, în contextul reluării unor lucrări de modernizare. Salt de la 50 mil. lei la 250 mil. lei pentru lucrări „critice” Conform declarațiilor ministrei, în 2026 au fost alocate 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări considerate critice la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, de cinci ori mai mult decât în 2025, când ar fi fost cheltuiți 50 de milioane de lei . În paralel, 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române ” a fost direcționat către întreținerea digurilor și barajelor existente, o pondere pe care Buzoianu o descrie drept „istorică” și dublă față de media ultimului deceniu . Ce tip de active ar urma să fie protejate prin lucrări Ministra afirmă că fondurile sunt utilizate în toate cele 11 administrații bazinale de apă pentru lucrări care „protejează direct”: oameni și gospodării; terenuri agricole; drumuri și poduri; rețele de utilități; obiective socio-economice. Totodată, oficialul spune că au fost prioritizate studiile de fezabilitate acolo unde Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și hărțile de risc indicau de ani de zile nevoia de intervenție. Proiecte deblocate și șantiere finanțate, dar cu limitări pe termen scurt Buzoianu susține că în 2026 au fost deblocate și finanțate proiecte care stagnau de ani de zile și că „zeci de șantiere critice” au primit fonduri pentru a continua lucrările. În același timp, ministrul admite că „un an nu poate șterge decenii de neglijență”, argumentând că efectele inundațiilor ar fi putut fi limitate dacă modernizarea infrastructurii hidrotehnice ar fi fost făcută la timp. „Inundațiile recente şi pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme, ci şi decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări şi lipsă de viziune.” În final, ministra afirmă că lucrările de modernizare au fost reluate și că modul de gestionare a investițiilor în domeniul apelor „s-a schimbat din temelii”, fără a oferi însă, în materialul citat, un calendar detaliat al proiectelor sau o listă completă a obiectivelor finanțate. [...]
Trei tronsoane de autostradă finalizate aproape complet stau nefolosite , din cauza recepțiilor întârziate, a lipsei unor descărcări provizorii și a blocajelor administrative care amână darea în trafic, potrivit HotNews . Două dintre sectoare sunt la stadiul de 99% de mai bine de o lună, însă încă „așteaptă să fie făcută recepția și să se inaugureze”. Al treilea tronson este la 99,9% și ar urma să fie deschis „în câteva zile”. Unde sunt tronsoanele și cine le-a construit Cele trei sectoare menționate sunt: A0 Nord (Autostrada de Centură a Capitalei) – lot finalizat de constructorul UMB , cu șantierul terminat „de la început de iunie”; Autostrada Moldovei – un tronson realizat tot de UMB , cu lucrări „gata de câteva săptămâni”; Autostrada Transilvania – un tronson „gata 99,9%”, cu deschidere estimată în „câteva zile”. Asociația Pro Infrastructura descrie situația ca pe una în care loturile sunt „muzeu” – adică finalizate, dar nedate în folosință. De ce nu se poate circula: recepții, descărcări și „tergiversări” Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că, deși „am putea de astăzi să circulăm pe ele”, deschiderea este blocată de probleme rămase din urmă, pe care le numește „tergiversări” și „amânări”, inclusiv cazuri în care nu există descărcări provizorii la capăt . La rândul său, Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura) indică un cumul de cauze: birocrație și „indolența” autorităților, dar și probleme tehnice , necoordonare între proiecte și întârzieri . Ce urmează Conform informațiilor din articol, două tronsoane rămân în așteptarea recepției și a inaugurării, iar tronsonul de pe Autostrada Transilvania ar urma să fie deschis în următoarele zile, după finalizarea ultimelor detalii. [...]
Investiția de 54 milioane de euro (aprox. 270 milioane lei) intră în faza de execuție , după ce proiectul tehnic al noului stadion „Corvinul 1921 Hunedoara ” este aproape finalizat și urmează să fie predat Companiei Naționale de Investiții , iar lucrările ar putea începe în 2027, potrivit Economedia . În paralel, Primăria Hunedoara a lansat licitația pentru demolarea vechiului stadion, un pas operațional necesar înaintea șantierului. Proiectul este derulat în baza contractului semnat de Ministerul Dezvoltării (prin CNI) cu compania Erbașu. Valoarea investiției este estimată la aproximativ 54 de milioane de euro, inclusiv TVA, iar noul stadion este proiectat cu regim de înălțime S+P+3E și o capacitate de 10.209 locuri, conform variantei finale a proiectului tehnic. Demolarea și utilitățile, condiții pentru calendarul de execuție Administrația locală mizează pe închiderea licitației pentru demolare la final de august – început de septembrie, dacă nu apar contestații, astfel încât lucrările de demolare să înceapă în toamna acestui an. Primarul Dan Bobouțanu a indicat că documentația tehnică este în etapa finală înainte de predarea către CNI. Un alt element critic pentru pregătirea amplasamentului este mutarea canalului colector al rețelei de canalizare care trece pe sub viitorul stadion, lucrare la care ar urma să contribuie Consiliul Județean Hunedoara. Autoritățile locale susțin că încearcă să creeze condițiile pentru demararea construcției la începutul anului viitor, însă calendarul depinde de derularea procedurilor fără întârzieri. Ce include proiectul: facilități sportive și spații cu potențial de venit Stadionul este proiectat pentru un teren de fotbal conform cerințelor FIFA și ghidului UEFA, cu utilizare atât pentru meciuri oficiale, cât și pentru alte activități. Complexul include, între altele: vestiare cu grupuri sanitare și dușuri, cabinet medical, birouri administrative; spații tehnice și de depozitare; zonă de restaurant, săli de conferință; sală de box, săli de forță și cardio; spații destinate închirierii. La exterior sunt prevăzute zone de promenadă și evenimente, precum și o parcare subterană cu 430 de locuri. Terenul principal va fi dotat cu nocturne, ecran de difuzare și tabele electronice de scor. [...]
Finalizarea Lotului 1 din A0 Nord până la sfârșitul anului ar putea muta o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură , cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe infrastructura rutieră din jurul Capitalei, potrivit Economedia . Lotul 1, între Corbeanca și Bâcu , a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , spune că există șanse ca întregul inel de autostradă al Bucureștiului să fie deschis circulației până la finalul acestui an, informație preluată de Mediafax . Ce este gata și ce ar putea fi deschis mai devreme În ultimele două luni, lucrările ar fi avansat semnificativ. Pe primii 8,5 kilometri, între Corbeanca și Mogoșoaia, asfaltul a fost așternut pe toată lungimea, podurile au fost finalizate, iar lucrările conexe sunt într-un stadiu avansat. Dacă ritmul actual se menține, acest sector ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii august, ceea ce ar asigura continuitatea circulației pe A0 Nord între DN1A Mogoșoaia și DN2 Afumați. Blocajul operațional: descărcarea provizorie în DN1A, la Mogoșoaia Pentru deschiderea circulației pe tronsonul Corbeanca–Mogoșoaia este necesară aprobarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a unei soluții provizorii de descărcare a traficului în DN1A, la Mogoșoaia. Potrivit lui Horațiu Cosma, sensul giratoriu definitiv este prevăzut în proiectul centurii Buftea și nu va fi finalizat la timp pentru punerea în circulație a sectorului, motiv pentru care este necesară o soluție temporară. Segmentul Mogoșoaia–A1 Bâcu: termenul contractual vs. ținta de final de an Pe segmentul dintre Mogoșoaia și A1 Bâcu, termenul contractual extins este în primele luni ale anului 2027, însă oficialul susține că finalizarea până la sfârșitul acestui an este posibilă. În prezent, podurile și pasajele sunt într-un stadiu avansat de execuție, terasamentele sunt aproape finalizate, iar lucrările de asfaltare au început. Dacă estimările se confirmă și lucrările sunt închise până la finalul anului, Bucureștiul ar putea avea primul inel complet de autostradă funcțional, investiție care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și să reducă presiunea asupra actualei centuri rutiere. [...]
