Știri
Știri din categoria Infrastructură
Un tronson de circa 3 km din Autostrada A3 Transilvania este amenajat ca zonă de urgență pentru aeronave, prin extinderea platformei între km 50+700 și 53+700 pe lotul Chiribiș–Biharia, potrivit Economica. Facilitatea, prevăzută în proiect, adaugă o componentă operațională cu potențial rol de sprijin în situații excepționale, peste lucrările standard de autostradă.
Amenajarea este realizată de constructorul Selina, iar proprietarul grupului, Beniamin Rus, a declarat pentru Bihon.ro că este vorba despre „parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane” și despre „o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență”.
Lucrările de extindere a platformei în zona respectivă sunt incluse într-un contract semnat în aprilie 2026, în valoare de 84,5 milioane de lei, fără TVA, conform datelor oficiale consultate de publicație. Termenul de finalizare pentru extinderea platformei este aprilie 2027.
Economica amintește că directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, declara anul trecut că au existat discuții preliminare cu Ministerul Apărării Naționale (MApN), însă „momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres” aterizării avioanelor, potrivit media9.ro.
La un an de la începerea lucrărilor, lotul Chiribiș–Biharia ajunsese la 65% execuție, „în avans față de graficul de lucru”, conform unei informări recente a CNIR, citată de Economica. În paralel cu structura autostrăzii, se derulează și amenajarea acestei zone speciale prevăzute în proiect.
Recomandate
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Drumul de mare viteză București–Giurgiu intră în faza de selecție, după ce proiectantul a livrat 7 variante de traseu, iar CNIR urmează să aleagă două pentru analiza detaliată , un pas care va decide practic coridorul rutier spre viitorul Pod Giurgiu–Ruse 2 și legătura cu autostrada bulgară Ruse–Veliko Târnovo, potrivit Profit . Proiectantul a transmis Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) propunerile de traseu, cu punct de final corelat cu autostrada aflată în lucru în Bulgaria. Conform comunicării citate, sunt prevăzute conexiuni cu A1 București–Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, precum și cu viitoare investiții, inclusiv A6 București–Alexandria. Cum se face selecția și ce urmează CNIR arată că, în urma unei analize multi-criteriale (AMC1) care ia în calcul condițiile de teren, legăturile de trafic și criterii tehnice, economice și de mediu, va selecta primele două variante cu punctajul cel mai bun pentru etapa următoare (AMC2). Drumul de mare viteză București–Giurgiu este prezentat ca proiect care ar urma să asigure: conexiuni moderne cu autostrăzile care pornesc din București; transport la standarde europene între Capitală și Giurgiu / PTF Giurgiu–Ruse; mai multă siguranță rutieră și reducerea poluării (informație atribuită de sursă Agerpres). Contract, proiectant și cerințe tehnice Proiectantul este Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi. Valoarea contractului menționată în material este de 33 milioane de lei , cu o durată de 18 luni . În studiul de fezabilitate, proiectantul trebuie să analizeze: profilul drumului (autostradă sau drum expres); variantele de traseu; structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse 2. CNIR a solicitat și o analiză privind utilizarea materialelor de construcții din import versus producție internă, inclusiv o comparație între sistem rutier din beton de ciment și carosabil din bitum. Finanțarea este indicată ca fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat. Variantele de traseu menționate În lista de opțiuni prezentată în material apar, între altele: desprindere din A1 București–Pitești, în zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmbovița) sau Bolintin Vale (jud. Giurgiu); desprindere din viitoarea A6 București–Alexandria, nodul rutier Ghimpați (jud. Giurgiu); conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres și A0 București Sud. Studiul include și modelare 3D de tip BIM (Building Information Modelling – modelare digitală a proiectului), cerință obligatorie în caietul de sarcini, conform sursei. Context: legătura cu autostrada din Bulgaria Pe partea bulgară, autostrada Ruse–Veliko Târnovo are 132,84 km și este împărțită în trei secțiuni (Ruse–Biala, varianta de ocolire Biala și Biala–Veliko Târnovo). Potrivit BTA, tronsonul Ruse–Biala (inclusiv ocolirea Biala) este programat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2028, însă atribuirea unui contract de aproape 1,5 miliarde de euro a fost suspendată în august din cauza unor nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor, care nu au putut fi remediate fără modificarea condițiilor licitației. [...]
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
Mobilizarea de peste 1.000 de muncitori și 500 de utilaje pe primele două tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Făgăraș indică o accelerare a execuției , cu mize directe pentru respectarea termenelor contractuale împinse în 2028, potrivit Economedia , care citează date transmise de directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol. Pe tronsonul 1 (Boița–Avrig), de 14,25 km, stadiul fizic este de 23,54%. Aici sunt mobilizați 648 de muncitori și 222 de utilaje, care lucrează la terasamente (umpluturi, decapări), lucrări hidrotehnice (gabioane) și structuri (armare și cofrare fundații, pile și elevații). Pe traseu se construiește și nodul rutier dintre A13 (Sibiu–Făgăraș), A1 (Pitești–Sibiu) și DN7, în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig–Arpașu de Jos), de 19,92 km, a ajuns la un stadiu fizic de 50,15%. Mobilizarea „s-a dublat față de vară”, cu 430 de muncitori și 340 de utilaje, care execută terasamente (umpluturi, fundații din balast), lucrări la structuri (cofrare cuzineți, betonare elevații, turnare beton la zidurile de sprijin), precum și gabioane și montaj de țevi de drenaj. Costuri și finanțare: 3,43 miliarde lei pentru primele două loturi Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Ce spun monitorizările din teren: termenele rămân strânse, dar posibile Asociația Pro Infrastructură (API) apreciază că progresul fizic pe cele patru loturi ale A13 Sibiu–Făgăraș este „satisfăcător” și că există „șanse bune” ca antreprenorul să respecte termenele contractuale (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), care se întind în 2028, de la ianuarie (lotul 3) până în octombrie (lotul 1). Într-un scenariu „(foarte) optimist”, API estimează că ar putea fi inaugurați la final de 2027 aproximativ 37,5 km între Avrig și Sâmbăta de Jos, adică tronsoanele 2 și 3. Asociația atrage însă atenția asupra volumului mare de structuri (poduri, viaducte, traversări de cursuri de apă și drumuri), inclusiv lucrări pe tablier metalic și cinci structuri în arc cu deschideri foarte mari. Context contractual: 6,62 miliarde lei pentru 68 km, finalizare în 2028 Cele patru tronsoane au fost semnate cu Makyol în 2023 (primele două în 24.11.2023, lotul 3 în 16 august 2023, lotul 4 în 20 septembrie 2023), pe o valoare totală de 6,62 miliarde lei (fără TVA) pentru 68,05 km de autostradă și încă 5,65 km de drum de legătură. Ordinele de începere au fost emise în 16 octombrie 2023 (lotul 3), 15 ianuarie 2024 (lotul 4) și 26 februarie 2024 (primele două). Au fost emise 12 autorizații de construire (câte trei pe tronson), „cu mari întârzieri”, între 15.11.2024 și 12.06.2026, iar API notează că, în funcție de aceste date, termenele contractuale de finalizare sunt împinse în 2028: ianuarie (lotul 3), iulie (lotul 2), septembrie (lotul 4) și octombrie (lotul 1). Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13), cu o lungime totală de 68 km, trebuie să fie finalizată în 2028. [...]
România poate ajunge la circa 1.700 km de autostradă în trafic în 2026, dar peste 900 km de proiecte rămân blocate fără finanțare și în birocrație , potrivit unei analize Profit . Miza economică este că extinderea rețelei depinde tot mai mult de proiectele cu bani asigurați (inclusiv PNRR ), în timp ce restul intră în întârzieri care împing costuri și beneficii (timp, logistică, investiții) în anii următori. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează operațional Analiza indică faptul că în 2026 ar urma să fie inaugurați „peste 200 km” de autostradă, plus o porțiune mică de drum expres, ceea ce ar duce rețeaua la aproximativ 1.700 km. Principalele segmente menționate cu șanse de deschidere în 2026: A0 (Centura Bucureștiului la profil de autostradă) : două loturi pe sectorul nordic ar trebui inaugurate în 2026 (Joița–Corbeanca, 8,5 km, și Corbeanca–Mogoșoaia, 9 km), cu condiția respectării graficului; tot în 2026 ar urma să fie inaugurate împreună segmentele Afumați–Pantelimon (8,6 km) și Pantelimon–Glina (4,5 km). Impactul este direct asupra traficului de tranzit și greu, care ar putea ocoli mai mult zona urbană. A3 : în 2026 a fost deja deschis tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km). Pentru toamna lui 2026 sunt programate finalizări pe Nădășelu–Zimbor (30 km) și Suplacu de Barcău–Chiribiș (26 km), iar Biharia–Chiribiș (28,5 km) ar putea avea termen devansat, pe fondul mobilizării constructorului. A7 (Autostrada Moldovei) : a fost inaugurată la finalul verii legătura Adjud–Bacău (aprox. 46 km), finanțată prin PNRR, cu termen de deschidere 31 august. În plus, sunt menționate șanse (fără certitudine) pentru Săucești–Roman Nord/Săbăoani (aproape 50 km), iar segmentul următor până la Pașcani (28 km) este indicat pentru 2027. A1 (Sibiu–Pitești, capătul dinspre Pitești) : ar urma să se deschidă încă aproape 10 km între Curtea de Argeș și Tigveni, cu inaugurare „foarte aproape”, cel mai târziu în octombrie. Drum expres Brăila–Galați : singura deschidere de drum expres anunțată pentru 2026, 10,77 km, cu rol de conectare și pentru valorificarea podului peste Dunăre. Unde se vede blocajul: proiecte împinse în 2027–2030 și „fantezii” pe hârtie Dincolo de segmentele ce pot intra în trafic, analiza descrie o listă de proiecte cu întârzieri, incertitudini sau dependențe de avize și finanțare: A1 Margina–Holdea (13,5 km) : posibilă deschidere în 2027 dacă ritmul se menține, dar nu este exclusă amânarea pentru 2028. Tunelurile au fost străpunse complet, iar pe restul tronsonului s-au făcut asfaltări. A8 (Târgu Mureș–Ungheni) : sunt în lucru circa 55 km pe trei sectoare, însă deschiderile ar putea fi doar pe unele loturi, altele fiind întârziate. Deși există contracte semnate pentru peste 90% din lungime (274 km), întârzierile rămân semnificative. Sibiu–Brașov : pentru Sibiu–Făgăraș (circa 68 km) sunt „șanse pentru vești bune” condiționate de finanțare; cel mai avansat lot este Arpașu de Jos–Sămbăta de Sus. Pe Făgăraș–Brașov, situația este descrisă drept „doar o fantezie”, cu progres limitat la transmiterea studiului de fezabilitate în aprilie. Sibiu–Pitești (zona montană Boița–Tigveni) : termenele sunt „îndepărtate”. Cornetu–Tigveni (37,4 km) are termen 2030, iar Boița–Cornetu (31,33 km) are tot 2030, cu posibile întârzieri din avize de mediu; stadiul lucrărilor este indicat la circa 15%. Constanța–Mangalia (Alternativa Techirghiol, 30,56 km) : proiect într-un stadiu incert; ultimele informații oficiale CNAIR sunt din 2024 (indicatori aprobați și licitație lansată), iar până în 2026 nu există rezultat, „cel mai probabil din cauza lipsei fondurilor”. CNAIR a spus în martie 2026 că sunt multe oferte și proiectul e complex; durata contractului ar urma să fie 4 ani (1 an proiectare, 3 ani execuție). Timișoara–Moravița : apare pe lista CNAIR a autostrăzilor în licitație pentru proiectare și execuție și are aviz pe studiul de fezabilitate. Ținta de 2031 și limita structurală: densitatea rămâne mică În scenariul în care nu apar blocaje pe proiectele în execuție, România ar putea ajunge la 2.255 km de autostradă și drum expres în circulație la finalul lui 2031 , conform analizei. Chiar și așa, țara ar rămâne în urma Vestului la densitatea de drumuri rapide raportată la suprafață, în condițiile în care state precum Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km) sunt mult peste. Pentru mediul de afaceri, diferența dintre „șanse” și „certitudini” rămâne esențială: segmentele cu finanțare și execuție avansată pot aduce câștiguri rapide de timp și predictibilitate logistică, în timp ce proiectele blocate mută beneficiile economice în viitor și cresc riscul de costuri suplimentare. [...]
Turcia pregătește o linie feroviară de mare viteză de 513 km pe litoralul Mării Negre, cu miză dublă – pasageri și marfă – care ar urma să mute o parte din trafic de pe șosele pe calea ferată , potrivit Adevărul . Proiectul este gândit pentru trenuri de până la 250 km/h, iar procedurile de licitație ar putea începe până la finalul acestui an, conform presei locale citate. Noua linie ar urma să deservească 14 stații și este estimată la un trafic de 12 milioane de pasageri pe an. În același timp, infrastructura este planificată să fie folosită și de trenuri de marfă, cu un volum estimat la 14 milioane de tone anual, ceea ce indică o orientare spre transport multimodal și reducerea presiunii pe rețeaua rutieră din zonă. Efectul operațional: timpi de parcurs mult reduși pe axa Samsun–Trabzon–Sarp Conform datelor din articol, proiectul ar scurta semnificativ duratele de călătorie pe coastă: Samsun – Trabzon: 2 ore; Trabzon – Sarp: 1 oră și 10 minute. Ministrul Uraloğlu este citat afirmând că „traficul rutier din zonă va fi redus considerabil”, pe fondul transferului unei părți din mobilitate către calea ferată. Conexiunea cu proiectul Ankara–Samsun și stadiul lucrărilor În paralel, continuă lucrările la linia de mare viteză Ankara–Samsun, cu o lungime de 293 km, care va trece prin Kırıkkale și Çorum. Tronsonul Delice–Çorum (120 km) este în construcție și ar urma să fie finalizat în 2029, cu un timp de parcurs estimat între Ankara și Çorum de 1 oră și 15 minute. Pentru această linie sunt menționate și lucrări de infrastructură majore, între care: 8 tuneluri forate și 3 tuneluri realizate prin metoda „cut-and-cover” (excavare la suprafață, construire, apoi acoperire); 26 de poduri și viaducte; 16 pasaje rutiere peste calea ferată, 84 de pasaje subterane și 208 podețe. Potrivit lui Uraloğlu, procedurile de licitație au fost finalizate pentru tronsoanele Çorum–Merzifon și Merzifon–Havza din cadrul proiectului Ankara–Samsun. [...]
