Știri
Știri din categoria Apărare
O dronă cu explozibil a traversat zona de frontieră fără să fie detectată de radare, iar incidentul ridică semne de întrebare despre capacitatea de supraveghere aeriană la joasă altitudine într-un perimetru sensibil, inclusiv pe traseul Coridorului Vertical de Gaze, potrivit Antena 3.
Explozia a avut loc pe 8 august, în jurul orei 08:20, pe teritoriul Bulgariei, în proximitatea frontierei cu România. Conform informațiilor din articol, drona ar fi traversat spațiul aerian al României și Bulgariei și a explodat la aproximativ 1.000 de metri de o stație de comprimare a gazelor de lângă Kardam, descrisă ca o locație-cheie pe Coridorul Vertical al Gazelor.
Ministerul Apărării Naționale afirmă că sistemele sale de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria și că, înainte de explozie, nu au fost înregistrate „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național spre teritoriul bulgar.
MApN mai precizează că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor și că va comunica date suplimentare „în măsura în care vor apărea informații relevante”.
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a declarat, potrivit BNR News (citată de Antena 3), că zgomotul dronei a fost înregistrat de poliția de frontieră din România, după care s-a auzit o explozie puternică. Autoritățile bulgare au împrejmuit zona, iar echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării au fost trimise la fața locului pentru a stabili tipul dronei.
Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian bulgar, nici în cel românesc și a invocat dificultatea detectării dronelor mici care zboară la altitudine joasă. Tot el a spus că există fotografii cu drona, dar că nu poate anunța deocamdată tipul acesteia, adăugând că „nu este o dronă de jucărie” și că ar fi avut „o cantitate solidă de explozibil”.
În același context, premierul bulgar a afirmat că livrarea unor „radare digitale tridimensionale moderne” este amânată de ani și că autoritățile încearcă accelerarea procesului, însă „va trebui să așteptăm mai mult”.
În articol este menționat că Kardam este una dintre locațiile-cheie de pe Coridorul Vertical al Gazelor, o rută strategică pentru transportul gazelor naturale lichefiate din Grecia prin Europa de Sud-Est și Centrală, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina.
Incidentul vine după o serie de episoade recente legate de drone în regiune: Antena 3 notează că, la sfârșitul lunii iulie, forțele române au doborât trei drone în spațiul aerian în decurs de trei zile, iar cel puțin una ar fi fost identificată ca fiind de tip Shahed, folosit de forțele ruse.
La momentul relatării, tipul dronei nu era stabilit, iar autoritățile bulgare desfășurau verificări la fața locului. MApN spune că va reveni cu informații dacă apar date relevante, în timp ce premierul bulgar a anunțat măsuri de întărire a supravegherii și de bazare a unor forțe și active ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor pe segmentul de frontieră menționat în declarațiile sale.
Recomandate
Explozia unei drone lângă gazoductul Trans-Balkan ridică miza pentru securitatea infrastructurii energetice din regiune , în condițiile în care incidentul s-a produs la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor, iar autoritățile române și bulgare au transmis că aparatul nu a fost detectat de radare, potrivit Economedia . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată în jurul orei 15:00, că „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria” în legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei pe 8 august, în jurul orei 08:20, în proximitatea frontierei cu România. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru infrastructura de gaze În varianta inițială a informației, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul a avut loc lângă fostul punct de trecere a frontierei Kardam, între Bulgaria și România, și la circa un kilometru de stația de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. Potrivit autorităților bulgare, drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui, zona a fost securizată, iar la fața locului au fost trimise echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării. Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură. Detectare dificilă și reacții operaționale la frontieră Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejon (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. În același timp, MApN afirmă că nu a înregistrat „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național către Bulgaria. În urma incidentului, Bulgaria va redistribui personalul Poliției de Frontieră și echipamentele pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România, conform declarațiilor premierului bulgar. Ce se știe despre dronă și ce urmează Autoritățile bulgare spun că tipul dronei nu poate fi stabilit deocamdată, aparatul fiind grav avariat în urma exploziei. Radev a afirmat că există imagini fotografice și că „nu este o dronă de jucărie, este o dronă mai mare”, adăugând că nu se poate stabili în acest moment dacă a fost un atac deliberat sau dacă drona transporta ceva, deși ar fi avut la bord o cantitate considerabilă de material exploziv. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că explozia și coloana de fum observată după impact sugerează transportul unei cantități importante de explozibil, iar ancheta asupra resturilor recuperate continuă. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cui aparținea drona și nici care era ținta acesteia. La începutul săptămânii viitoare este așteptată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , unde, potrivit premierului bulgar, Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, în contextul unor incidente recente cu drone în regiune. [...]
Alertarea RO-Alert din Tulcea a fost declanșată după o detecție radar a MApN la granița cu Ucraina , într-un nou episod care arată cum funcționează, operațional, lanțul de reacție „radar–comandă–ISU” în proximitatea frontierei, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale a transmis că sistemul de supraveghere radar a detectat marți, 4 august, la ora 15:13, „un grup de ținte aeriene” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. În urma acestei detecții, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a instituit măsuri de alertare a populației din județul Tulcea, mesajul RO-Alert fiind transmis începând cu ora 16:00. Ce li s-a cerut locuitorilor prin RO-Alert Mesajul de alertă a avertizat asupra „posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian” și a inclus recomandări de protecție civilă: păstrarea calmului; adăpostirea în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există adăpost, rămânerea în interior, departe de geamuri și pereți exteriori. MApN a precizat că va reveni cu detalii „pe măsură ce acestea vor fi disponibile”. Context: episoade repetate de detecții în zona de frontieră Avertizarea vine pe fondul intensificării atacurilor rusești în apropierea graniței cu România. Publicația amintește că, în noaptea de 30 spre 31 iulie, radarele Armatei Române au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea spațiului aerian. În acel caz, potrivit MApN, țintele au fost reperate în jurul orei 02:30, aeronavele britanice au decolat la 02:41, iar populația din Tulcea a fost, de asemenea, alertată prin RO-Alert. Ulterior, Armata a precizat că țintele nu au încălcat spațiul aerian al României. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 arată că România își testează în timp real reacția la ținte aeriene la graniță , după ce o dronă a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit mesaje RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că duminică, 2 august, la ora 15:09, sistemul de supraveghere radar a detectat o „țintă aeriană” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea , au fost ridicate de la sol la ora 15:17, la opt minute după apariția țintei pe radare, pentru monitorizarea situației. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat astăzi, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea situației.” RO-Alert în Tulcea și coordonare cu autoritățile civile Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din județul Tulcea a primit un mesaj RO-Alert. Conform informațiilor prezentate, a fost a doua alertă transmisă duminică în județ. În cursul dimineții, o altă țintă aeriană fusese detectată tot în apropierea frontierei cu Ucraina, iar atunci a fost emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea. Ulterior, ținta a dispărut de pe radare fără să intre în spațiul aerian al României. De ce contează: presiune operațională pe apărarea aeriană la frontieră Succesiunea de alerte și ridicarea rapidă a aeronavelor de luptă indică un nivel ridicat de vigilență și un lanț operațional activ (detecție radar – decizie – decolare – informare IGSU – avertizare publică) în zona de graniță. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre identificarea finală a țintei sau despre evoluția ulterioară, rămâne de urmărit dacă MApN va reveni cu precizări privind natura obiectului detectat și rezultatul misiunii de monitorizare. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
Pentagonul a semnat un contract de până la 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru extinderea rapidă a sistemelor antidrone SkyValor , într-un acord pe trei ani care poate accelera achizițiile și trecerea la producție de serie, potrivit TechRadar . Contractul a fost acordat companiei CACI și susține achiziții prin Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), structură a Pentagonului care gestionează operațiunile zilnice de contracarare a dronelor și activitățile de achiziții aferente la nivelul „forței întrunite” (structuri comune ale mai multor categorii de forțe). Ce cumpără Pentagonul și cum ar urma să fie folosit Acordul permite JIATF-401 să cumpere sisteme suplimentare SkyValor, inclusiv două configurații menționate în material: CORIAN , o variantă pentru amplasamente fixe; BEAM (Backpackable Electronic Attack Module) , un modul portabil care combină detecția pe radiofrecvență cu capabilități de „atac electronic” (adică bruiaj/perturbare a legăturilor folosite de drone). TechRadar notează că SkyValor este proiectat să detecteze, monitorizeze, identifice și să „învingă” (neutralizeze) drone neautorizate, oferind un strat suplimentar de protecție înainte ca sisteme antidrone mai mari să fie disponibile. De ce contează: trecerea la producție de serie și extinderea achizițiilor Decizia vine pe fondul creșterii utilizării dronelor mici și ieftine și al nevoii de metode mai rapide de detectare, urmărire și oprire a acestora înainte să amenințe personalul sau infrastructura critică. Potrivit CACI, evaluările operaționale reușite au „deblocat” intrarea SkyValor în producție la ritm complet (full-rate production) în cadrul noului acord de achiziții. În testele de la Marine Corps Air Station Yuma , sistemul ar fi detectat și neutralizat mai multe drone mici dincolo de raza vizuală. Ce rămâne neclar Acordul nu precizează câte sisteme SkyValor ar urma să fie cumpărate în cei trei ani și nici prioritățile de desfășurare . Deși testarea a susținut decizia de achiziție, eficiența în operațiuni va depinde de performanța sistemelor în fața unor amenințări cu drone tot mai sofisticate, mai notează publicația. (Materialul este atribuit și de TechRadar către The DroneFront, fără ca această trimitere să adauge detalii contractuale noi.) [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura energetică și nodurile logistice , după ce autoritățile de la Riad se așteaptă la atacuri coordonate „iminente” din nord și sud, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui înalt oficial saudit pentru Reuters . Țintele potențiale includ obiective civile și economice – infrastructură energetică, porturi și aeroporturi – într-un moment în care regatul încearcă să reducă tensiunile în regiune. Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că rapoarte de informații din Arabia Saudită, Statele Unite și alte state din regiune indică riscul unor lovituri venite simultan dinspre milițiile irakiene (din nord) și rebelii houthi din Yemen (din sud), sub supravegherea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran. Arabia Saudită ar fi observat deplasări de drone și rachete care sugerează o coordonare pe două direcții și susține că este pregătită să răspundă „oricărui act de agresiune”. De ce contează: risc direct pentru energie, porturi și aviație Avertismentul este relevant economic prin natura țintelor invocate: infrastructura energetică și porturile sunt puncte critice pentru exporturi și pentru funcționarea lanțurilor logistice, iar aeroporturile sunt esențiale pentru mobilitatea comercială și pentru conectivitatea regională. În plus, Reuters notează că un astfel de avertisment – rar în această formă – arată că Arabia Saudită a ajuns în ultimele săptămâni tot mai mult în centrul conflictului regional. Contextul imediat include faptul că Riadul s-a confruntat cu atacuri ale houthi și ale milițiilor irakiene și că, la finalul lunii trecute, a efectuat lovituri comune cu SUA împotriva unor grupări susținute de Iran în Irak, după ce le-a acuzat că se află în spatele unor atacuri cu drone asupra instalațiilor sale petroliere (detalii în materialul HotNews despre loviturile comune cu SUA ). Milițiile irakiene au transmis că vor răspunde. Presiune pe diplomație și pe securitatea regională Potrivit oficialului saudit citat, amenințările sunt „deosebit de alarmante”, deși Riadul afirmă că urmărește reducerea tensiunilor și o soluție negociată, iar discuțiile cu toate părțile, inclusiv cu Iranul, ar merge „în direcția corectă”. În același timp, el susține că atacurile planificate ar putea urmări tocmai perturbarea acestor eforturi diplomatice. În paralel, oficiali din regiune au indicat că statele din Golf și Iranul s-ar apropia de un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe baza unui aranjament temporar care să permită negocieri mai ample pentru încheierea războiului. Atacuri recente și escaladare pe frontul houthi Un oficial militar a declarat că un atac al rebelilor houthi asupra sudului Arabiei Saudite a rănit joi 11 civili. General-maiorul Turki al-Maliki, purtătorul de cuvânt al coaliției militare conduse de Arabia Saudită, a precizat vineri dimineața că atacul din provincia Najran a rănit șapte cetățeni saudiți, un yemenit, doi egipteni și un cetățean pakistanez. La momentul relatării, nu exista un comentariu imediat din partea houthi sau a Iranului. Rebelii houthi și-au asumat marți responsabilitatea pentru un atac asupra aeroportului din Najran, în cadrul unei escaladări mai ample care a vizat obiective militare și de infrastructură saudite, dar și ținte din transportul maritim. Guvernul yemenit a mai declarat că rebelii au ucis joi cel puțin 17 membri ai forțelor guvernamentale, după atacuri asupra unor desfășurări militare în provinciile Marib și Hadramout. În fundal, HotNews amintește că acțiunile houthi – inclusiv episoade precum blocada din Marea Roșie, care a perturbat exporturile de petrol ale Arabiei Saudite (context în articolul despre blocada din Marea Roșie ) – au ridicat miza confruntării regionale și au legat tot mai strâns conflictul saudit-houthi de războiul mai amplu din zonă. Ce urmează Pe fondul escaladării, surse familiarizate cu situația au declarat că Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia ar urma să semneze vineri, la Mecca, un acord comun de apărare, consolidând o alianță între trei puteri musulmane sunnite. În plan operațional, mesajul Riadului este că se pregătește pentru un scenariu de atac pe două fronturi, cu accent pe protejarea infrastructurii economice critice și pe capacitatea de răspuns rapid. [...]
