Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan susține că împrumutul SAFE e justificat economic și industrial, argumentând că finanțarea europeană pentru apărare poate aduce producție locală și transfer de tehnologie, într-un moment în care România are nevoie „cât mai repede posibil” de un guvern funcțional, potrivit Wall-Street.
Într-o intervenție la Euronews România, premierul interimar a legat criza politică de continuitatea unor proiecte pe care le consideră esențiale pentru economie și reforme. El a spus că este pregătit să plece rapid de la Palatul Victoria dacă se instalează un nou Executiv, dar a insistat că miza este ca România să aibă un guvern „care nu complică lucrurile” și „duce lucrurile bune mai departe”.
„România are nevoie în perioada viitoare, cât mai repede posibil, de un guvern. (…) Problema este ca România să aibă un guvern, dar care nu complică lucrurile, ci care duce lucrurile bune mai departe.”
Bolojan a apărat decizia României de a contracta finanțarea prin programul european SAFE, susținând că împrumutul este în condiții „mult mai bune de piață” decât cele pe care le-ar obține România „în condiții normale” și că, în anii următori, cheltuielile de apărare nu puteau fi evitate.
„Necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o parte, pentru că este un credit contractat în condiții mult mai bune de piață decât cele pe care le accesează România în condiții normale.”
În același timp, premierul interimar a descris SAFE ca un instrument care favorizează producția în Europa și localizarea capacităților industriale, ceea ce ar putea avea efecte economice dincolo de componenta militară.
Bolojan a spus că una dintre condițiile contractelor prin SAFE a fost ca o cotă importantă din producție să fie realizată în România. El a menționat implicarea unor fabrici din industria publică de armament (Romarm), parteneriate cu companii private românești și posibilitatea ca investitori mari să cumpere sau să construiască fabrici în România.
„Faptul că importante fabrici din industria publică de armament, care țin de Romarm, intră în aceste proiecte (…) va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România.”
Premierul interimar a comentat și contractul dintre SRI și Digi, finanțat prin SAFE, afirmând că Guvernul nu a fost implicat în negocierea lui. Potrivit lui Bolojan, după aprobarea sumelor și a listei de proiecte, fiecare autoritate și-a negociat achizițiile în baza prevederilor legale.
„Încheierea acestui contract dintre SRI și această companie nu are nicio legătură cu Guvernul României.”
El a adăugat că autoritățile implicate ar trebui să explice public detaliile contractelor, pentru a evita confuziile.
În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a generat conflictele din coaliție și că nu a respectat înțelegerile. Totodată, a afirmat că PNL va susține proiectele de reformă indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție, inclusiv jaloanele din PNRR și măsuri de eficiență administrativă. A mai spus că partidul lucrează la reconstrucție și la un proiect politic pentru 2028 și că nu va bloca ipoteza alegerilor anticipate, deși o consideră puțin probabilă.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
