Știri
Știri din categoria Infrastructură
Finanțarea SAFE pentru 9 tronsoane de autostradă este contractată în principal cu firme românești, iar implicarea unor companii din Ucraina apare doar prin subcontractare, nu prin contracte directe ale statului, potrivit Mediafax, care citează declarațiile ministrului Transporturilor, Radu Miruță. Mesajul vine în contextul unor informații vehiculate în spațiul public că banii „se duc în Ucraina”.
Ministrul spune că, din cele nouă loturi de autostradă finanțate prin SAFE, șapte sunt câștigate de companii românești, iar două de companii străine (una spaniolă și una italiană). În acest cadru, Miruță susține că „majoritatea” banilor se derulează prin firme românești.
„Este o minciună și este o intoxicare (...). Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești.”
Potrivit ministrului, pentru cele nouă tronsoane finanțate prin SAFE, șase contracte sunt deja semnate. La 30 mai, trei contracte rămăseseră nesemnate din cauza unor contestații la CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor), iar între timp două dintre acestea au fost rezolvate.
Miruță afirmă că România este în discuții pentru încheierea unui acord cu Ucraina și Republica Moldova, deoarece două dintre tronsoane sunt „capete de drumuri” către aceste țări și ar necesita un cadru formal de cooperare.
Separat, ministrul precizează că există un caz de subcontractare: pentru trei tronsoane câștigate de o firmă românească (cu sediul în Bistrița), compania a încheiat un acord de subcontractare pentru o parte din lucrări cu o firmă din Ucraina. Miruță susține însă că ministerul a contractat direct firma din România, în urma unei licitații competitive, pe criteriul „cel mai mic preț”.
„Dar ministerul a încheiat contract cu firmă din România pe o procedură competitivă pe licitație cu cel mai mic preț.”
Ministrul leagă proiectele de infrastructură de discuția mai amplă despre ponderea cheltuielilor derulate cu firme românești în cadrul SAFE, afirmând că aceasta „crește” odată cu includerea proiectelor rutiere, în raport cu referința de 60% menționată pentru zona de apărare. Mediafax nu oferă în material o defalcare valorică a contractelor sau a ponderilor pe infrastructură, astfel că afirmația rămâne la nivel de declarație politică, fără cifre detaliate în articol.
Recomandate
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Ministerul Transporturilor scurtează termenul de plată către constructor la maximum 10 zile pentru a menține ritmul pe tronsonul Răcăciuni–Bacău al Autostrăzii Moldovei A7, un segment finanțat prin PNRR , unde întârzierile pot pune în pericol banii europeni, potrivit Adevărul . Pe sectorul de aproximativ 22 km dintre Răcăciuni și Bacău, lucrările sunt concentrate în zona Cleja, descrisă drept „punct critic” pentru finalizarea întregului lot. Aici se află un viaduct de peste 1,2 km, cu pile de peste 20 m înălțime, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma leagă de acest șantier răspunsul la întrebarea dacă România va reuși să atragă integral finanțarea nerambursabilă din PNRR pentru A7, cu un termen indicat: 31 august. Constructorul a mobilizat peste 400 de muncitori și zeci de utilaje, cu echipe care lucrează simultan la armare, cofrare, turnare de beton și montaj de grinzi. În paralel, pe șantier se derulează lucrări precum montarea grinzilor, instalarea predalelor, armarea și turnarea plăcii de beton, dar și operațiuni specifice infrastructurii rutiere: hidroizolație, asfaltare, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat și realizarea marcajelor. De ce contează: finanțarea PNRR depinde de ritmul din următoarele luni Horațiu Cosma susține că următoarele trei luni sunt decisive pentru soarta finanțării europene pe acest segment, iar volumul de lucru rămas este „considerabil”. Conform informațiilor prezentate, în aproximativ două luni și jumătate ar trebui finalizate ultimele picioare ale podului și montate circa 150 de grinzi, urmate de instalarea tablierului metalic și închiderea structurii de rezistență. Măsura operațională: plăți mai rapide, pentru continuitatea șantierului Pentru a susține mobilizarea, Ministerul Transporturilor a anunțat „optimizarea circuitului de plăți” către constructor: facturile ar urma să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile. Miza declarată este asigurarea fluxului financiar necesar pentru menținerea unui ritm alert, în condițiile în care respectarea termenelor este esențială pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR. În cazul unor întârzieri majore, există riscul pierderii parțiale a finanțării nerambursabile, iar șantierul de la Cleja este prezentat drept punctul de presiune maximă în perioada verii, pe fondul importanței tronsonului Răcăciuni–Bacău pentru întregul proiect A7. [...]
Contractul de 24 milioane lei fără TVA pentru podul suspendat peste Valea Rebrei a fost semnat , un proiect de infrastructură cu miză economică locală prin potențialul de a deveni o atracție turistică majoră, potrivit Profit . Investiția vizează proiectarea și execuția unui pod suspendat care va traversa Valea Rebrei. Valoarea anunțată este de circa 24 de milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă un angajament bugetar relevant pentru o lucrare cu componentă turistică, nu doar de traversare. Podul ar urma să aibă o lungime de aproximativ 620 de metri. Publicația notează că proiectul „ar putea fi cel mai înalt pod din Europa” și este prezentat ca una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice din România, ceea ce indică o orientare spre creșterea fluxurilor de vizitatori și, implicit, a veniturilor pentru servicii locale (cazare, alimentație publică, transport). Ce se știe în acest moment și ce rămâne neclar Informațiile disponibile se opresc la semnarea contractului și la câteva caracteristici generale ale proiectului (traversarea Văii Rebrei, lungime, valoare). Profit nu oferă în material detalii despre termenul de execuție, finanțare, antreprenor sau calendarul de implementare, astfel că impactul efectiv în economie și momentul în care obiectivul va putea fi exploatat turistic nu pot fi estimate pe baza datelor publicate. [...]
Primăria Sectorului 1 condiționează extinderea Greenfield de finalizarea acceselor rutiere , după ce a emis autorizația de construire pentru un nou drum de legătură către cartier, potrivit HotNews . Miza este de reglementare și operare urbană: administrația anunță că nu va mai autoriza noi dezvoltări până când nu sunt realizate cele trei căi de acces promise în documentațiile inițiale. Noul drum va avea 217 metri și va lega Aleea Teișani de breteaua de la Șoseaua de Centură (DNCB), în dreptul Podului Hobanat, traversând calea ferată. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a transmis că dosarul complet a fost depus pe 27 mai și că investiția va fi suportată integral de dezvoltator. Investiția și termenul de execuție Dezvoltatorul cartierului Greenfield a anunțat o investiție de 2,5 milioane euro (aprox. 12,5 milioane lei) pentru construcția drumului, terenul fiind în proprietatea sa. Conform informațiilor prezentate, lucrările ar urma să dureze 6 luni de la începerea efectivă. În comunicarea din luna mai, IMPACT Developer & Contractor a indicat că lucrările ar urma să înceapă imediat după obținerea autorizației și a descris drumul ca având o parte carosabilă de 7 metri și trotuare pe ambele sensuri, cu o trecere peste calea ferată. „Întâi drumurile, apoi recepția noilor apartamente” Primarul George Tuță afirmă că nu va mai autoriza „vecini noi” în Greenfield până când nu sunt gata cele trei accese noi, invocând situația actuală de trafic pentru un cartier cu peste 7.000 de locuitori, unde accesul se face pe un drum cu o bandă pe sens, cu blocaje la orele de vârf. „Nu mai autorizez vecini noi până nu sunt gata cele trei accese. Întâi drumurile, apoi recepția noilor apartamente.” Edilul pune situația pe seama faptului că, în anii anteriori, s-au emis autorizații de construire fără ca accesele prevăzute în planul urbanistic inițial să fie realizate înainte. Context: cele trei accese promise și presiunea pe infrastructură HotNews amintește că, atât în planul urbanistic prin care a fost aprobat proiectul, cât și în 2020, investitorul a promis trei căi noi de acces, însă acestea nu au fost realizate până în prezent. În articol sunt enumerate, la nivel de amplasament: un acces la intersecția Aleii Teișani cu breteaua DN1 și conexiunea acesteia cu Centura Bucureștiului (DNCB); un acces în apropierea km 13 al DNCB, în dreptul podului hobanat; un acces în zona centrului comercial Greenfield Plaza, în apropierea km 14 al DNCB. Separat, în ultimii ani a existat și tema accesului prin Pădurea Băneasa, inclusiv un contract care a permis circulația pe un drum forestier cu barieră, ulterior reziliat de Romsilva ; drumul a fost închis pe 12 iunie, după expirarea preavizului, conform aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile, autorizația este emisă, iar dezvoltatorul indică un termen de 6 luni de la începerea lucrărilor. În paralel, Primăria Sectorului 1 își leagă deciziile viitoare de urbanism pentru zonă de livrarea efectivă a acceselor rutiere, ceea ce poate influența ritmul de extindere al ansamblului. [...]
