Știri
Știri din categoria Politică
Adrian Veștea mizează pe un guvern politic cu sprijin parlamentar rapid, într-un context de criză politică, iar lista de priorități anunțată – PNRR, aderarea la OCDE și programul SAFE – indică o agendă cu implicații directe pentru investiții publice și stabilitate instituțională, potrivit Euronews.
În prima declarație după nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan, premierul desemnat i-a mulțumit șefului statului pentru încredere și a spus că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică”. Veștea a susținut că experiența sa din administrația locală și centrală îl ajută să înțeleagă „problemele reale ale oamenilor” și nevoia de decizii „rapide și eficiente”.
„Îmi asum această responsabilitate pentru un moment de criză politică. Cunosc bine statul român și știu de la firul ierbii care sunt așteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă și ce este de făcut.”
Veștea a afirmat că este convins că noul Executiv va fi format „în cel mai scurt timp” și va avea „o susținere solidă în Parlament”. El a precizat că își dorește „un guvern politic” care să își asume „reforme reale” și să mențină România „pe direcția pro-occidentală”.
În cazul în care Cabinetul va primi votul de învestitură, premierul desemnat a indicat trei direcții principale:
În același mesaj, Veștea a spus că „siguranța românilor și bunăstarea lor” sunt obiectivele sale și s-a declarat deschis la discuții cu „formațiunile politice, democratice, pro-occidentale” din Parlament.
Premierul desemnat și-a prezentat parcursul de 30 de ani în PNL, de la consilier local la trei mandate de primar, apoi președinte de Consiliu Județean și, ulterior, ministru al Dezvoltării timp de un an și jumătate. El a susținut că această experiență i-a oferit contact direct cu administrațiile locale și cu problemele din teritoriu.
Recomandate
Schimbarea premierului desemnat mută criza politică spre o „soluție politică” cu miză pe PNRR , după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea Guvernului, potrivit Adevărul . Nicușor Dan a făcut anunțul duminică dimineață, la Palatul Cotroceni, precizând că Tomac a renunțat la mandat „în această dimineață”, iar noul premier desemnat este Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL. Șeful statului a argumentat alegerea prin profilul lui Veștea, invocând experiența în gestionarea bugetelor și atragerea de fonduri europene, dar și o poziționare „categoric prooccidentală”. De ce contează: PNRR și agenda de dezvoltare devin testul de credibilitate al viitoarei majorități În declarațiile sale, Adrian Veștea a legat explicit formarea Executivului de urgențe cu impact direct asupra finanțării și calendarului de reforme, indicând drept priorități finalizarea proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul UE de finanțare post-pandemie), accederea în OCDE și SAFE. El a spus că își asumă mandatul „într-un moment de criză politică” și că vrea „în cel mai scurt timp” să formeze o echipă cu susținere în Parlament. Tot Veștea a conturat direcția viitorului cabinet, cu accent pe „dezvoltare” și pe menținerea României „pe direcția prooccidentală”, prezentând siguranța și bunăstarea drept „priorități absolute”. Ce a dus la schimbare: Tomac spune că nu a obținut sprijinul partidelor Eugen Tomac a afirmat că nu a reușit să convingă partidele să îl susțină și a invocat lipsa unei disponibilități la compromis din partea „tuturor partidelor”. În mesajul său, a transmis că a fost „sincer, onest și deschis spre orice compromis rezonabil” pentru a asigura rapid un Guvern și i-a urat succes lui Adrian Veștea. Ce urmează Din informațiile prezentate, desemnarea lui Adrian Veștea mută presiunea pe negocierile parlamentare pentru conturarea unei majorități și a unei echipe guvernamentale, în condițiile în care noul premier desemnat a indicat ca urgențe PNRR și obiectivele de integrare economică (OCDE). Publicația notează și contextul programului de guvernare propus anterior de Eugen Tomac, inclusiv tema reformei administrativ-teritoriale, menționată ca obiectiv major în discuțiile despre viitorul Executiv (detalii în materialele conexe din Adevărul: programul de guvernare și reforma administrativ-teritorială ). [...]
Cererea AUR de alegeri anticipate ridică presiunea pe calendarul guvernării , după desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan, potrivit Libertatea . Mesajul vine pe fondul unei crize politice prelungite și al dificultății de a construi o majoritate parlamentară pentru învestirea unui nou Executiv. AUR, partidul condus de George Simion , susține că „soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate” și critică nominalizarea făcută „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”. Formațiunea invocă separația puterilor în stat și spune că, atunci când procesul politic se blochează, ieșirea ar fi „întoarcerea la popor”, anunțând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. „Când acesta se blochează, soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate. Soluția noastră este întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice.” De ce contează: riscul de prelungire a blocajului instituțional Poziționarea AUR indică o linie de confruntare care poate complica și mai mult obținerea votului de învestitură în Parlament, într-un moment în care desemnările succesive nu au reușit să coaguleze sprijin politic. În plus, mesajul partidului sugerează că nu vede în actuala formulă o soluție de stabilizare rapidă, ci o escaladare către anticipate. AUR a mai afirmat că „nu va accepta” crearea unor „regimuri personale” și a susținut că „pozițiile exprimate anterior” rămân neschimbate, încheind cu apel la „consens, dialog și speranță”. Contextul desemnării: retragerea lui Tomac și a doua nominalizare Reacția AUR a venit după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac, desemnat premier cu 10 zile înainte, și-a depus mandatul. În acest context, șeful statului l-a propus pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, însă, potrivit informațiilor din articol, Veștea nu ar fi informat conducerea PNL, partid condus de Ilie Bolojan, că a discutat cu președintele această desemnare. Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Ulterior, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările de la Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat premier pe Eugen Tomac, care avea 10 zile la dispoziție să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. PNL și USR au anunțat public că nu sprijină Guvernul Tomac, iar Libertatea a relatat că și PSD se pregătea să procedeze la fel. Ce urmează În lipsa unei susțineri politice explicite pentru noua nominalizare, disputa se mută în jurul capacității de a forma o majoritate și de a trece de votul de învestitură. AUR își fixează, cel puțin la nivel declarativ, obiectivul anticipatelor ca soluție, ceea ce poate amplifica presiunea asupra negocierilor dintre partide și asupra calendarului instituțional al formării guvernului. [...]
Eșecul negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern a fost pus pe lipsa de disponibilitate la compromis a unor partide , potrivit declarațiilor lui Eugen Tomac , citate de Economica . Mesajul vine în contextul în care Adrian Veștea a fost propus pentru funcția de premier, după ce Tomac nu a reușit să obțină susținerea necesară. Tomac i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încrederea acordată și a transmis public sprijin pentru premierul desemnat. El a spus că a intrat în discuții „în urmă cu 10 zile” cu obiectivul de a convinge „partidele democratice, afiliate familiilor europene” să îi acorde mandatul. În declarația de la Palatul Cotroceni , Tomac a afirmat că a fost „deschis spre orice compromis rezonabil” pentru a se ajunge „rapid” la un guvern, dar că nu a găsit aceeași atitudine „din partea tuturor partidelor”, lucru pe care l-a spus că îl regretă. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un Guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” Tomac a mai precizat că le mulțumește celor care au acceptat să facă parte din lista de miniștri pe care a propus-o și că, deși nu a reușit să convingă partidele, speră că „ceea ce urmează” va fi „bine pentru România”. În final, i-a urat „mult succes” lui Adrian Veștea, propus pentru funcția de premier. [...]
Acuzațiile de „complot” din PNL ridică semne de întrebare asupra stabilității politice în jurul desemnării premierului , după ce Ciprian Ciucu a susținut că nominalizarea lui Adrian Veștea s-a făcut fără consultarea conducerii statutare a partidului, potrivit Economica . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ciucu a descris situația în termeni duri și a afirmat că liderii PNL ar fi aflat „post-factum” despre nominalizare, „când au început să sune telefoanele”. El a calificat desemnarea drept „un act de agresiune la adresa unui partid democratic”, „nemaiîntâlnit până acum”, susținând că ar fi culminarea unui demers început „în ultimele luni”. Ce reclamă Ciucu: decizie fără consultare și absențe „deliberate” de la BPN Primarul susține că planul ar fi fost cunoscut „încă din cursul acestei săptămâni” de către „anumiți factori politici” care ar fi preferat „să conspire în secret”. În aceeași logică, Ciucu afirmă că inițiatorii demersului, „inclusiv premierul desemnat Adrian Veștea”, ar fi absentat „deliberat” de la ședința Biroului Politic Național al PNL pentru a evita asumarea deciziei în fața partidului. În mesajul său, Ciucu indică și o posibilă miză internă: „Unul dintre obiective este ruperea PNL.” Miza: coeziunea partidului și capacitatea de a gestiona presiuni „externe” Deși descrie o escaladare a conflictului intern, Ciucu spune că se așteaptă ca PNL să „treacă și acest test” și să refuze subordonarea față de „interese externe”, fără a detalia în ce ar consta acestea. El a mai afirmat că „modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora” care îl practică. Contextul desemnării Duminică dimineață, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Contestarea în interiorul PNL a desemnării unui premier riscă să prelungească blocajul politic , după ce deputatul Alexandru Muraru , președinte al PNL Iași, a calificat nominalizarea lui Adrian Veștea drept „inacceptabilă” și „nesustenabilă”, acuzând o intervenție neconstituțională a președintelui în viața partidului, potrivit G4Media . Muraru susține că desemnarea lui Veștea ca premier de către președintele României, Nicușor Dan, ar reprezenta „un atac la adresa PNL” și „o încercare de destabilizare a partidului”, într-un moment în care, spune el, tensiunile din fosta coaliție au fost gestionate pasiv de la Cotroceni până la ziua moțiunii. În mesajul publicat pe Facebook și citat de publicație, liderul liberal din Iași afirmă că scenariul desemnării nu ar fi făcut parte din consultările anterioare cu președintele și acuză o „deturnare” a mecanismelor interne ale partidului. Muraru mai spune că președintele PNL, Ilie Bolojan, nu ar fi fost informat despre această decizie. Miza: legitimitatea internă a candidatului și capacitatea PNL de a livra o majoritate Din perspectiva lui Muraru, problema centrală este una de procedură și autoritate politică în interiorul PNL: „nicio persoană din PNL nu poate aspira la poziția de premier fără susținerea partidului și a conducerii acestuia”. În aceeași logică, el acuză că președintele ar încerca să „rupă bucăți” din PNL și să le „pună în brațele PSD”. Ce urmează Textul citat de G4Media nu include o reacție a președintelui Nicușor Dan sau a lui Adrian Veștea la acuzațiile formulate de Alexandru Muraru. În lipsa acestor poziții, rămâne de urmărit dacă PNL își aliniază public conducerea și filialele în jurul desemnării sau dacă disputa internă se adâncește, cu efect direct asupra formării guvernului. [...]
PSD își amână poziția față de viitorul Guvern până vede programul de guvernare , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultări prealabile cu social-democrații, potrivit Agerpres . Deputatul PSD Mihai Fifor spune că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor afirmă că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar evaluarea finală va urmări compatibilitatea acestora cu „valorile” partidului, cu angajamentele prooccidentale și cu „capacitatea reală” de a răspunde provocărilor economice și sociale. „Având în vedere că această nominalizare a fost făcută fără consultări prealabile cu formațiunea noastră, vom convoca forurile de conducere ale partidului pentru a analiza în detaliu această propunere și implicațiile sale politice.” Miza: o majoritate parlamentară stabilă, dar cu condiții Fifor susține că nominalizarea vine într-un moment politic „dificil”, iar PSD consideră că orice propunere care poate duce la o formulă de guvernare „viabilă”, capabilă să genereze o majoritate parlamentară stabilă, trebuie analizată „cu responsabilitate și seriozitate”. Totodată, social-democratul reafirmă că obiectivul prioritar al PSD rămâne susținerea unei guvernări prooccidentale, bazate pe un „parteneriat solid și transparent”, dar menține rezervele exprimate anterior față de orice formulă de guvernare care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . Contextul desemnării Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
