Știri
Știri din categoria Infrastructură
Drumul Expres Brăila–Galați se apropie de deschidere, cu stadiu fizic de peste 97%, iar finalizarea podului peste Siret – ultimul obiectiv major rămas – devine critică pentru respectarea termenului anunțat pentru finalul lui 2026, potrivit Economedia.
Constructorul român UMB a ridicat și poziționat încă un segment al tablierului podului peste râul Siret, operațiune care a durat trei ore și pentru care a fost folosită o macara de mare capacitate, de 700 de tone. Informațiile au fost transmise de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
CNAIR indică podul peste Siret drept elementul care mai trebuie închis pentru a putea deschide circulația pe întregul drum expres. În paralel cu montarea segmentelor de tablier, au fost finalizate lucrările de montare a hobanelor pentru faza 6 și au fost dezafectate fundațiile provizorii (piloneți) folosite la etapa anterioară de montaj.
Podul hobanat peste Siret are 307,75 metri și este descris de șeful CNAIR drept una dintre puținele structuri de acest tip din România. Structura este realizată din nouă tronsoane, fiecare cu o greutate de 90 de tone; după aliniere, sectoarele urmează să fie sudate și conectate prin hobane la stâlpii de susținere de pe cele două maluri.
Circulația pe Drumul Expres Brăila–Galați „trebuie deschisă” până la finalul acestui an (2026), conform aceleiași surse. Proiectul a avut însă un istoric de amânări: Economedia a relatat anterior că deschiderea ar urma să aibă loc în toamnă, după ce, la finalul anului trecut, șeful CNAIR indica prima parte a lui 2026.
În spațiul public au existat și semnale privind probleme de execuție și teren instabil. Spotmedia a relatat, pe baza declarațiilor purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, că inaugurarea ar urma să fie în octombrie, iar Observator News a scris despre tasări apărute înainte de deschidere, pe fondul unui teren mai moale decât se anticipase și al unor ajustări față de datele din faza de proiectare.
Drumul Expres Brăila–Galați are 10,76 km, iar valoarea contractului este de 449,42 milioane lei, fără TVA, finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Conform CNAIR, legătura va uni Brăila și Galați și va crea o conexiune directă între Moldova și Muntenia, cu efect de amplificare a utilizării Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, deja în exploatare.
„Acest nou Drum Expres va pune în valoare și mai mult Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, aflat deja în exploatare, ceea ce va contribui la dezvoltarea economică și la creșterea relevanței strategice a regiunilor din sud-estul, dar și din nord-estul României”, spune Cristian Pistol.
Recomandate
Mutarea forței de muncă a UMB de pe A3 pe A7 ridică miza finanțării , pentru că ritmul de lucru pe Autostrada Moldovei depinde direct de alocările bugetare din următoarele rectificări, potrivit Economica . Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a declarat pentru publicație că UMB „vrea să ducă anul acesta până la Mircești”, însă „Lotul 3 rămâne pe anul viitor”. În același timp, el a indicat o vulnerabilitate: problema este legată de bani, chiar dacă „deocamdată nu sunt întârzieri la plata facturilor către constructori”. Principala îngrijorare este că Ministerul Transporturilor nu va primi suficiente fonduri la rectificările bugetare. Banii, factorul care poate încetini finalizarea Datele privind execuția până la finalul lunii septembrie 2026 arată că pentru Autostrada A7 Bacău – Pașcani s-au făcut plăți de 1,29 miliarde de lei , dintr-un buget actualizat de 2,28 miliarde de lei , conform documentului citat de Economica (link în sursă către CNAIR ). În paralel, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a explicat că deschiderea la trafic a unui lot până la final de an depinde de două condiții: fondurile de la bugetul de stat pentru lucrările executate după 31 august (solicitate de CNAIR) și vremea din perioada următoare. „Constructorul depune toate eforturile ca la finalul acestui an să dăm în trafic și acest lot. La fel ca în cazul lotului 1, finalizarea depinde însă de alocarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru lucrările executate după 31 august — pe care CNAIR a solicitat-o — și de condițiile meteorologice din perioada următoare” Regruparea „trupelor” de pe A3 către A7 Pe partea operațională, Economica notează că pasionați de infrastructură au relatat pe forumul PeUndeMerg.ro că „zeci de basculante UMB” au traversat Pasul Oituz din Transilvania spre Moldova, sugerând o relocare de resurse către șantierele A7. Contextul este că, potrivit celor mai recente estimări citate, UMB depășise stadiul de 99% pe sectorul Nădășelu – Zimbor al Autostrăzii A3 Transilvania. Pe A7 Bacău – Pașcani, DRDP Iași a prezentat imagini aeriene de pe Lotul 1 Săucești – Trifești, indicând un stadiu fizic de execuție de 71,70% . Separat, pe sectorul Trifești – Gherăești (18,99 km), Pistol a transmis pe Facebook că la jumătatea lunii octombrie antreprenorul avea mobilizați 500 de muncitori și 300 de utilaje, iar progresul fizic ajunsese la 60% . Context: ce s-a deschis deja și ce urmează La final de august 2026 a fost dat în trafic tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7, construit tot de UMB, iar rețeaua României a ajuns la 1.477 km de drumuri de mare viteză, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, accelerarea lucrărilor pe A7 prin mutarea resurselor din Ardeal poate susține ținta de finalizare etapizată, dar rămâne condiționată de finanțarea efectivă la rectificările bugetare și de capacitatea statului de a acoperi la timp lucrările executate după 31 august. [...]
Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]
Lucrările la Autostrada Sibiu–Făgăraș au trecut de 50% pe cel mai avansat lot , iar cele patru tronsoane ale proiectului – circa 70 km, cu termen de finalizare 2028 – sunt în execuție, potrivit HotNews , care citează o informare a directorului CNAIR , Cristian Pistol. Autostrada Sibiu–Făgăraș este împărțită în patru loturi, iar „cel mai înaintat” dintre ele a ajuns la un stadiu fizic de peste 50%, conform declarațiilor transmise de șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De ce contează: presiune pe livrarea până în 2028 Informația relevantă pentru piață și pentru planificarea regională este că proiectul intră într-o fază în care diferențele de ritm între loturi devin vizibile, iar ținta 2028 depinde de menținerea mobilizării pe toate cele patru tronsoane, nu doar pe segmentul aflat în față. HotNews notează că cele patru tronsoane însumează aproximativ 70 de kilometri și au ca termen de finalizare anul 2028. În materialul citat nu sunt oferite, însă, detalii suplimentare despre stadiul fiecărui lot în parte, dincolo de mențiunea privind lotul care a depășit 50%. [...]
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
Centura Comarnic, un proiect de 516 milioane lei, a fost deschisă traficului joi după-amiază, oferind o rută alternativă la DN1 pe Valea Prahovei, una dintre cele mai aglomerate zone rutiere din țară, potrivit news.ro . Tronsonul are aproape 5,9 kilometri și a fost construit în aproximativ trei ani, deși inițial proiectul fusese estimat să fie finalizat într-un singur an. Autoritățile locale spun că noua șosea de centură este menită să decongestioneze traficul din zona Comarnic, unde „de ani de zile se formează coloane de autovehicule”. Ce include investiția și de ce contează operațional Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu, a prezentat principalele elemente ale lucrării, care ar trebui să susțină preluarea unei părți din fluxul de pe DN1: centură ocolitoare de 5,9 kilometri, ca alternativă la DN1; două poduri, de 81 de metri și 40 de metri, peste râul Prahova; un viaduct de 370 de metri, cu nouă deschideri, care traversează râul Prahova, linia ferată București–Brașov și strada Podul lui Neag; patru intersecții cu sensuri giratorii, pentru acces și ieșire de pe centură. Valoarea proiectului este de 516 milioane de lei, din care 438 de milioane de lei reprezintă lucrări de construcții-montaj, conform datelor prezentate de Nanu. Întârzieri față de planul inițial Lucrările au început oficial la 6 noiembrie 2023, într-un eveniment la care au participat autorități locale și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, inclusiv Sorin Grindeanu, ministrul de la acea vreme. Execuția a durat aproape trei ani din cauza unor probleme tehnice și administrative, între care consolidări necesare după surpări de teren, întârzieri legate de avize și relocarea utilităților. Context: presiunea pe DN1 rămâne, dar apar „soluții certe” Întrebat despre perspectiva unei autostrăzi între Ploiești și Brașov, Virgiliu Nanu a indicat că, la nivel local, accentul este pus pe proiecte considerate realizabile pe termen scurt, precum centurile ocolitoare. La inaugurare a fost invitat și directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, care a întârziat, iar Nanu a explicat în discurs că acesta a rămas „agățat în trafic”. „Nu în ultimul rând, chiar dacă încă sunt pe drum şi sunt agăţaţi în trafic, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor de la CNAIR - şi aici mă refer la domnul director general Cristi Pistol - pentru că de fiecare dată a fost alături de acest proiect, a fost alături de noi”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu. [...]
Logistica pentru Tunelul Poiana intră în faza critică , după ce capul de foraj al utilajului TBM, de 131 de tone, a ajuns la șantier, un pas necesar înainte ca lucrările de săpare să poată începe efectiv, potrivit Adevărul . Componenta a fost livrată la portalul dinspre Sibiu al viitorului Tunel Poiana, iar transportul – cu o greutate totală de aproximativ 160 de tone, incluzând capul tractor și trailerul – a fost descris ca dificil, mai ales pe ultimul segment, parcurs pe un drum neasfaltat din zona Poiana, pe ploaie. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP Craiova) a transmis că descărcarea s-a făcut în siguranță, în urma unei mobilizări comune a transportatorului și antreprenorului. De ce nu începe încă forajul Aducerea capului de foraj nu echivalează cu startul imediat al săpării tunelului. Conform DRDP Craiova, urmează peste 100 de transporturi pentru restul componentelor TBM (mașina de forat tuneluri), până la locul de montaj, iar cea mai grea piesă va depăși 160 de tone. „Abia după transportul și asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult așteptat: pornirea «cârtiței» și începerea forajului”, a precizat instituția. Parametrii proiectului: tunel de 1.780 m, adâncime de circa 120 m Tunelul Poiana, parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, va avea 1.780 de metri și este prezentat ca cel mai lung tunel de pe viitoarea autostradă, potrivit publicației (detalii suplimentare în Adevărul ). Forajul ar urma să ajungă, în punctul cel mai adânc, la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Lucrările au început în 2025, iar proiectul prevede utilizarea tehnologiei TBM pentru excavarea celor două galerii. Context operațional: secțiunea Cornetu–Tigveni și blocajele de avizare Secțiunea Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, traversând zona montană a Carpaților. La începutul lunii octombrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 18,89%, potrivit datelor prezentate de directorul CNAIR, Cristian Pistol (conform Adevărul ). Pe șantier se lucrează la terasamente, consolidări și structuri, însă extinderea activității pe toate sectoarele depinde de obținerea acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor necesare, mai notează sursa. [...]
