Știri
Știri din categoria Infrastructură
CFR SA pune în joc contracte de întreținere feroviară de 4,09 miliarde lei pe patru ani, printr-o licitație împărțită în șapte loturi regionale, cu finanțare de la bugetul de stat, potrivit Economedia. Miza economică este dublă: volumul mare al achiziției poate concentra lucrări în piață pe termen mediu, iar execuția efectivă va depinde de alocările bugetare ulterioare către regionale.
Procedura, lansată pe 19 octombrie, urmărește încheierea unor acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani pentru „Lucrări de întreținere prin înlocuirea la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii – 7 loturi”. Sunt vizate sucursalele regionale București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Galați și Constanța.
Valoarea maximă estimată a celor șapte acorduri-cadru este de 4.091.513.503 lei, fără TVA, iar finanțarea este prevăzută de la bugetul de stat. Contractele pentru executarea efectivă a lucrărilor urmează să fie semnate ulterior, la nivelul sucursalelor regionale, „în limita fondurilor alocate”, conform documentelor citate de publicație.
Operatorii economici pot depune oferte pentru unul sau mai multe loturi, inclusiv pentru toate cele șapte, iar un singur ofertant poate primi toate loturile — o configurație care deschide posibilitatea concentrării lucrărilor la un număr mic de jucători, în funcție de rezultatul licitației.
Conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), lucrările sunt motivate de necesitatea readucerii unor tronsoane la parametrii funcționali de siguranță și de ridicarea restricțiilor de viteză.
Intervențiile includ, între altele:
Scopul declarat este ca trenurile de călători și de marfă să poată circula la vitezele proiectate.
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 23 noiembrie 2026, ora 15:00.
În context, CFR SA a mai lansat în 2026 licitații pentru lucrări similare: în iunie, o procedură în șapte loturi cu o valoare estimată de aproximativ 4,22 miliarde de lei, iar în septembrie o procedură în opt loturi, tot prin acorduri-cadru pe patru ani, notează Economedia.
Recomandate
Investițiile de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) ale Transgaz în rețelele de transport al gazelor cresc capacitatea României de a deveni un nod regional de tranzit , cu efect direct asupra securității energetice și a veniturilor din tarife, potrivit Newsweek . Transgaz susține că proiectele finalizate sau aflate în derulare creează „premisele tehnice” pentru ca România să funcționeze ca hub energetic regional, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii capacităților de interconectare cu statele vecine. Ce se schimbă operațional: interconectări și rute de tranzit Miza infrastructurii este capacitatea de a transporta gaze din bazinul Mării Negre și din alte surse alternative către piețele din regiune. În material sunt menționate explicit direcțiile de tranzit vizate: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Bulgaria. În paralel, dezvoltarea interconectărilor ar oferi piețelor din jur „o diversificare reală a surselor de aprovizionare”, conform sfin.ro (fără a detalia proiectele punctuale). De ce contează economic: securitate energetică și venituri din tarife Extinderea infrastructurii este prezentată ca un instrument dublu: pe de o parte, crește securitatea energetică a României și a regiunii; pe de altă parte, ar putea aduce venituri bugetare suplimentare din tarifele de tranzit. În același timp, articolul leagă aceste investiții de reducerea dependenței de importurile rusești, prin facilitarea accesului la surse alternative și prin rolul României de „furnizor cheie de stabilitate” în Europa Centrală și de Est. Context: investiții și planuri conexe Newsweek plasează investițiile în contextul mai larg al pregătirii infrastructurii pentru noile fluxuri de gaze, trimițând și la materiale conexe despre planuri și finanțări: „Transgaz e gata pentru gazele din Neptun Deep. Plan de investiții de 6,5 miliarde de lei” și „300.000.000 € pe masă de la BT, pentru Transgaz: Credit-gigant, destinat rețelelor strategice de gaz” . [...]
STRABAG România își crește capacitatea locală de producție de asfalt prin punerea în funcțiune a unei stații de mixturi asfaltice la Avrig (județul Sibiu) , investiție de 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), cu miză directă pe logistică și livrare pentru proiecte rutiere din centrul țării, potrivit Economica . Stația, de tip AMMANN, are o capacitate proiectată de 150 de tone pe oră și este gândită pentru un volum anual estimat la 220.000 de tone de amestecuri asfaltice. Compania susține că investiția îi permite să controleze mai bine calitatea și să asigure livrări mai fiabile către șantiere. „Investiția în această capacitate de producție locală reprezintă o alegere strategică. Aceasta ne permite să asigurăm calitatea, livrarea fiabilă și un angajament ferm față de piața românească.” Ce înseamnă operațional: livrări către mai multe șantiere și flux zilnic ridicat Amplasarea din zona Avrig este prezentată ca un avantaj logistic pentru proiecte din regiune, inclusiv prin menținerea temperaturilor cerute de reglementările în vigoare la livrare. Depozitul ar permite aprovizionarea simultană a „mai mult de trei șantiere”, cu un flux logistic estimat de până la 1.000 de tone pe zi. Stația poate produce o gamă largă de mixturi pentru straturi de bază, de legătură și de uzură, folosind atât piatră de carieră, cât și agregate din groapă de pietriș, inclusiv materiale reciclate din asfalt frezat. Control tehnologic și verificare internă a calității Unitatea folosește sisteme automatizate de control al procesului și monitorizare în timp real a parametrilor critici, cu dozare precisă pentru agregate, umplutură, aditivi și bitum. Temperatura și compoziția sunt gestionate digital, iar calitatea este verificată prin teste în laboratorul intern acreditat ISC, conform informațiilor din articol. Componenta de mediu: autorizații, filtrare, fotovoltaice și reciclare STRABAG afirmă că stația funcționează în conformitate cu cerințele naționale și europene privind comercializarea produselor pentru construcții și că deține autorizațiile de mediu necesare, inclusiv aprobări de la Administrația Națională a Apelor (prin S.G.A. Sibiu) și ANMAP D.J.M. Sibiu, pentru operațiuni în vecinătatea ariilor protejate și protecția biodiversității. Pe partea de eficiență energetică, sunt menționate spații acoperite pentru depozitarea materiilor prime, dotate cu panouri fotovoltaice care ar genera aproximativ 230 kW. În plus: există o instalație mobilă de concasare pentru deșeuri de beton din șantierele proprii, cu posibilitatea utilizării agregatelor reciclate ca materiale secundare după verificări și certificare; configurația permite incorporarea asfaltului recuperat (RAP) în proporție de până la 10% în amestecul bituminos, pentru reducerea consumului de agregate naturale și bitum nou. Investiția este prezentată și ca un aport local: compania indică o echipă de aproximativ opt angajați locali și colaborări cu furnizori din zonă. [...]
Finalizarea în 2026 a lotului 1 din A7 Bacău–Pașcani depinde acum de finanțarea de la buget. Potrivit Economica , lucrările pe tronsonul Săucești–Trifești au ajuns la aproape 70%, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează că ritmul de închidere a proiectului este condiționat de banii necesari după ieșirea de sub finanțarea PNRR . Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul român UMB este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a termina anul acesta cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești. De ce contează: tranziția de la PNRR la bugetul de stat Conform informațiilor transmise de Pistol, lucrările acestui lot au fost finanțate prin PNRR până la 31 august 2026, termenul-limită al programului pentru acest proiect. Pentru restul de executat, finanțarea trebuie asigurată de la bugetul de stat, iar CNAIR a cerut alocarea sumelor necesare. Ce se lucrează acum pe șantier UMB execută în prezent lucrări care țin de finalizarea efectivă a tronsonului, inclusiv: structura rutieră, poduri și spații de servicii; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră); montarea parapetelor de protecție; trasarea marcajelor rutiere. Termenul de deschidere: finanțare și vreme Șeful CNAIR indică două condiții care pot influența decisiv deschiderea în 2026: finanțarea rămasă de asigurat și condițiile meteorologice din următoarele luni. „Finalizarea lotului 1 (Săucești – Trifești) anul acesta depinde, așadar, în foarte mare măsură atât de asigurarea acestei finanțări, cât și de condițiile meteorologice din următoarele luni. Voi comunica transparent, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să deschidem în 2026.” În context, Economica amintește și o estimare făcută luna trecută de secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, potrivit căreia în 2026 ar urma să fie dați în trafic cel puțin 50 de kilometri din Autostrada Moldovei A7 . Datele lotului 1 Săucești–Trifești (A7 Bacău–Pașcani) Antreprenor: asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Lungime: 30,30 km Data semnării: 15.02.2023 Sursa de finanțare: fonduri europene (până la 31 august 2026 prin PNRR, pentru restul fiind necesară finanțare de la buget, conform CNAIR) [...]
Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]
Noul PTF Sighetu Marmației II se deschide etapizat, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere România–Ucraina , începând de joi, 8 octombrie, ora 12:30, potrivit Economedia , care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Noul obiectiv include podul peste râul Tisa și un punct de frontieră complet echipat – clădiri, hale de control, instalații și echipamente – pentru desfășurarea activității. Miza operațională este crearea unei legături rutiere directe suplimentare între România și Ucraina, care să degreveze și să completeze infrastructura existentă la graniță. Deschidere în trei etape, cu restricții inițiale de tonaj Deschiderea se face etapizat, cu acces inițial limitat la vehicule ușoare: Din 8 octombrie 2026 : pot circula autovehicule pentru transport de persoane cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv) . Ulterior : traficul va fi extins și pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuze și camioane . În decembrie 2027 : este prevăzută etapa a treia, când punctul va fi deschis și traficului pietonal . Ce urmează pentru companii și transportatori Pentru operatorii de transport și companiile care depind de mobilitatea transfrontalieră, calendarul etapizat înseamnă că beneficiile pentru transportul greu (camioane) nu sunt disponibile din prima zi, ci vor depinde de momentul anunțat ulterior pentru extinderea traficului peste 3,5 tone. În schimb, deschiderea imediată pentru vehicule ușoare introduce rapid o rută suplimentară de trecere, cu potențial de reducere a presiunii pe punctele existente. [...]
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
