Știri
Știri din categoria Infrastructură
Guvernul a dat undă verde contractului de 3,57 miliarde lei pentru tronsonul A8 Iași–Ungheni, un proiect care creează cadrul juridic și operațional pentru primele porțiuni de autostradă peste Prut și pentru un nou pod rutier de frontieră, potrivit Newsweek. Documentele bilaterale semnate între România și Republica Moldova vizează tronsonul 4 din Autostrada A8, finanțat prin Programul SAFE.
Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a spus că semnarea celor două documente „dă undă verde” proiectului și a mulțumit autorităților din ambele state implicate. La rândul său, vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a descris investiția drept o dovadă că cele două guverne pot livra proiecte de anvergură „în beneficiul cetățenilor”.
Pachetul include două componente: un acord interguvernamental și un contract de execuție, care împreună stabilesc „regulile jocului” pentru construcție și exploatare pe ambele maluri ale Prutului.
Concret, Radu Miruță (ministrul interimar al Transporturilor) și Vladimir Bolea au semnat un acord privind construirea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din cele două state, inclusiv a podului rutier de frontieră peste Prut, între Ungheni (România) și Ungheni (Republica Moldova). Guvernul precizează că acordul:
Reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (România) și ai Administrației Naționale a Drumurilor (Republica Moldova) au semnat contractul pentru tronsonul 4 al A8 Târgu Neamț–Iași–Ungheni, respectiv porțiunea dintre Iași și vama cu Republica Moldova (podul peste Prut la Ungheni).
Contractul vizează:
Valoarea proiectului este de 3,57 miliarde lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul SAFE. Durata totală este de 46 de luni, din care 10 luni proiectare și 36 de luni execuție. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și podul peste Prut de la Ungheni, unde sunt menționate „lucrări avansate”.
Pe traseul tronsonului 4 vor fi construite 14 poduri și pasaje, 2 tunele (inclusiv un tunel la km 83 de 1.760 metri) și 2 noduri rutiere (un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, respectiv nodul Golăiești).
Investițiile sunt plasate într-un coridor strategic Tărășeni (Ucraina) – Siret (România) – Moțca (România) – Ungheni (România) – Berești (Republica Moldova), descris ca ax prioritar de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii estici.
Radu Miruță a numit A8 „proiect strategic” și a indicat anul 2030 ca reper pentru momentul în care „se va circula de la București la Ungheni pe autostradă”, potrivit Agerpres. Autostrada A8 este prezentată ca având patru tronsoane, cu o lungime totală de 89 km.
Recomandate
Republica Moldova a aprobat semnarea unui nou acord cu România pentru podul rutier peste Prut de la Ungheni , un pas de reglementare care actualizează cadrul de cooperare și deschide explicit posibilitatea extinderii investițiilor conexe și a finanțării din fonduri europene, potrivit Antena 3 . Acordul vizează construirea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv podul de frontieră peste Prut între localitățile Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România). Proiectul este parte din conexiunea rutieră cu Autostrada Unirii A8 și include construirea primilor kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor transmise de Radio Chișinău , citat de Agerpres. Ce se schimbă prin noul acord Ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea , a spus că documentul nou „răspunde necesităților apărute” în implementarea proiectului și prevede: extinderea investițiilor în infrastructura conexă; valorificarea oportunităților de finanțare din fonduri europene. Noul acord îl înlocuiește pe cel semnat în 2022, tocmai pentru a reflecta aceste ajustări apărute pe parcurs. „Construcția noului pod rutier peste Prut, între Ungheni (R. Moldova) și Ungheni (România) este unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate între Republica Moldova și România din ultimii 60 de ani.” Dimensiunea proiectului și legătura cu A8 Pe partea română, tronsonul aferent proiectului are 15,5 kilometri, iar acesta include aproximativ 5 kilometri de autostradă care vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova — descriși drept primii kilometri de autostradă realizați în țară. Separat, memorandumul dintre Republica Moldova și România privind coordonarea implementării proiectului ar urma să fie semnat joi, la București, și stabilește cadrul de colaborare pentru segmentul transfrontalier al autostrăzii, potrivit Radio Chișinău. De ce contează economic și operațional Potrivit ministrului, proiectul ar urma să îmbunătățească legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, să reducă timpul de traversare a frontierei și să faciliteze comerțul, cu efecte așteptate asupra investițiilor și dezvoltării economice în regiunea Ungheni. În material nu sunt precizate valori ale investiției sau un calendar de execuție. [...]
CNIR a avizat documentația pentru autorizarea construirii lotului 1D Joseni–Ditrău din A8, un pas care poate debloca începerea lucrărilor încă din această vară , potrivit Mediafax . Segmentul este prezentat drept primul lot de autostradă construit în județul Harghita, iar finalizarea șoselei este indicată pentru 2028. CNIR anunță că proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) a fost aprobat în Consiliul Tehnico-Economic pentru întreaga lungime a lotului 1D, urmând ca documentația să fie transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea autorizației, „înainte de calendarul prevăzut în contract”. „Am avizat astăzi, în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR, Proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) pentru întreaga lungime a lotului 1D Joseni-Ditrău, urmând să transmitem documentația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea Autorizației de Construire, înainte de calendarul prevăzut în contract. După ce aprobăm și Proiectul Tehnic de Execuție vom emite rapid Ordinul pentru începerea lucrărilor în această vară, astfel încât să profităm de sezonul favorabil construcțiilor”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu . Ce include lotul și de ce contează operațional Pe traseul lotului 1D sunt prevăzute lucrări de artă și elemente de conectivitate care, în practică, pot influența complexitatea execuției: 18 poduri și pasaje; trei ecoducte (pasaje pentru fauna sălbatică, pentru „permeabilitatea animalelor”); un nod rutier la Joseni; o descărcare provizorie la Ditrău. Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 km, iar contractul de proiectare și execuție este de 34 de luni: 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. CNIR precizează că etapa de proiectare a început în ianuarie 2026. Context: primul lot de autostradă în Harghita, pe traseul A8 CNIR arată că acesta este primul lot de autostradă construit în Harghita, județ traversat de Autostrada Unirii (A8) de la Praid la Tulgheș pe o distanță de 83 km. Lotul 1D face parte din Autostrada A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. [...]
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Podul Unirii peste Prut riscă să fie finalizat în toamnă, dar să rămână neutilizabil până în 2028 , din cauza întârzierii lucrărilor conexe – drumul de legătură și punctul de control pentru trecerea frontierei – aflate încă în faza de autorizare, potrivit Adevărul . Problema este una operațională: deși șantierul la pod este în desfășurare, accesul efectiv nu poate fi deschis fără infrastructura de frontieră și fără conexiunea rutieră, iar aceste componente nu au putut fi construite simultan. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat pentru Ziarul de Iași că proiectul punctului de control a fost reconfigurat după solicitări venite de la Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră. „Configuraţia PCTF a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră.” De ce nu se poate circula imediat Conform răspunsului citat, pentru drumul de legătură și Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei (PCTF) este încă în curs obținerea autorizației de construire. Durata șantierului pentru această parte a investiției este estimată la 18 luni de la începerea lucrărilor. Ministerul arată că CNAIR va realiza infrastructura complexului vamal (drumuri, porți de acces, clădiri, hale și utilități de bază), iar ulterior Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor dota clădirile cu echipamentele necesare funcționării. Această etapă de dotare ar urma să mai adauge „cu siguranță câteva luni”, ceea ce împinge momentul în care s-ar putea traversa Prutul pe noul pod către vara lui 2028, în scenariul în care lucrările la complexul de frontieră ar începe la toamnă. Costul proiectului și ce include Întreg proiectul este evaluat la 151,69 milioane de lei (fără TVA) și include: construirea unei perechi de poduri (câte unul cu două benzi pe fiecare sens de circulație); drumul de legătură; punctul de control pentru trecerea frontierei. Legătura cu Autostrada Unirii A8 Separat, conexiunea prin autostrada A8 pe sectorul Iași (DN 24) – Podul Unirii – Ungheni (Republica Moldova) este un proiect cu termen mai lung. Pe cei 15,5 km sunt prevăzute lucrări de artă ample (două tunele, 14 poduri și pasaje) și un nod pentru breteaua către Spitalul Regional și Aeroportul Iași. Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 luni execuție). Potrivit articolului, dacă contractul va demara la toamnă și nu apar prelungiri sau întârzieri, autostrada ar urma să fie gata la doi ani după finalizarea podului și a complexului vamă–poliție de frontieră. Context suplimentar despre A8 este prezentat de Adevărul într-un material separat, aici . [...]
Restricțiile de circulație de pe A7, introduse de la 1 iulie, pot încetini traficul pe tronsonul Pietroasele–Buzău , unde se fac lucrări de remediere la semnalizarea montată pe portalurile autostrăzii, potrivit Economedia . Măsurile, anunțate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău , sunt aplicate pentru ca intervențiile să se desfășoare „în siguranță”, ceea ce implică zone punctuale în care șoferii trebuie să se aștepte la limitări de trafic și, posibil, la încetiniri. Unde se aplică restricțiile Conform DRDP Buzău, restricțiile vizează următoarele zone de pe Autostrada Moldovei (A7): km 54+600 – km 54+700 (sens București – Focșani) km 54+700 – km 54+600 (sens Focșani – București) km 49+350 și km 50+380 Context: aceeași zonă a avut restricții și recent În zona kilometrului 54 au mai fost restricții și „în urmă cu o săptămână”, când DRDP Buzău a instituit limitări temporare de viteză din cauza unor lucrări la carosabil, pe ambele sensuri, între km 54+600 și km 54+700, pentru lucrări programate pe banda de urgență (detalii în materialul anterior al Economedia). Tronson inaugurat în 2025, finanțat prin PNRR Kilometrul 54 se află pe lotul 3 Pietroasele – Buzău, deschis circulației pe 27 noiembrie 2025. La inaugurare, DRDP Buzău preciza că execuția lotului (km 49+350 – km 63+250, 13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi, cu începerea lucrărilor la 1 martie 2024, durată de 20 de luni (execuție) și o valoare a contractului de 1.093.470.823 lei, fără TVA, finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . „Execuția lucrărilor la autostrada Ploiești Buzău, Lot 3 Pietroasele – Municipiul Buzău km 49+350 – km 63+250 (13,9 km) a fost realizată de asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi. Începerea lucrărilor: 1 martie 2024. Durată contract: 20 de luni (execuție). Valoare contract: 1,093,470,823 de lei, fără TVA; Sursă de finanțare: Programul Național De Redresare Și Reziliență (PNRR)” Pentru utilizatori, miza imediată este operațională: restricțiile sunt localizate, dar pe un tronson relativ nou și intens folosit, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonele indicate. [...]
Proiectarea noului terminal de la „Henri Coandă” intră în execuție contractuală, cu un buget de 18,4 milioane euro (aprox. 92 milioane lei), după ce Compania Națională Aeroporturi București a semnat contractul pentru servicii de proiectare și asistență tehnică, potrivit Economedia . Miza economică imediată este trecerea de la faza de intenție la una cu termene și responsabilități, într-un proiect pe care compania îl descrie drept cel mai mare și complex din infrastructura aeroportuară românească. Contractul a fost câștigat de un consorțiu condus de Leviatan Design , iar pachetul include atât proiectarea, cât și asistența tehnică pe durata construcției și în perioada de garanție a lucrărilor. Durata totală acoperită de contract este de 10,5 ani, împărțită între proiectare (2 ani), asistență tehnică în construcție (3,5 ani) și asistență tehnică în garanție (5 ani). Ce presupune contractul și cine îl execută Asocierea câștigătoare este formată din Leviatan Design (lider) și Ubitech Construcții (asociat), cu o listă de subcontractanți/terți/ofertanți care include: Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC – Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare. Economedia amintește că Aeroporturi București anunțase anterior că a primit nouă oferte de participare la licitație, într-un proces competitiv la care au fost interesate și firme internaționale de inginerie (context detaliat într-un material anterior al publicației: Economedia ). Dimensiunea proiectului: capacitate, suprafață, termene Noul terminal este proiectat pentru o suprafață de aproximativ 176.000 mp și pentru un trafic prognozat în 2040 de circa 30 de milioane de pasageri pe an. La orele de vârf, capacitatea ar putea ajunge la 6.500 de pasageri pe oră, conform datelor prezentate. Construcția terminalului ar urma să se realizeze în 3 ani și jumătate, iar proiectarea să dureze maximum 2 ani. Ce facilități sunt prevăzute Lista de dotări și funcțiuni include, între altele: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări); echipamente moderne de control de securitate; sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare; iluminare ambientală, acustică optimă și climatizare; saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene; zone de retail și alimentație publică dimensionate pentru „IATA Optimum Level of Service” (standard de nivel de serviciu în aeroporturi). Terminalul ar urma să deservească atât companii aeriene „legacy”, cât și operatori low-cost, pentru care este prevăzută o zonă dedicată de îmbarcare/debarcare. Conectivitate și infrastructură asociată Proiectul include și elemente de infrastructură aeroportuară și de acces: căi de rulare noi pentru aeronave, conectivitate multimodală rutieră și feroviară, stații noi pentru transport public, autocare și taxi, plus o rețea de drumuri de acces în zonele landside și airside, cu drumuri și pasaje subterane între terminalul actual și viitorul terminal. Context despre liderul consorțiului Leviatan Design este deținută de Cătălin Podaru, conform datelor Termene.ro consultate de Economedia. Publicația notează că Podaru controlează și Ubitech Construcții și că Leviatan Group a avut în trecut lucrări pentru Ministerul Apărării, inclusiv pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii. Economedia mai arată că firma a avut anul trecut afaceri de peste 119 milioane lei și profit de 7,112 milioane lei, cu 92 de angajați. În plus, publicația citează informații despre parcursul profesional al fondatorului, inclusiv dintr-un material Adevărul.ro ( Adevărul ) și dintr-o prezentare publică disponibilă online ( prezentare ). Ce urmează Următorul reper operațional este livrarea proiectării în termenul maxim de 2 ani, care condiționează intrarea în faza de construcție (3,5 ani). Din perspectiva pieței, semnarea contractului fixează un cadru de execuție pentru un proiect care, dacă își respectă calendarul, ar trebui să schimbe semnificativ capacitatea și funcționarea principalului aeroport al României. [...]
