Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR a avizat documentația pentru autorizarea construirii lotului 1D Joseni–Ditrău din A8, un pas care poate debloca începerea lucrărilor încă din această vară, potrivit Mediafax. Segmentul este prezentat drept primul lot de autostradă construit în județul Harghita, iar finalizarea șoselei este indicată pentru 2028.
CNIR anunță că proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) a fost aprobat în Consiliul Tehnico-Economic pentru întreaga lungime a lotului 1D, urmând ca documentația să fie transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea autorizației, „înainte de calendarul prevăzut în contract”.
„Am avizat astăzi, în Consiliul Tehnico-Economic al CNIR, Proiectul pentru Autorizația de Construire (PAC) pentru întreaga lungime a lotului 1D Joseni-Ditrău, urmând să transmitem documentația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru emiterea Autorizației de Construire, înainte de calendarul prevăzut în contract. După ce aprobăm și Proiectul Tehnic de Execuție vom emite rapid Ordinul pentru începerea lucrărilor în această vară, astfel încât să profităm de sezonul favorabil construcțiilor”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Pe traseul lotului 1D sunt prevăzute lucrări de artă și elemente de conectivitate care, în practică, pot influența complexitatea execuției:
Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 km, iar contractul de proiectare și execuție este de 34 de luni: 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. CNIR precizează că etapa de proiectare a început în ianuarie 2026.
CNIR arată că acesta este primul lot de autostradă construit în Harghita, județ traversat de Autostrada Unirii (A8) de la Praid la Tulgheș pe o distanță de 83 km. Lotul 1D face parte din Autostrada A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț.
Recomandate
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Podul Unirii peste Prut riscă să fie finalizat în toamnă, dar să rămână neutilizabil până în 2028 , din cauza întârzierii lucrărilor conexe – drumul de legătură și punctul de control pentru trecerea frontierei – aflate încă în faza de autorizare, potrivit Adevărul . Problema este una operațională: deși șantierul la pod este în desfășurare, accesul efectiv nu poate fi deschis fără infrastructura de frontieră și fără conexiunea rutieră, iar aceste componente nu au putut fi construite simultan. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat pentru Ziarul de Iași că proiectul punctului de control a fost reconfigurat după solicitări venite de la Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră. „Configuraţia PCTF a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră.” De ce nu se poate circula imediat Conform răspunsului citat, pentru drumul de legătură și Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei (PCTF) este încă în curs obținerea autorizației de construire. Durata șantierului pentru această parte a investiției este estimată la 18 luni de la începerea lucrărilor. Ministerul arată că CNAIR va realiza infrastructura complexului vamal (drumuri, porți de acces, clădiri, hale și utilități de bază), iar ulterior Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor dota clădirile cu echipamentele necesare funcționării. Această etapă de dotare ar urma să mai adauge „cu siguranță câteva luni”, ceea ce împinge momentul în care s-ar putea traversa Prutul pe noul pod către vara lui 2028, în scenariul în care lucrările la complexul de frontieră ar începe la toamnă. Costul proiectului și ce include Întreg proiectul este evaluat la 151,69 milioane de lei (fără TVA) și include: construirea unei perechi de poduri (câte unul cu două benzi pe fiecare sens de circulație); drumul de legătură; punctul de control pentru trecerea frontierei. Legătura cu Autostrada Unirii A8 Separat, conexiunea prin autostrada A8 pe sectorul Iași (DN 24) – Podul Unirii – Ungheni (Republica Moldova) este un proiect cu termen mai lung. Pe cei 15,5 km sunt prevăzute lucrări de artă ample (două tunele, 14 poduri și pasaje) și un nod pentru breteaua către Spitalul Regional și Aeroportul Iași. Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 luni execuție). Potrivit articolului, dacă contractul va demara la toamnă și nu apar prelungiri sau întârzieri, autostrada ar urma să fie gata la doi ani după finalizarea podului și a complexului vamă–poliție de frontieră. Context suplimentar despre A8 este prezentat de Adevărul într-un material separat, aici . [...]
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
Primii 24 km din Autostrada Unirii A8 ar urma să fie deschiși în prima parte din 2027 , pe tronsonul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: sectorul este gândit să funcționeze și ca o centură sudică pentru Târgu Mureș, ceea ce ar putea aduce mai devreme beneficii de trafic local, nu doar de tranzit. Tronsonul are 24 de kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 50%, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor , Horațiu Cosma. În șantier, constructorul ar fi mobilizat aproape 800 de muncitori și peste 700 de utilaje. Ritm de execuție și lucrări în curs Oficialul indică o accelerare pe partea de terasamente (lucrări de pământ), cu un volum de peste 400.000 de metri cubi pe lună și depășirea pragului de 50% la această categorie. Totodată, a început așternerea asfaltului, cu următoarea planificare: iulie: aproape 25.000 de tone de mixturi asfaltice; august: aproximativ 40.000 de tone. Poduri, grinzi și relocări de utilități La poduri și pasaje, stadiul lucrărilor ar fi de 65%, potrivit aceleiași surse. Din cele aproape 600 de grinzi necesare pe proiect, peste 400 ar fi fost produse și peste 200 montate, iar volumul de beton pus în operă ar depăși 108.000 de metri cubi. Un punct critic rămas este relocarea rețelelor electrice de înaltă tensiune, care ar urma să fie finalizată în iulie, pentru „deblocarea completă” a ultimelor fronturi de lucru. De ce contează pentru trafic: „centura sudică” a Târgu Mureș Horațiu Cosma spune că a fost discutat cu antreprenorul un plan de prioritizare pentru sectorul dintre Târgu Mureș și Acățari, astfel încât acesta să funcționeze ca o centură sudică a municipiului, cu obiectivul de a câștiga „câteva luni” față de termenul contractual și de a livra mai repede utilizarea practică a investiției. În acest moment, calendarul rămâne formulat ca estimare („prima parte a anului 2027”), fără o dată exactă de deschidere a circulației. [...]
România își menține finanțarea de 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate , după negocierile cu Comisia Europeană , iar schimbarea-cheie este acceptarea unei decontări proporționale cu progresul fizic al lucrărilor până la 31 august, ceea ce reduce riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , preluate de Mediafax. Anunțul vine după ultima rundă de discuții cu oficialii Comisiei Europene, înaintea termenului-limită din august. Conform oficialului, alocarea pentru transporturi rămâne integral la nivelul inițial, inclusiv componenta de grant de 2,1 miliarde euro (aprox. 10,5 miliarde lei). Ce proiecte rămân în finanțare Din fondurile PNRR ar urma să continue finanțarea unor proiecte majore, între care: toate loturile Autostrăzii A7 Focșani – Bacău – Pașcani; segmentul lipsă al Autostrăzii A1 Margina – Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea. În același timp, Autostrada Bacău – Pașcani va fi susținută din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor citate. Schimbarea cu impact direct: decontare în funcție de progres Ajustarea convenită cu Comisia Europeană vizează modul de decontare: lucrările realizate până la 31 august pe proiectele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea vor putea fi decontate proporțional cu progresul fizic. Autoritățile susțin că această modificare permite plăți în funcție de stadiul de execuție și reduce riscul ca fondurile să fie pierdute din cauza întârzierilor. Următoarele două luni, decisive pentru șantiere Perioada următoare este descrisă ca fiind critică pentru accelerarea lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât să fie atinse țintele asumate până la 31 august. Prioritare rămân finalizarea segmentelor A7 până la Pașcani și închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Margina – Holdea, pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile. [...]
Circulația pe 12 km noi din A3 între Zimbor și Poarta Sălajului se deschide în iulie , după întârzieri de aproape trei ani față de termenul inițial (2023), pe un sector afectat de alunecări de teren și lucrări de consolidare, potrivit HotNews . Miza operațională este că se adaugă un nou segment funcțional pe Autostrada Transilvania , într-o zonă unde dificultatea terenului a împins proiectul în reconfigurări și contracte separate. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că sectorul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) este „relativ scurt ca lungime”, dar „unul dintre cele mai dificile construite până acum pe A3”. În aceste zile, constructorul finalizează lucrări la nodul rutier Românași și remediază „ultima alunecare de teren” apărută pe un debleu, urmând ca în iulie să aibă loc recepția la terminarea lucrărilor și deschiderea traficului. De ce a întârziat: teren instabil și soluții tehnice refăcute Pe loturile dintre Nădășelu, Zimbor și Poarta Sălajului, UMB lucrează din 2021 pe circa 42 km de autostradă, iar proiectul a avut „provocări tehnice”, conform oficialului. În două puncte critice (Nădășelu și Topa Mică), soluțiile din studiul de fezabilitate nu s-au potrivit cu realitatea din teren, ceea ce a dus la alunecări de teren, modificări de traseu și la licitarea separată a două viaducte. În descrierea lucrărilor, Cosma indică elemente de complexitate care au influențat execuția: viaducte cu lungime cumulată de peste 3 km și înălțimi de până la 50 m; peste 5 milioane metri cubi de excavații; aproximativ 4 km de ziduri de sprijin; sute de ancore și mii de drenuri, plus lucrări de consolidare. Ce urmează pe A3 spre Cluj-Napoca: final de an, condiționat de viaducte Pentru sectorul următor, Zimbor–Nădășelu, estimarea prezentată este deschiderea până la final de an. În acest tronson, două viaducte au fost contractate separat și sunt realizate de Ozaltin (Turcia), în timp ce UMB ar urma să finalizeze „lucrările principale” pe sectorul său în luna august, iar viaductele până la sfârșitul anului, astfel încât să poată fi deschisă circulația pe întregul tronson, potrivit declarațiilor citate. Stadiu și date contractuale (iunie 2026) A3 Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 98% Dată posibilă finalizare: T3 2026 A3 Nădășelu – Mihăiești – Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld. lei (fără TVA), preț actualizat Stadiu fizic: 96% (pe viaductele contractate separat: 57%) Dată posibilă finalizare: T3 2026 În perspectivă, Cosma afirmă că 2026 ar urma să fie „unul dintre cei mai buni ani din istoria Autostrăzii Transilvania”, cu aproximativ 100 km noi dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor, iar „cel mai dificil sector” ar rămâne zona Zalăului, unde este planificat Tunelul Meseș. [...]
