Știri
Știri din categoria Infrastructură
O nouă autorizație de construire deblochează un pachet de lucrări cu 15 viaducte și Tunelul Balota pe secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești, un tronson montan cu execuție dificilă și miză majoră pentru conectivitatea rutieră, potrivit Mediafax.
Lucrările la Tunelul Balota au început după emiterea unei noi Autorizații de Construire, anunțată de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu. Autorizația a fost emisă la 28 mai 2026 și permite executarea unui nou pachet de lucrări care include 15 viaducte și un tunel.
Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în execuție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești. Noua autorizație completează lucrările deja autorizate pentru primele șase viaducte ale proiectului, precum și pentru tunelurile Boița și Robești.
Contractul pentru Secțiunea 2 Boița–Cornetu prevede:
Ecoductul va avea o lungime de 210 metri și va traversa râul Olt, calea ferată și DN7, fiind destinat traversării în siguranță a faunei sălbatice.
Scrioșteanu a descris noua autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru o lucrare de autostradă în zona montană:
„Este una dintre cele mai complexe autorizații emise până acum pentru realizarea unei lucrări de autostradă în zona montană.”
Autostrada Sibiu–Pitești este prezentată ca un proiect major de infrastructură rutieră și parte a Coridorului IV Pan-European, cu finanțare europeană.
Recomandate
Deschiderea loturilor 3 și 4 din A0 Nord mută o parte importantă din traficul de tranzit în afara Bucureștiului , prin conectarea continuă pe autostradă între A1 și DN1, potrivit Ziarul Financiar . De săptămâna viitoare, șoferii și transportatorii vor putea ocoli Capitala integral pe autostradă prin sud și est, cu legături către A2, A3 și DN1. Până acum, segmentul lipsă dintre A2 și DN2 (loturile 3 și 4 ale A0 Nord) „rupea” centura în două: A0 Sud se oprea la A2, iar A0 Nord începea de la Afumați. Odată cu deschiderea acestor tronsoane, Autostrada Bucureștiului ajunge la 80 km dați în trafic din totalul de 102 km, iar singura porțiune rămasă în lucru este în nord-vest, între A1 și DN1. De ce a întârziat legătura din est și ce s-a deblocat acum Ultimul punct care a ținut pe loc finalizarea a fost pasajul care duce DN3 peste A0, în zona Pantelimon–Cernica. Pasajul a fost realizat cu patru benzi (două pe sens), în perspectiva lărgirii DN3, iar darea lui în trafic la începutul acestei săptămâni a permis închiderea lucrărilor pe corpul principal al autostrăzii în zonă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a indicat că lucrările de asfaltare sunt în desfășurare la joncțiunea dintre lotul 3 și lotul 4 și că, de săptămâna viitoare, se va putea circula neîntrerupt la nivel de autostradă pe traseul A1–DN6–DN5–DN4–A2–DN2–A3 și DN1, pe cei 80 km din A0. Loturile 3 și 4: costuri, stadii și efectul în trafic Lotul 3 (Afumați–Pantelimon) este tronsonul care a întârziat funcționalizarea întregii jumătăți estice. Segmentul de 8,6 km dintre DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica) a fost adjudecat de China Civil Engineering Construction Corporation pentru 397,99 milioane de lei fără TVA, cu 18 luni de execuție, contract semnat în martie 2023. Publicația notează că termenele au fost amânate succesiv, iar în ultima actualizare Scrioșteanu estima darea în trafic în jurul datei de 20 octombrie, împreună cu lotul 4. Întârzierea lotului 3 a blocat și lotul 4 Nord, de 4,47 km, evaluat la 312,63 milioane de lei fără TVA. Acesta include un pod de 1,3 km peste lacul Cernica și un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud–Oltenița. Lotul, construit de asocierea SA&PE Construct–Spedition UMB–Tehnostrade, era finalizat în proporție de circa 99%, dar fără descărcare nu putea fi deschis circulației. Din punct de vedere operațional, lotul 3 leagă lotul 2 Corbeanca–Afumați (deja în circulație) de lotul 4 Glina–Pantelimon și asigură conexiunea dintre A3 și A2 prin A0, plus legăturile cu DN2 și DN3. Consecința directă: traficul de tranzit dintre Constanța și autostrada spre Ploiești, precum și cel dinspre vestul țării către Otopeni, nu mai trebuie să treacă prin vechea centură sau prin oraș. Ce mai lipsește pentru închiderea completă a inelului Pentru localnici, problema DN3 nu dispare complet: un nod rutier care să lege DN3 de A0 nu a fost inclus în proiectul inițial și urmează să fie realizat de CNAIR ca proiect separat. Până atunci, accesul pe autostradă se va face prin bretelele de întoarcere proiectate sub pasajul DN3. Închiderea integrală a inelului depinde de lotul 1 Nord, între A1 și DN1 (Corbeanca), de 17,5 km. La începutul lui octombrie, stadiul fizic era de circa 82%, însă CNAIR nu mai garantează deschiderea integrală în 2026 și condiționează calendarul de ritmul lucrărilor și de vreme. Contractul este de 815,07 milioane de lei fără TVA, cu termen prelungit până în primele luni ale lui 2027. [...]
Deschiderea tronsonului A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș la 1 decembrie ar reduce „ruptura” de conectivitate spre graniță , într-un coridor unde continuitatea traficului depinde de finalizarea a două loturi consecutive, potrivit Economedia , care citează o postare pe Facebook a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma . Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș are 26 de kilometri și este la limita dintre județele Sălaj și Bihor. Conform informațiilor transmise de oficial, lucrările au depășit 90%, iar șantierul „intră în linie dreaptă” pentru deschiderea circulației. Stadiul lucrărilor și ce mai rămâne de făcut Horațiu Cosma afirmă că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut asfaltul final de uzură, iar constructorul se concentrează pe ultimele intervenții, în special: în apropiere de Suplacu de Barcău, în zona fostului câmp de sonde petroliere; în zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău. Pe listă mai sunt menționate ultimele două pasaje peste autostradă, umpluturile de pământ și asfaltul final. De ce contează: continuitatea spre graniță depinde de două loturi În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 kilometri între Biharia și Borș II, segment care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria. Pentru continuitatea traficului spre sud-est, este necesară finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. În acest context, deschiderea la 1 decembrie a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș ar reprezenta un pas operațional important, dar funcționalitatea completă a conexiunii depinde și de progresul pe lotul Chiribiș–Biharia. Context: un tronson cu „istorie lungă și complicată” Oficialul din Transporturi descrie sectorul ca având „o istorie lungă și complicată”, începută de Bechtel și marcată ulterior de contracte reziliate, licitații anulate și promisiuni neonorate. Separat, lotul Chiribiș–Biharia (28,55 kilometri) are contractul de proiectare și execuție semnat în aprilie 2024, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (companii din grupul Selina). [...]
Închiderea pentru luni a Lotului 1 Sibiu–Boița riscă să mute din nou traficul greu pe DN7 , cu efect direct în timpi mai mari de transport și cozi pe Valea Oltului, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Tronsonul de 13 kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești ar urma să fie închis temporar pentru lucrări la nodul Boița. Publicația notează că închiderea este legată de mai multe intervenții: lucrări la nod, execuția viaductului de pe secțiunea Boița–Cornetu (realizat de Mapa) și racordarea cu Lotul 1 din Autostrada A13 Boița–Făgăraș (construit de Makyol), inclusiv excavații pentru bretele. Cât ar putea dura și când s-ar putea aplica Conform informațiilor Economedia, închiderea traficului ar urma să fie făcută pentru 90 de zile , cu posibilitatea extinderii până la un an . Momentul exact nu este încă stabilit. Inițial, Primăriile Tălmaciu și Boița au fost înștiințate că închiderea ar urma să înceapă la 21.09.2026 , însă termenul nu a fost pus în aplicare. Motivul indicat este că s-a mai putut turna încă un segment din viaductul Boița, segment la care se lucrează în prezent. După turnarea acestuia, „cel mai probabil” de săptămâna viitoare tronsonul va fi închis temporar, potrivit aceleiași surse. De ce nu se poate menține circulația pe bretele Pentru viaductul construit de Mapa pe secțiunea Boița–Cornetu se folosește un cofraj mobil de mari dimensiuni , iar Economedia arată că acest echipament ocupă gabaritul necesar pentru trecerea mașinilor pe breteaua de acces și ieșire de la nodul Boița. În plus, continuarea turnării „sub trafic” nu a fost agreată de Compania de Drumuri (CNAIR) . Ce se întâmplă cu traficul: deviere pe DN7, prin Valea Oltului Varianta avută în vedere de CNAIR, conform informațiilor din articol, este închiderea circulației pe Lotul 1 și redirecționarea traficului pe DN7 , prin Valea Oltului. Impactul operațional este imediat: șoferii care circulă acum direct pe A1 între Sibiu și Boița ar urma să revină pe DN7, ceea ce poate pune „din nou presiune” pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare rutiere din zonă. Au existat alternative, dar nu sunt cele aplicate Surse consultate de Economedia susțin că ar fi existat și variante temporare pentru a menține o parte din trafic, în locul închiderii complete, precum: păstrarea circulației pentru vehicule care nu au nevoie de întregul gabarit; o deviere locală a bretelei. În acest moment, însă, opțiunea rămasă în lucru este închiderea completă a tronsonului și devierea pe DN7, conform informațiilor disponibile. [...]
Guvernul mută treptat traficul de la Sighet pe un nou punct de frontieră, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere și vamale pe relația România–Ucraina , după aprobarea deschiderii Punctului internațional de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de Frontieră Sighetu Marmației II, România – Bila Țerkva, potrivit Economedia . Noul punct va avea regim de funcționare permanent și va fi deschis pentru trafic rutier, transport de mărfuri și pasageri, precum și pentru trafic pietonal. Implementarea este prevăzută „etapizat”, în funcție de finalizarea infrastructurii necesare, ceea ce înseamnă că accesul va fi extins progresiv, pe categorii de vehicule și, ulterior, pentru pietoni. Cum se deschide, pe faze Conform deciziei, calendarul operațional este structurat astfel: Faza I: circulația vehiculelor de transport persoane cu masa maximă autorizată ≤ 3,5 tone ; Faza a II-a: includerea vehiculelor cu masa maximă autorizată > 3,5 tone , inclusiv autobuze ; Faza a III-a: deschiderea și pentru trafic pietonal . Ce se întâmplă cu punctul Sighet – Solotvino după 2027 De la 31 decembrie 2027 , dată indicată ca „deschiderea finală” a punctului Sighetu Marmației II, actualul punct Sighetu Marmației (România) – Solotvino (Ucraina) ar urma să funcționeze: în regim de trafic pietonal și pentru trafic rutier doar pentru servicii de urgență și în scop oficial , exclusiv pentru deținători de pașapoarte diplomatice și de serviciu emise de autoritățile române, respectiv ucrainene. Administrare și responsabilități Administratorul noului punct de trecere Sighetu Marmației II va fi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii , prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
STRABAG România își crește capacitatea locală de producție de asfalt prin punerea în funcțiune a unei stații de mixturi asfaltice la Avrig (județul Sibiu) , investiție de 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), cu miză directă pe logistică și livrare pentru proiecte rutiere din centrul țării, potrivit Economica . Stația, de tip AMMANN, are o capacitate proiectată de 150 de tone pe oră și este gândită pentru un volum anual estimat la 220.000 de tone de amestecuri asfaltice. Compania susține că investiția îi permite să controleze mai bine calitatea și să asigure livrări mai fiabile către șantiere. „Investiția în această capacitate de producție locală reprezintă o alegere strategică. Aceasta ne permite să asigurăm calitatea, livrarea fiabilă și un angajament ferm față de piața românească.” Ce înseamnă operațional: livrări către mai multe șantiere și flux zilnic ridicat Amplasarea din zona Avrig este prezentată ca un avantaj logistic pentru proiecte din regiune, inclusiv prin menținerea temperaturilor cerute de reglementările în vigoare la livrare. Depozitul ar permite aprovizionarea simultană a „mai mult de trei șantiere”, cu un flux logistic estimat de până la 1.000 de tone pe zi. Stația poate produce o gamă largă de mixturi pentru straturi de bază, de legătură și de uzură, folosind atât piatră de carieră, cât și agregate din groapă de pietriș, inclusiv materiale reciclate din asfalt frezat. Control tehnologic și verificare internă a calității Unitatea folosește sisteme automatizate de control al procesului și monitorizare în timp real a parametrilor critici, cu dozare precisă pentru agregate, umplutură, aditivi și bitum. Temperatura și compoziția sunt gestionate digital, iar calitatea este verificată prin teste în laboratorul intern acreditat ISC, conform informațiilor din articol. Componenta de mediu: autorizații, filtrare, fotovoltaice și reciclare STRABAG afirmă că stația funcționează în conformitate cu cerințele naționale și europene privind comercializarea produselor pentru construcții și că deține autorizațiile de mediu necesare, inclusiv aprobări de la Administrația Națională a Apelor (prin S.G.A. Sibiu) și ANMAP D.J.M. Sibiu, pentru operațiuni în vecinătatea ariilor protejate și protecția biodiversității. Pe partea de eficiență energetică, sunt menționate spații acoperite pentru depozitarea materiilor prime, dotate cu panouri fotovoltaice care ar genera aproximativ 230 kW. În plus: există o instalație mobilă de concasare pentru deșeuri de beton din șantierele proprii, cu posibilitatea utilizării agregatelor reciclate ca materiale secundare după verificări și certificare; configurația permite incorporarea asfaltului recuperat (RAP) în proporție de până la 10% în amestecul bituminos, pentru reducerea consumului de agregate naturale și bitum nou. Investiția este prezentată și ca un aport local: compania indică o echipă de aproximativ opt angajați locali și colaborări cu furnizori din zonă. [...]
