Știri
Știri din categoria Infrastructură
Potrivit adevarul.ro, Potrivit Adevărul, Sorin Grindeanu a transmis miercuri, 28 ianuarie, că toate șantierele de infrastructură medicală și de transport trebuie să aibă finanțarea asigurată, pentru a permite finalizarea obiectivelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută după o întâlnire cu echipa PSD din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
Grindeanu a insistat că programul de relansare economică trebuie adoptat „cât mai rapid” și corelat cu reforma administrației publice, întrucât întârzierea acestor măsuri are efecte directe în economie: pierderi de locuri de muncă și falimente în rândul firmelor.
În cadrul discuțiilor, liderul PSD a punctat câteva direcții prioritare:
Grindeanu a subliniat că susținerea economiei și protecția socială trebuie să meargă împreună, nu să fie tratate ca opțiuni contradictorii. De asemenea, a precizat că PSD va susține în Parlament reducerea cheltuielilor din administrația publică doar dacă aceasta va fi însoțită de măsuri concrete de stimulare economică, elaborate de partid.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că deciziile privind promovarea reformei administrative și pachetul de relansare economică vor fi luate până la finalul săptămânii. Se ia în calcul fie angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, fie adoptarea prin ordonanță de urgență.
Această etapă este una decisivă pentru direcția în care se va îndrepta guvernarea în 2026, iar PSD își joacă influența în negocierile asupra pachetului legislativ.
Recomandate
România semnează primul contract finanțat prin SAFE pentru A7 Pașcani–Suceava, un proiect de 62 km estimat să reducă presiunea pe buget potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Guvernului și declarații ale premierului Ilie Bolojan . Contractele vizează proiectarea și execuția a două loturi din tronsonul Pașcani–Suceava, parte a Autostrăzii A7, cu o valoare totală de aproximativ 6 miliarde de lei. Premierul a spus că este „primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE ”, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. „Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată.” Ce include tronsonul Pașcani–Suceava și cât durează Conform detaliilor transmise de Guvern, tronsonul are 62 de kilometri și este împărțit în două loturi. Contractul a fost câștigat de Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L., cu o durată totală de 30 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Costuri pe lot și calendar estimat Datele comunicate indică următoarele valori (fără TVA): Lotul 1: 3,068 miliarde de lei Lotul 2: 2,862 miliarde de lei Circulația „ar putea fi deschisă” în cursul anului 2029, potrivit aceleiași surse. De ce contează finanțarea SAFE Mesajul central al Guvernului este că finanțarea prin SAFE ar permite continuarea proiectelor mari de infrastructură într-un context de „presiune ridicată” asupra bugetelor existente. În plus, premierul a legat proiectul de miza economică pentru regiunea Nord-Est, unde conectivitatea este prezentată ca o condiție pentru mobilitate și investiții, inclusiv prin legătura Pașcani–Suceava și mai departe către Siret și Ungheni. [...]
Grupul UMB a ajuns să controleze toate loturile din Autostrada Moldovei A7 după semnarea, pe 1 Mai, a unui nou contract, potrivit Profit . Miza este una operațională: concentrarea execuției pe același antreprenor poate simplifica coordonarea între tronsoane, dar crește și dependența proiectului de capacitatea unui singur constructor. Contractul a fost semnat în prezența unor oficiali, iar Ilie Bolojan a transmis mulțumiri cu această ocazie, conform aceleiași surse. De ce contează: un singur antreprenor pe un coridor strategic Autostrada Moldovei (A7) este unul dintre cele mai importante proiecte rutiere aflate în derulare, cu rol de legătură rapidă pe axa nord–sud în estul țării. Faptul că toate loturile ajung la același constructor schimbă modul în care se poate gestiona șantierul la nivel de ansamblu: interfețele dintre loturi (organizări de șantier, mobilizare, grafic de lucrări, puncte de conexiune) devin mai ușor de aliniat atunci când există un singur coordonator tehnic. În același timp, această structură amplifică riscul de execuție „concentrat”: eventualele blocaje de resurse (forță de muncă, utilaje, subcontractori) sau întârzieri pe un lot pot avea efect de propagare asupra întregului coridor. Ce se știe din informațiile publicate Din datele prezentate de Profit rezultă că: noul contract a fost semnat pe 1 Mai; prin acest contract, UMB (Umbrărescu) ajunge să aibă „toată Autostrada Moldovei”, adică toate loturile A7. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil valoarea contractului, lungimea lotului sau termenele de execuție; în lipsa acestor elemente, impactul bugetar și calendarul exact nu pot fi cuantificate aici. [...]
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
România a adăugat 131 km de autostradă în 2025, dar o parte importantă din rețeaua rutieră rămâne îmbătrânită tehnic , cu segmente semnificative care au durata de serviciu depășită, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres . La nivelul întregii rețele, drumurile publice din România însumau 87.220 km la finalul lui 2025. Din acest total, 18.193 km (20,8%) erau drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene și 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Modernizare versus „durată de serviciu depășită” Structura rețelei după tipul de acoperământ arată că peste jumătate din drumuri sunt modernizate, însă indicatorii de stare tehnică sugerează presiune pe lucrările de întreținere și reabilitare: 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate; 23,5% (20.455 km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere; 24% (20.959 km) drumuri pietruite și de pământ. Din punct de vedere tehnic, INS indică faptul că 26,8% din lungimea drumurilor modernizate și 38,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită. Cum arată rețeaua de drumuri naționale: autostrăzi și drumuri expres În interiorul rețelei de drumuri naționale, autostrăzile însumau 1.268 km (7%), iar drumurile expres 138 km (0,8%). Totodată, 6.189 km (34%) din drumurile naționale erau drumuri internaționale. Din perspectiva capacității (număr de benzi), INS consemnează că 2.530 km (13,9%) erau drumuri cu patru benzi, 315 km (1,7%) drumuri cu trei benzi și 40 km (0,2%) drumuri cu șase benzi. Județene și comunale: modernizare parțială, pietruite încă multe la comunale La drumurile județene, 53,5% din lungime era reprezentată de drumuri modernizate. În cazul drumurilor comunale, 32,3% erau drumuri pietruite. Context: rețeaua feroviară, la final de 2025 La 31 decembrie 2025, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare era de 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) cu ecartament normal, 91 km (0,9%) cu ecartament larg și 5 km cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 km pătrați teritoriu era de 44,5 la mie, cu cele mai mari valori în București-Ilfov (206,3 la mie), Vest (60 la mie), Nord-Vest (47,8 la mie) și Sud-Muntenia (43,8 la mie). [...]
PPC blue își extinde rețeaua de încărcare pe coridoarele TEN‑T cu 106 puncte noi , într-un proiect cu finanțare europeană de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei), potrivit Economedia . Investiția contează prin efectul operațional: aduce capacitate de încărcare rapidă și ultra‑rapidă în locații legate direct de rețeaua rutieră europeană, ceea ce poate reduce „anxietatea de autonomie” pe rutele principale și susține electrificarea transportului, inclusiv pentru vehicule grele. Ce se construiește și unde Proiectul, denumit Extended East Europe Electric Route – BlueRoute 4E, prevede instalarea a 106 puncte de încărcare în 34 de locații strategice din România și Grecia. Stațiile vor fi amplasate în apropierea rețelei rutiere TEN‑T, la maximum 3 km de ieșirile de pe traseu, și vor funcționa 24/7. Capacitățile anunțate sunt: 98 de puncte de încărcare de minimum 150 kW pentru vehicule ușoare (LDV) 8 puncte de încărcare de minimum 350 kW pentru vehicule grele (HDV) Cum este finanțat proiectul Finanțarea, de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei ), este acordată prin programul Connecting Europe Facility (CEF) , prin mecanismul Alternative Fuels Infrastructure Facility . Proiectul este derulat împreună cu PPC și coordonat prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Context: etapă nouă după un proiect anterior Compania leagă BlueRoute 4E de o etapă anterioară finanțată prin CEF, „East Europe Electric Route (Blue Route 3E)”, prezentând noul proiect drept continuarea strategiei de extindere a infrastructurii de încărcare în Europa de Est. „Pornind de la implementarea cu succes a proiectului finanțat prin CEF ‘East Europe Electric Route (Blue Route 3E)’, PPC blue trece la următoarea fază a strategiei sale prin lansarea programului Blue Route 4E în Grecia şi România, accelerând tranziția către mobilitatea electrică și conectând Europa de Est la rețeaua europeană de infrastructură pentru combustibili alternativi”, a declarat Miltiades Babilis, director E-Mobility al grupului PPC. „BlueRoute 4E este un nou pas firesc în strategia noastră de dezvoltare accelerată a infrastructurii de încărcare (…), construim o rețea robustă, fiabilă și pregătită pentru viitor”, a declarat Andreea-Dana Popescu, director general PPC Blue România. PPC blue operează în prezent peste 4.000 de puncte de încărcare în România și Grecia. Finanțarea este prezentată ca parte a strategiei UE de reducere a emisiilor din transporturi. [...]
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
