Politică17 apr. 2026
Primăriile din România ocolesc reforma lui Bolojan prin transferuri de personal - Posturile dispar pe hârtie, dar angajații rămân în sistem
Reforma de personal impusă de Guvern riscă să reducă mai ales „pe hârtie” aparatele din primării , pentru că în multe cazuri sunt tăiate posturi vacante sau angajații sunt mutați în instituții exceptate de la plafonare, potrivit Libertatea . În marile orașe, ajustările se fac fără concedieri imediate, prin eliminarea pozițiilor neocupate. La Iași, aplicarea noului plafon de personal impus de guvern înseamnă o reducere de 30%, adică eliminarea a 251 de posturi, însă toate erau vacante în organigramă. Decizia a fost adoptată miercuri, 15 aprilie, de Consiliul Local Iași, iar primarul Mihai Chirica a spus că impactul nu este „dramatic” tocmai pentru că posturile nu erau ocupate. Tot la Iași, primarul a avertizat însă că urmează o etapă mai complicată, reorganizarea serviciilor și direcțiilor, care ar putea duce în timp la disponibilizări. În paralel, primăria vizează o reducere cu 10% a fondului de salarii, estimat pentru 2026 la aproximativ 100 de milioane de lei. Chiar și după aplicarea plafonului, instituția rămâne cu peste 1.000 de angajați, dintre care aproape 600 în aparatul de specialitate al primarului. Reduceri din posturi neocupate și presiune pe fondul de salarii Aceeași abordare este descrisă și la Poliția Locală Iași: reducerea de la 361 la 325 de posturi se face exclusiv din poziții neocupate. Directorul instituției, Liviu Zanfirescu, a declarat: „Dacă trebuie să rămânem la 325, nu pleacă nimeni acasă” Instituția trebuie, de asemenea, să reducă fondul de salarii cu 10% și anunță consultări cu sindicatele pentru reorganizare. Ținta declarată este păstrarea personalului operativ din teren și ajustarea structurilor administrative, unde sunt cele mai multe posturi vacante. Ca termen de comparație, în vara lui 2025, la o primă variantă a reformei administrative inițiate de premierul Ilie Bolojan , Poliția Locală Iași ar fi urmat să rămână cu 227 de salariați, ceea ce ar fi însemnat concedierea directă a peste 60 de angajați. „Flexibilitatea” din comune: transferuri către instituții exceptate În mediul rural, reducerea nu se traduce automat în concedieri, pentru că o parte dintre angajați ar putea fi mutați în alte structuri. Legea permite acest lucru deoarece mai multe domenii sunt exceptate de la plafonarea posturilor, inclusiv: învățământ; cultură (muzee, biblioteci, cămine culturale); sănătate; asistență socială; servicii publice de interes local (salubritate, transport, apă-canal). Potrivit unor surse din administrație citate de Libertatea, în multe cazuri angajații ar urma să fie transferați exact în instituțiile pentru care lucrau deja în practică (de exemplu, bibliotecari sau administratori de cămine culturale, ori șoferi de microbuze școlare mutați către școli). Aceeași sursă susține că o parte dintre transferuri ar corecta o situație mai veche, în care personalul era încadrat formal în aparatul de specialitate al primarului, deși lucra pentru alte servicii. Unde pot apărea concedieri: comunitățile mici, cu posturi ocupate Problemele reale sunt anticipate în comunități mici, unde toate posturile sunt deja ocupate. Un exemplu este comuna Ciohorăni (sub 2.000 de locuitori), unde primăria are 15 angajați și va trebui să rămână cu 11 salariați. În alte localități, primarii susțin că vor continua în aceeași formulă. La Strunga, primarul Sorin Lazăr a spus, la o întâlnire la Prefectura Iași, că fiecare funcționar „ține cel puțin două departamente”, dând exemple de cumul urbanism–patrimoniu sau contabilitate–taxe. Până la apariția OUG 7/2026 , Primăria Strunga avea 24 de posturi în organigramă, iar acum va rămâne cu 17. În comuna Ciortești, primarul Alina Apostol a declarat că a făcut deja o ajustare a fondului de salarii cu 10%, iar noua măsură „nu impactează absolut deloc” instituția. În ansamblu, concluzia descrisă în material este că reforma reduce aparatul administrativ în documente, dar în practică, în multe cazuri, dispar posturi vacante sau are loc o mutare a angajaților între structuri, nu o scădere imediată a numărului de oameni plătiți din bani publici. [...]
